Un hotel convenabil

TIPĂREȘTE

Probleme de serviciu m-au purtat la începutul lunii iulie la Tulcea, unde am stat o săptămână. Aici, mi s-a rezervat (nu a fost alegerea mea) o cameră la Hotelul Europolis. Cum nu știam nimic despre el, am căutat imediat referințe pe AFA. Am găsit trei review-uri, dintre care două ale lui Dragos, în doi ani consecutivi, 2013-2014, al treilea fiind mai vechi, din 2012. Toate trei review-urile au note foarte mari, peste 9.

Așa că, liniștit, am plecat spre Tulcea fără grija locului în care urma să-mi petrec nopțile unei întregi săptămâni. La hotelul Europolis se ajunge foarte ușor, pentru că este situat foarte central, pe strada Păcii, la vreo 100 m de primărie și de Piața Civică, unde este kilometrul 0 al orașului. În fața hotelului, de-a lungul străzii, de o parte și de alta a ei sunt locuri de parcare și, deși sunt inscripții și aparate de taxat, de la recepția hotelului mi s-a spus că parcarea nu se plătește. Am găsit un loc de parcare chiar la intrarea în hotel, am lăsat mașina acolo și am intrat la recepție. Aceasta, deși mare, era destul de întunecoasă, atmosfera încălzindu-se însă în momentul când am fost întâmpinat de o recepționistă amabilă și cu zâmbetul pe buze (a doua zi însă aveam să întâlnesc o alta, care avea pesemne mari necazuri, din moment ce, de fiecare dată când am întâlnit-o, nici cea mai mică urmă de zâmbet nu i-a luminat fața; a fost însă și ea foarte amabilă, stilul englezesc. :))).

Am primit o cheie și un card; cheia era pentru deschiderea ușii, cardul pentru alimentarea cu energie electrică; o femeie de serviciu mi-a recomandat să las cardul în locul corespunzător în permanență, chiar și când plec din cameră. De precizat că ușa se închide și fără cheie (aceasta fiind necesară doar la intrarea, nu și la ieșirea din cameră), așa că, atenție să nu rămâneți pe afară!

Hotelul este compus din trei corpuri lipite unul de altul. Cel din stânga, cu recepția, este corpul vechi, cel care a constituit „hotelul partidului”, înainte de 1990. Celelalte două au fost adăugate ulterior, la parterul lor găsindu-se și bucătăria, restaurantul și un snack-bar, cu acces direct din stradă, unde se servesc meniul zilei și, bineînțeles, băuturi. Și restaurantul are o terasă la stradă, care însă, toată săptămâna cât am stat, nu am văzut-o folosită.

Cele două corpuri adăugate ulterior se diferențiază doar la exterior, în interior nu există diferențe, în afară de faptul că cel nordic este la un nivel puțin mai ridicat, trecerea în acesta fiind marcată pe coridor de câteva trepte. Și camerele, după cum am putut vedea, sunt organizate în același fel. De fapt, camerele sunt de formă dreptunghiulară, din care o parte este ocupată de baie. De la intrare, se pătrunde într-un hol, la stânga sau la dreapta fiind baia, apoi se intră direct în cameră. Aceasta este suficient de mare, cu două paturi de câte o persoană și cu ceva piese de mobilier: două suporturi pentru valize (unul dintre ele este în hol), o masă cu două scaune și o a doua, folosită ca suport pentru televizorul LCD cu diagonală mică și pentru minifrigider. De remarcat faptul că, atunci când am ajuns la hotel, frigiderul, deși gol, funcționa, dovadă fiind stratul de gheață format pe răcitor; asta înseamnă și că frigiderul funcționează independent de sistemul de alimentare controlat de card, ceea ce este un lucru pozitiv.

În hol se mai afla și un șifonier cu două uși, în care se găseau câteva umerașe, niște pături și două perii, care se puteau folosi la fel de bine ca perii de pantofi, sau ca perii de haine, pentru că nu exista nici un indiciu cu privire la destinație.

Paturile aveau fiecare câte o veioză și pe ele erau puse câte două prosoape, unul de față și celălalt de baie. În baie mai erau încă două prosoape.

În afară de prizele de alimentare a televizorului și frigiderului, nu am mai avut la dispoziție decât o singură priză, spre deosebire de ceea ce spunea Dragoș (dar el a stat într-un apartament).

Baia este foarte mare și este aranjată destul de bine. Ea dispune de un duș fără cabină, despărțit de rest doar de o perdea, care însă nu împiedică câtuși de puțin curgerea apei în exteriorul spațiului de duș, mai ales că acesta dispune de o „cădiță” amplasată mai sus decât podeaua băii și cu margini de doar vreo 5 cm, insuficient pentru ca apa să nu dea pe-afară. E drept, scurgerea este bine executată, astfel că apa deversată din cădița dușului se scurge rapid. De altfel, cuplat cu becul din baie, pe același întrerupător, este și un ventilator care, din fericire nu era gălăgios.

Baia este echipată și cu un uscător de păr. La sosire am găsit două săpunașe mici și parfumate, iar pentru duș este disponibil gelul din dozator. Mai erau și două pahare din plastic de unică folosință, introduse în pungi de plastic. Alte consumabile nu erau, iar cele existente (săpunurile) nu au fost înlocuite toată săptămâna. Nici prosoapele nu s-au schimbat deloc, deși le-am lăsat pe chiuvetă, așa cum cereau instrucțiunile, așa că, după a patra zi mi-am permis să le schimb eu, cu cele de la patul nefolosit.

Deși s-a intrat în fiecare zi în cameră, nu s-a dat cu aspiratorul niciodată, dovadă fiind firimiturile de pe mochetă, pe care le-am găsit la sosire și pe care le-am lăsat tot acolo la plecare. Pe masă erau și două pahare de sticlă, puse în pungi de plastic. Obiceiul meu este să spăl paharul pe care-l folosesc, obicei foarte util în cazul de față, când pe ambele pahare se puteau vedea amprente foarte clare, ceea ce îmi spune evident că paharele respective nu au fost spălate la plecarea predecesorilor mei din cameră, ci pur și simplu au fost ambalate în pungi de plastic exact în starea în care se găseau.

Ca atare, nici banda de hârtie pe care scria „dezinfectat”, pusă pe capacul vasului de WC, nu a însemnat nimic pentru mine; probabil că a fost pusă acolo la fel, fără nicio dezinfecție prealabilă a locului cu pricina.

Camera dispune și de instalație de aer condiționat, care funcționează bine și silențios. Balconul camerei este gol, fără mobilier și nu este util decât în măsura în care vrei să arunci o privire în stradă. Plasa de țânțari de la ușa balconului avea câteva găuri, făcute probabil de locatari mai nervoși, motiv pentru care nu am avut curajul să las ușa de la balcon deschisă, bazându-mă pe instalația de aer condiționat.

Am avut „servicii complete”, în sensul că am avut incluse trei mese. Acestea sunt servite în restaurantul de la parter. Micul dejun se servește, de obicei, în regim de bufet. O singură dată, fiind singurul mușteriu, mi s-a adus un meniu, din care am putut comanda, după dorință, ceva de mâncare.

La micul dejun în regim de bufet sunt disponibile dozatoare de suc, cafea și apă caldă pentru ceai. Pe platouri (niciodată goale) se găseau kaizer, jambon, cârnați oltenești prăjiți, brânză și cașcaval. Erau, de asemenea disponibile zacuscă, ouă fierte, legume (roșii și castraveți), omletă caldă și crenvurști (menținuți calzi, ca și omleta, în vase speciale, de inox). De asemenea, se mai găseau iaurturi naturale și cu fructe, gemuri, biscuiți și cereale. Acestea din urmă însă nu știu la ce ar fi putut servi, având în vedere faptul că lapte se găsea doar într-o cutie UHT, proaspăt scoasă de la frigider, pentru cei care doreau să adauge lapte în cafea sau ceai.

Oricum, una peste alta, meniul micului dejun, în fiecare zi același, a fost suficient și îndestulător.

Cât privește masa de prânz și cea de seară, acestea le-am avut ca meniu al zilei, care are două variante, la alegere. De regulă, la prânz, aveam de ales între o ciorbă de perișoare și una de pui, sau de vită. Ca felul doi, am mâncat grătar de pui cu piure, șnițel de pui, friptură de porc, șalău pane cu legume și altele, iar seara ceva asemănător. În orice caz, mâncarea, atât la prânz, cât și seara a fost gustoasă și îndestulătoare. Am văzut că prețurile șunt convenabile, un meniu al zilei fiind aproximativ 20 lei.

Ca și personalul hotelului și cel al restaurantului este foarte amabil și serviabil.

Dacă și serviciile în cameră ar fi fost mai bune, practic nu aș fi avut motive de nemulțumire.

Să mai precizez că, deși am stat la etajul doi (ultimul), la penultima cameră de pe palier, semnalul de internet wi-fi a fost foarte bun și am avut o conexiune fără reproș. De asemenea, televizorul, deși cu ecran cu diagonală mică (cât un monitor de PC), funcționa foarte bine și telecomanda la fel. Serviciile erau asigurate de la Dolce (păcat că nu am fost acolo mai devreme, să pot vedea meciurile de la Euro 2016 fără probleme).

În concluzie, pot spune că hotelul Europolis este o variantă de luat în seamă ca loc de popas în Tulcea, mai ales că și poziția sa este foarte bună, chiar în inima orașului. Este de reținut și faptul că hotelul face parte dintr-o societate care mai dispune și de alte locuri de cazare (inclusiv două hoteluri plutitoare în Deltă) și de câteva nave cu care se organizează excursii în Deltă.

---

VIZUALIZĂRI: 2466 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI