Spre litoralul bulgăresc. Un drum mai… altfel

TIPĂREȘTE

În vacanțe, pentru cei care au timp și nu se grăbesc să ajungă pe nisipul fierbinte al litoralului bulgăresc, propun un traseu interesant în opinia mea și - cred - și a admiratorilor de vestigii istorice și de frumuseți naturale, sălbatice. Sau, dacă soarele strălucitor și plaja Mării Negre la vecinii noștri bulgari atrage mai mult decât orice, sugerez o incursiune de cel puțin două zile în extrasezon. Asta am făcut noi și despre asta vreau să vă povestesc în cele ce urmează.

Pentru că programul primei zile se anunța foarte încărcat, am plecat din București la ora 6.00. Drumul spre ieșirea din țară - pe la Giurgiu - a decurs normal, cu excepția porțiunii de lângă punctul de control de la frontieră, porțiune tot mai deteriorată cu fiecare an care trece. La Ruse am făcut prima oprire pentru vignetă, schimb valutar și relaxare. Acolo am văzut primii pomi înfloriți din această primăvară. Florile albe și roz surâzând în soare ne-au însoțit apoi toată ziua. Arbuștii galbeni, toporașii și celelalte floricele mov, de pădure, aveau să devină o permanență în scurtul nostru periplu bulgăresc. În apropierea orașului Razgrad, la vreo 2 km, am poposit la Cetatea Abritus.

Pentru a vizita Cetatea Abritus nu ai nevoie de mai mult de două ore. Asta dacă se întâmplă să treci pe acolo în extrasezon, într-o zi de weekend, când muzeul nu este deschis. Nu știu cât este taxa de intrare pentru că noi nu am plătit nimic. Cele două clădiri moderne, capitonate cu imagini cu tematică antică erau închise, așadar, am vizitat doar situl arheologic în aer liber la intrarea căruia nu exista nici un fel de opreliște.

Ceea ce am văzut acolo este urmarea unei ample lucrări de reconstrucție și amenajare realizată după anul 2012. Ziduri și porți refăcute, traseu de vizitare iluminat, căi de acces modernizate, podele de sticlă, panouri informative cu scheme și text (în bulgară și engleză) și - în plus - o pasarelă metalică de unde poți privi și fotografia cea mai frumoasă parte a complexului arheologic. Este vorba de ruinele unei somptuoase construcții dominate de numeroase coloane de marmură care înconjoară o fostă curte interioară pavată cu dale de piatră.

Panourile de sticlă, expuse la vedere, informează vizitatorul că la sfârșitul sec. I d. H. o tabără militară romană a fost instalată pe ruinele unei vechi așezări tracice. În timp, ea a devenit unul dintre cele mai mari centre urbane ale provinciei romane din nordul actualei Bulgarii - Moesia Inferioară. Mai aflăm că cetatea Abritus a fost construită mai târziu, prin sec. IV și că zidurile ei fortificate aveau 3 m grosime și 12 m înălțime. În cele patru puncte cardinale zidurile erau prevăzute cu porți, iar din loc în loc aveau turnuri de pază și apărare. Nu mai puțin de 35.

Cercetând cu atenție schemele descoperim că cetatea avea canalizare, prăvălii și depozite de mărfuri, baie publică și multe locuințe. În sec. V-VI Abritus a fost un important centru creștin. Încă mai pot fi identificate rămășițe ale unor basilici. La sfârșitul sec. VI cetatea a fost distrusă de avari și de slavi pentru ca după 300 de ani, pe același loc, să apară o cetate bulgară.

Nu insist asupra reperelor istorice pentru că știu că cei interesați le pot afla din surse de specialitate. Pentru noi, turiștii, importantă este poziționarea cetății ca obiectiv, ce are ea de oferit vizitatorului și care sunt condițiile de acces acolo.

Sub soarele plăcut, primăvăratic, ne-am plimbat în voie pe alei citind informațiile de pe panouri și fotografiind. Am ieșit pe poarta sudică, am înconjurat parțial zidul exterior, am intrat din nou în cetate pe poarta vestică, am dat o raită și la turnul de apărare construit pe cea mai înaltă porțiune a incintei, apoi - prin poarta estică - am părăsit cetatea. Cam asta am făcut noi la Abritus. Cu regretul că n-am prins o zi în care să putem vizita și muzeul, ne-am îmbarcat în autocar și ne-am îndreptat spre următorul obiectiv - Cetatea Veliki Preslav.

La Cetatea Veliki Preslav - spectaculosul sit arheologic al capitalei Primului Ţarat Bulgar, împreună cu Biserica Rotundă, un monument de arhitectură ortodoxă medievală timpurie, de asemenea ai nevoie de cel puțin două ore. Nu voi intra în amănunte pentru că intenționez să dedic câteva rânduri acestui loc deosebit, și el lesne de abordat în drumul către litoralul bulgăresc. Am și multe fotografii pe care vreau să le prezint fără teama de a depăși limita maximă admisă de atașamente la un articol.

Menționez doar că ruinele vechiului oraș - bine conservate și amenajate pentru vizitare - sunt situate în nord-estul Bulgariei, la aprox. 20 de km de Shumen. În prezent fac parte dintr-o rezervație arheologică națională.

Biserica rotundă, cunoscută și sub numele de Biserica de Aur aflată aproape de intrarea în Cetatea Veliki Preslav impresionează prin arhitectură, amplasament și sobrietate. Trebuie să-i călcați pragul (sau ceea ce a mai rămas din el) dacă ajungeți acolo!

La Shumen, oraşul situat într-o zonă de dealuri, la 80 km vest de Varna, pe platoul înalt care domină așezarea, ne așteptau două obiective: Memorialul Creatorilor statului bulgar și Cetatea Shumen.

Memorialul Creatorilor statului bulgar este o construcţie monumentală ridicată la marginea Platoului Shumen, în 1981, cu ocazia împlinirii a 1300 de ani de la fondarea Ţaratului Bulgar. Este un monument megalitic, considerat singurul din lume care descrie întreaga istorie a unei ţări de la crearea sa și până în prezent. La blocurile grandioase de beton ornamentate cu mozaicuri și mai multe sculpturi moderniste se poate ajunge direct din oraș escaladând o sumedenie de trepte obositoare. Noi am ajuns acolo cu autocarul, prin pădure, pe un drum cu serpentine.

Menționez că în acea zi frumoasă de martie, pe pajiștea înverzită de lângă monument, într-un loc special amenajat pentru picnic, cu mese și scaune, cu zone de joacă pentru copii, localnicii ieșiseră la relaxare și la o gustare în aer liber.

La doar câtiva kilometri distanță, pe același platou care domină orașul, se află rămășițele uneia dintre cele mai vechi fortificații de pe teritoriul Bulgariei, Cetatea Shumen. Specialiștii apreciază că primele construcții au apărut pe acest amplasament acum mai bine de 3200 de ani. Ca multe alte edificii de acest gen, Cetatea Shumen a avut o istorie agitată, fiind ridicată, apoi - de-a lungul vremii - distrusă și refăcută de mai multe ori. Se pare că primii care s-au așezat pe aceste locuri au fost tracii. Extinderile și întăririle ulterioare au fost făcute succesiv de romani, bizantini și bulgari, cetatea având o viață înfloritoare până în anul 1444.

A intra prea mult în amănunte înseamnă a mă întinde prea mult cu acest articol, de aceea, despre Cetatea Shumen sper să pot scrie mai detaliat în viitor.

Cu acest obiectiv programul nostru din prima zi a periplului bulgar lua sfârșit. Pe drumul sinuos, dar foarte frumos, autocarul ne-a coborât la baza dealului pentru ca apoi să ia calea către Varna.

Concluzionând, vizita noastră care a început cu epoca romană (Cetatea Abritus) și a continuat cu cea feudală (Cetatea Veliki Preslav), ne-a readus în epoca modernă (Memorialul Creatorilor statului bulgar), pentru ca apoi să ne poarte din nou în antichitate (Cetatea Shumen). Dar totul avea să se termine cu o surpriză. Un obiectiv interesant, care nu era trecut în programul turistic al zilei - Madara.

Călărețul din Madara

La est de Shumen, aproape de satul Madara, un relief sculptat în Evul Mediu timpuriu pe o stâncă abruptă, cu forme spectaculoase, atrage tot mai mulți vizitatori. "Călărețul din Madara" este un simbol al Bulgariei. Relieful situat la 23 m înălțime, pe o stâncă aproape verticală, înaltă de 100 m, reprezintă un călăreț cu privirea îndreptată către dreapta aruncând o suliță într-un leu aflat la picioarele calului. În fața lui zboară o acvilă, iar în urma lui aleargă un câine.

Se apreciază că monumentul - simbol al unei victorii militare - datează din jurul anului 710 d. H. Din anul 1979 figurează pe lista patrimoniului mondial UNESCO, iar monedele bulgărești (de la 1 până la 50 stotinki) emise în 1999 și 2000 au reprezentat pe una dintre fețe "Călărețul din Madara", acest simbol național.

Rezervația arheologică de la Madara este deschisă zilnic în intervalul orar 8.30-20.00 (în perioada aprilie - octombrie) și 8.30-17.00 (în perioada noiembrie - martie). Taxa de vizitare este de 5 leva/persoană - adulți și 2 leva/persoană - studenți.

După ce ai achitat taxa, ca o provocare, te așteaptă o scară de piatră cu 191 de trepte înalte, destul de dificile. Fără grabă și cu o bună dozare a efortului fizic, scara poate fi accesibilă tuturor celor care nu au reale probleme de deplasare. Sus, pe platforma de la baza stâncii sunt mai multe bănci pe care te poți odihni privind relieful monumental.

Dacă urmezi cărarea spre dreapta, fără dificultăți, aproape orizontală, ajungi la peșteri și la o capelă amenajată în stâncă, dedicată Sf. Panteleymon. Peștera mare numită și Sanctuarul Nimfelor, semicirculară, cu boltă înaltă și deschidere largă, are pereții acoperiți cu mușchi și vegetație măruntă prin care mustește apa. Peisajul este atât de frumos, iar atmosfera atât de plăcută încât nu poți să nu te gândești la următoarea venire acolo.

---

VIZUALIZĂRI: 2182 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI