I murales din Orgosolo şi Tinnura

TIPĂREȘTE

Orgosolo este un orăşel vechi de origine medievală în inima Sardiniei, situat la cca 20 km de capitala regiunii Barbagia, Nuoro. Este amplasat la 660 m altitudine în regiunea Supramonte înconjurată de munţi. Principala îndeletnicire a locuitorilor este păstoritul.

Oraşul a devenit faimos datorită celor 150 picturi murale de mărime naturală executate pe pereţii exteriori ai caselor. Temele predilecte sunt cele politice şi sociale:scene din viaţa bandiţilor, vendeta, războiul, fascismul, lupta pentru independenţa Sardiniei. Cauza acestei explozii contestatare este proiectul guvernului Italian din anii ´60 de a crea o bază militară în colaborare cu NATO şi expropierea pământurilor păstorilor sardinezi. În urma acestei acţiuni fenomenul banditi cunoscut de secole în regiune a luat amploare, astfel încât în a doua jumătate a secolului trecut Orgosolo din cauza ratei ridicate a criminalităţii era numit, ˝satul ucigaşilor˝.

Deşi după anii ´80 carabinierii au stopat în mare fenomenul, încă funcţionează în comunităţile izolate codul onoarei şi vendetei numit Codice Barbaricino. Judecata se face în cadrul comunităţii fără sprijinul autorităţilor şi ducerea la îndeplinire a verdictului o face familia celui lezat. Vittorio de Seta (nu Sica) a regizat în 1961 un film de mare succes Banditi a Orgosolo (interpretat de localnici) care descrie evoluţia unui păstor simplu deposedat de pământ de guvern care se transformă în transfug şi terorist.

Prima pictură murală semnată Dioniso a fost realizată de un grup de anarhişti din Milano conduşi de arhitectul Pinnucio Scuola în 1969. Au urmat compoziţiile echipei unui profesor comunist Francesco Casino care şi-a încurajat studenţii să picteze faţadele modestelor case şi să diversifice temele, ducându-le până la conflictele internaţionale din Vietnam sau Gaza, criza petrolului din 1973, lupta pentru pace. Fiecare pictură are impact dramatic asupra privitorului atât prin desen cât şi prin mesajul care o însoţeşte. Stilul abordat oscilează între impresionism, hiperealism şi pictură naivă, rădăcinile fiind luate din pictura revoluţionară a mexicanului Diego Rivera (vă mai amintiţi de filmul Frieda cu Salma Hayek?).

Mişcarea sardineză s-a numit revoluţia Pratobello şi înafară de protestul prin pictură au apărut şi lupte de gherilă susţinute de grupări organizate de banditi. În cele din urmă guvernul a renunţat la confiscarea pământurilor păstorilor şi la amplasarea unei baze militare în munţi şi păstorii şi-au reluat viaţa tradiţională pe care o duceau de sute de ani.

După anii 80, odată cu ieşirea din criza economică, picturile politice nu au mai avut motivaţie şi în alte localităţi cum sunt San Sperate, Villamar sau Tinnura, murales reprezintă viaţa de zi cu zi a agricultorilor şi păstorilor dar şi teme de interes global şi internaţional. Pictura murală sardină este o formă de décor urban în care locuitorii micilor comunităţi povestesc nealterat problemele lor actuale. Există o preocupare a autorităţilor şi organizaţiilor neguvernamentale de a proteja aceste picturi unicat care se deteriorează prin expunere la intemperii.

Tinnura este un mic sat cu numai 250 locuitori situat în regiunea Planargia în centrul-vest al insulei la 9 km de Bosa şi 55km de Oristano capitala provinciei. De la Bosa se ajunge în 16 minute cu autobuzul comunal la preţ de 2 eu. Nu aş fi scris despre acest sătuţ patriarhal în care locuitorii se ocupă cu împletirea coşurilor de trestie, păstorit, agricultură şi producţia excelentului vin Malvasia dacă nu ar fi şi el renumit prin celebrele sale picturi murale. Întregul sat este un muzeu în aer liber. Picturile murale din Tinnura sunt mai recente decât cele din Orgosolo. Ele au fost create în anul 2000 de muralistul Pina Monne.

Pe faţadele caselor sunt pictate în culori vii scene din viaţa de zi cu zi, cu ilustrarea îndeletnicirilor oamenilor. Sunt reprezentate 30 de picturi de dimensiunea pereţilor exteriori ai caselor iar execuţia lor este atât de perfectă încât ţi se par scene vii. Spre deosebire de murales din Orgosolo care au o tentă politică şi revoluţionară şi toate picturile sunt însoţite de text, aici este redată viaţa simplă în esenţa ei, puţin romanţată, fără niciun comentariu.

Am avut ghinionul să intrăm în localitate pe o aversă de ploaie care a şiroit pe geamurile autocarului şi ca atare multe poze au ieşit brăzdate. După terminarea aversei şoferul a întors autocarul aşa încât am putut poza câteva murales di Tinnura în toată splendoarea lor.

WEB, dacă se poate youtube

---

VIZUALIZĂRI: 1640 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI