ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 15.09.2015
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 15.04.10
STATUS: TITAN
DATE SEJUR
AUG-2015
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

O zi în zona Orșova

[fb]
NOU TIMP CITIRE: 10 MIN

În apropierea Orşovei (I): Muzeul Hidrocentralei de Fier şi remember insula Ada-Kaleh

TIPĂREȘTE URM de aici

Am plecat destul de dimineaţă din pensiunea turistică Europa din Drobeta Turnu Severin (v. aici) pentru că până la imbarcarea din Orşova pe vaporaşul Nova Dierna la ora 13 pentru croaziera pe Dunăre aveam multe de văzut. Prima oprire am făcut-o la 11 km de Drobeta Turnu Severin pe E70, la Gura Văii unde este construită hidrocentrala Porţile de Fier.

Mărturisesc că zeci de ani fiind setaţi pe ˝Interzis fotografiatul˝, ˝Zonă interzisă˝, eventual ˝Stai că trag˝ am avut oarece emoţii. Săgeata care indica direcţia în care se afla muzeul ne-a liniştit. Pe marginea şoselei la câteva sute de metri de hidrocentrală era o belvedere de unde care puteai face fotografii de ansamblu ale hidrocentralei. O statuie reprezentând o femeie sveltă cu părul în vânt şi mâinile ridicate deasupra capului mi-a rămas în minte ca simbol al elanului. Alături este o cruce mare, poate în amintirea celor 100 de muncitori morţi la construirea complexului energetic. Pe nici una nu am găsit o inscripţie cu semnificaţia lor. Am coborât câteva sute de metri în pantă uşoară şi îndrumati de un paznic în uniformă militară am oprit în faţa unei clădiri mari cu etaj. În faţa ei era un panou mare de piatră pe care scria că la data de 7 septembrie 1964 au fost inaugurate lucrările hidrocentralei şi sistemului de navigaţie în prezenţa lui Gh. Gheorghiu Dej şi Iosif Broz Tito. Trebuie să spun de la început că ne aflam în faţa hidrocentralei Porţile de Fier I pusă în funcţiune în 1970 şi amplasată la 11 km în amonte de Drobeta Turnu Severin. O a doua hidrocentrală, numită Porţile de Fier II cu o putere instalată de un sfert faţă de prima a fost pusă în funcţiune în 1985 şi este amplasată la 60 km în aval de Drobeta Turnu Severin. Ambele produc cca 30% din necesarul energetic al ţării.

Muzeul hidrocentralei Porţile de Fier I

Ni s-a spus să aşteptăm să iasă grupul care tocmai vizita muzeul şi cam în zece-cincisprezece minute am intrat. Am fost îndrumaţi de un ofiţer spre casa de bilete. Ca pensionari am plătit 2 lei/ persoană şi taxă de fotografiere 10 lei. Adulţii (nu înţeleg de ce discriminarea asta a pensionarilor faţă de oamenii activi; ce, noi nu suntem adulţi sau se consideră că am dat cu toţii în mintea copiilor?) revin, adulţii au plătit 4 lei/ persoană. Muzeul este amenajat într-o sală destul de îngustă care se continuă cu alta şi mai îngustă. La capătul acesteia este un lift cu care tot grupul, însoţit de ghidă a coborât 20 m până la o platformă cu perete de sticlă de unde puteai observa sala turbinelor. Acolo era interzis fotografiatul.

Muzeul hidrocentralei este o secţie a Muzeului Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin şi a fost inaugurat în 1976 şi modernizat în 2000. Sunt prezentate exponate şi fotografii care atestă prezenţa omului în aceste locuri încă de acum 30000 de ani, cultura de la Schela Cladovei fiind cea mai veche aşezare umană stabilă din Europa. Sunt prezentate panouri cu descoperirile arheologice din zona clisurii Dunării: situl Hinova, Ostrovu Mare, etc. Zona aceasta cu caracter strategic a fost disputată încă din antichitate de puterile lumii de atunci. În dorinţa lor de a cuceri aurul dacilor, romanii au construit un drum de piatră pe malul sudic al Dunării ale cărui urme şi însemne (tabula Traiani) se mai văd şi acum. Podul de la Drobeta Turnu Severin a fost construit în timpul record de 3 ani între cele două războaie dacice (102-105 dHr.) În Evul Mediu, localnicii au ridicat fortificaţii în calea năvălitorilor, vestigii ale cetăţilor găsindu-se dealungul Dunării. Primul aşezământ monahal din Ţara Româneasca a fost mănăstirea Vodiţa (1370) care a fost un focar de ortodoxie opunându-se pătrunderii în zonă, întâi a catolicismului şi apoi a islamismului. Sunt expuse câteva machete ale unor vapoare care navighează pe Dunăre şi însemnate caracteristicile lor. În muzeu sunt expuse exemplare din fauna Parcului Natural Porţile de Fier şi flora particulară a zonei, costume populare, interioare de casă ţărănească şi o moară de apă de mari dimensiuni considerată strămoşul turbinei Pelton. Sunt multe fotografii ale localităţilor înghiţite de ape care au fost strămutate. Pe partea românească a lacului de acumulare au fost inundate zece localităţi din care cele mai importante au fost Orşova, insula Ada Kaleh, Vârciorova. Sârbii au inundat 7 localităţi. Sacrificiul hidroconstructorilor români a fost de 100 de oameni.

Cea mai mare parte a exponatelor este constituită din fotografii din perioada de construcţie a hidrocentralei, momentul punerii în funcţie şi apoi exploatare. Transcriu din Wikipedia: ˝hidrocentralele transformă energia hidraulică în electrică. Printr-un baraj de acumulare şi diferenţă de nivel se acumulează o energie potenţială care se transformă în energie cinetică prin rotirea unei turbine. Această mişcare de rotaţie va fi transmisă printr-un angrenaj de roţi dinţate generatorului de curent electric. Prin rotirea motorului generatorului într-un câmp magnetic, energia mecanică se transformă în energie electrică.˝ Să vă citez câteva date tehnice care se găsesc în fotografiile din muzeu dar le-am preluat si de pe net: sunt două hidrocentrale identice una românească şi una sârbească exploatate în comun între care se află barajul înalt de 75 m şi lung de 450 m. Puterea instalată totală este de 2160 MW, din care părţii române îi revin1080 MW (194.5 Mw pe turbină). Partea românească a hidrocentralei este dotată cu 6 turbine Kaplan (pe care le-am văzut din spatele panoului de sticlă) şi în preajma cărora omul arăta cât o furnică. În perioadele cu regim pluviometric normal, se obţine o producţie de energie electrică de 5.4 miliarde kw/ an. Din cauza secetei din anul acesta, o parte din turbine nu funcţionau. Lacul de acumulare în aval de hidrocentrală are lungimea de 120 km, un volum de 2200 mil mc şi se întinde de la baraj până la Baziaş, cuprinzând defileul Dunării până la confluenţa cu Tisa. Diferenţa de nivel este de 30 m. Pe coronamentul barajului este o şosea de legătură între Serbia şi România cu punct vamal la Gura Văii. Hidrocentrala Porţile de Fier asigură 25-30% din necesarul de curent al României. Navigaţia pe Dunăre se face prin ecluze realizate atât în partea românească cât şi în cea sârbească având o capacitate totală de tranzitare de 52 mil. t/an. Întreaga construcţie a costat la vremea aceea 400 mil dol. Este una din cele mai eficiente investiţii din toate ramurile întrucât s-a amortizat în doi ani. Se obţine o energie electrică ieftină, în valoare de 220 mil dol/ an cu costuri minime de întreţinere. Punerea în funcţiune a avut loc în două etape: în august 1970 şi decembrie 1971 iar inaugurarea oficială în mai 1972. Cu toate că are o vechime de 45 de ani, hidrocentrala Porţile de Fier a rămas una din cele mai mari construcţii hidrotehnice din Europa.

Insula Ada Kaleh: amfostacolo

În muzeu sunt mai multe fotografii cu insula Ada Kaleh înainte ca locuinţele şi moscheea să intre sub ape în anul 1970. Insula avea o lungime de aproape 2 km, lăţime jumătate de km, era ridicată cu 50m fată de nivelul Dunării si în mijlocul ei avea un deal înalt de vreo 300 m numit Alion. A fost locuită din totdeauna datorită climei sale dulci. Este pomenită de Herodot ca o insulă sălbatecă plină de măslini şi viţă de vie şi menţionată de cavalerii teutoni în 1430 care spuneau că e locuită de peste 200 de oameni. Prima fortificaţie în insulă a fost o cetate stelată de tip Vauban făcută de austro-ungari înainte de 1700 pentru a stăvili expansiunea turcească. Insula, ca punct strategic, a fost stăpânită alternativ de otomani si de austro-ungari. Sub stăpânire turcească a fost construită cea mai mare moschee de dinafara imperiului otoman. Acolo pardoseala era acoperită de un covor enorm cu greutatea de 480 kg. După căderea imperiului otoman insula a revenit celui habsburgic pentru ca după 1920 să fie atribuită României.

În muzeu este prezentat un interior de casă turcească în care camera are ca mobilier un pat de mică înălţime (20 cm), două sanâcuri (lăzi de zestre), oale de păstrare a mâncării la cald, ibricuri pentru făcut cafeaua la nisip, obiecte de aramă, un covoraş de rugăciune pe care este pictată cetatea Mecca, tablouri cu citate din coran. Alături de costumul tradiţional turcesc era narghileaua cu care se fuma tutun cu arome. Mi se pare interesant să transcriu explicaţia alăturată locuinţei din Ada Kaleh: ˝Cand turcii au incetat sa fie nomazi, ei au transpus in organizarea interiorului conceptia veche a cortului, pastrand covorul ca element central al spatiului de locuit. Asa se face ca si casele turcesti de pe insula Ada – Kaleh erau lipsite aproape complet de orice mobilier, afara de divanuri sau sofale si de masute scunde, podelele fiind acoperite cu covoare, iar pe pereti atarnau tablouri vechi cu sentinte din scrierile sacre˝.

Înainte de a fi înghiţită de apele lacului de acumulare pe insulă se trăia din turism şi vânzarea produselor locale: dulceaţă de smochine, de trandafiri, ulei şi parfum de trandafir, rahat turcesc şi baclavale din care se obţineau venituri modeste. Cu un an-doi înainte de 1970 gospodăriile turceşti au fost demolate şi populaţia strămutată pe insula Şimian, în aval de Drobeta Turnu Severin. Moscheea nu a putut fi salvată din cauza greutăţilor întâmpinate la dezmembrarea ei dar i s-a retezat vârful ca să nu împiedice navigaţia în anii cu nivel scăzut al Dunării. Cei 600 de turci strămutaţi nu s-au adaptat cu noua locaţie şi au plecat în Dobrogea sau au emigrat în Turcia. Clădirile strămutate la Şimian au devenit paragină Din câte îmi amintesc pe insulă era o singură stradă prăfuită de-a lungul căreia erau înşirate locuinţe modeste. Pe lateral erau uliţe înguste şi întortochiate. Nici vorbă de curent electric sau canalizare. Oamenii îşi treceau timpul la cafenea pufăind din narghilea fără vreo pretenţie de la viaţă. Am vizitat insula şi ne-am oprit tot grupul la o cafea făcută la nisip. Am intrat şi în moschee care mi s-a părut destul de simplă. Fiind prima pe care o vizitam am rămas surprinsă când mi s-a spus că trebuie să mă descalţ. Vechea cetate era în ruină şi se vedea că zidurile au foat dărâmate ca să se ia cărămizi pentru construcţii. Cât eram noi de retro (ca să nu spun înapoiaţi) în 1962, diferenţa între satele româneşti şi aşezarea de pe insulă era uluitoare. Parcă totul îngheţase în tiparele unei epoci timpurii. Am găsit într-un album vechi câteva poze din excursia pe care am făcut-o în 1962. Până şi eu am avut probleme să mă recunosc. Cum-necum, au trecut de atunci aproape 50 de ani şi vă daţi seama câtă plăcere mi-a făcut rememorarea acelor locuri.

-va continua-

Citește și CONTINUAREA aici
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo

[fb]
---
Trimis de Michi in 15.09.15 20:40:11
Validat / Publicat: 15.09.15 23:03:43
VIZUALIZĂRI: 3832INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în ORȘOVA.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Michi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P35 Eheei! Wow! Oare eu am fost?
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 68350 PMA (din 53 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.
Articol de elită, apreciat de suficienţi votanţi pentru a-i fi alocat, automat, ZUPERBONUSUL (în valoare de 20000 PMA).

ECOURI la acest articol

6 ecouri scrise, până acum

webmaster [15.09.15 23:02:23] »

Mutat la rubrica "O zi în Orşova" (deja existentă pe sait); şters rubrica dublură creată de autor

-

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

Dan&Ema [16.09.15 06:32:15] »

Emotie, amintiri, prezent.

Un muzeu la care trebuie sa ajungem si noi, este mai altfel, este interesant prezentat si in articol.

Despre Ada Kaleh tin minte rahatul de ADa Kaleh, daca nu gustul, macar faptul ca parintii imi tot aminteau de el si asta era introducerea spre povestea insulei inghitite de ape.

Astept continuarea cu nerabdare

tata123 🔱 [16.09.15 10:48:50] »

@Michi - Mă bucur să văd fotografii originale din insula Ada-Kaleh postate de cineva care a călcat pe ulițele prăfuite ale acelui loc deosebit. Am fost atras mereu de povestea insulei, mi-am cumpărat albume dedicate insulei și am citit destul de mult despre ea. Un colț oriental cu climă și vegetație mediteraneeană care a dispărut pentru totdeauna. Am mai văzut astfel de fotografii originale la o expoziție dedicată insulei și locuitorilor săi ce a fost vernisată acum câțiva ani la Muzeul Țăranului Român. Printre vizitatori erau și urmași ai celor de acolo care chiar recunoșteau personaje în acele imagini. A fost o altfel de lume, mai liniștită, mai calmă, ce urma un tipar al vieții orientale.

Covorul persan de peste 140 metri pătrați se află azi în Moscheea din Constanța - l-am văzut acum câțiva ani, parțial rulat.

Ruinele vechii cetăți în stil Vauban (de stea), reconstruită, se observă din șoseaua națională pe Insula Șimian; tot acolo au fost duse și vechi pietre de mormânt musulmane - se poate ajunge pe insulă tocmind un barcagiu local.

P.S. Când aud/citesc ceva despre insula Ada-Kaleh îmi răsună în urechi cântecul din anii 60 interpretat de Gigi Marga și intitulat „Ada-Kaleh”. (https://www.youtube.com/watch?v=1uG-UWyGdpU)

Lyssys [16.09.15 21:47:34] »

@Michi - Şi eu am fost acolo, pe insula Ada Kaleh!

Cred că a fost cu puţin înainte de a fi inundată. Eram prea mică, eram într-o excursie şcolară de o zi, elevă de clasa I-a, anul şcolar 1968-1969! Sunt prea vagi amintirile mele, prea copilăreşti, dar am coborât acolo, printre locuitori, am mâncat rahat cu nucă de Ada-Kaleh, prea puţin conştientizând că suntem contemporani cu etapa de efervescenţă socialistă ce construia atunci, cu specific elan muncitoresc, Hidrocentrala Porţile de Fier!

Am avut şi ghid, dar nu ne-a atenţionat "Luaţi aminte, sunteţi martori la evenimente istorice! " Începuse şi strămutarea Orşovei, deci implicit şi inundarea celei vechi... Am tranzitat şi Orşova atunci...

Am tezaurizat cu sfinţenie acele crâmpeie de amintiri! Am trăit acele evenimente!

Despre rw-ul dv, aceeaşi excelenţă!

Ca întotdeauna, vă admir!

calatorul [23.09.15 09:16:33] »

Frumoase locuri, cam greu de planificat o excursie frumoasa in zona, incerc sa revin de cativa ani, mai studiem. Vacante frumoase.

liviu49 [11.12.15 15:30:31] »

Felicitari, daca mai era cazul, dar sunt meritate, pentru acest articol. Locurile de care vorbiti au pentru mine (Tr. Severim in special) un loc aparte in inima. Pe 29.07.1970 incepeam prima mea zi de munca la Institutul de Proiectari Judetean Mehedinti, primul meu loc de munca. Viata a facut ca durata acestui loc de munca sa fie foarte redusa, pentru ca in noembrie 1970 am fost incorporat, apoi dupa terminarea stagiului militar sa ma angajez in apropierea Bucurestiului. Culmea este ca in ziua inaugurarii oficiale a Hidrocentralei Portile de Fier 1 (16.05.1972, daca nu ma insel) mi-am luat negatia de la I. P. J. Mehedinti. De atunci am mai fost in Tr. Severin de mai multe ori, fie in excursii, dar mai ales in delegatii in interes de serviciu.

Cea mai placuta amintire dintr-o excursie in zona o am dintr-o excursie din perioada 21 - 23 mai 1977, o excursie in nordul Olteniei. Ultima zi (cazare la hotel Dierna, Orsova) am avut bucuria de a vizita hidrocentrala. Desi era luni si vizitele nu erau permise nici pe baraj, nici la hidrocentrala, sansa noastra a fost ghidul, care era un fost colonel de securitate si care se ocupase pana in 1976, cand se pensionase, de zona hidrocentralei. Ghidul ne-a condus pe baraj pana la linia care despartea Romania de Iugoslavia, unde am facut un lucru care pe mine si pe colegii mei ne-a amuzat, dar numai prezenta si interventia ghidului m-au scapat de o pedeapsa. Concret, l-am intrebat pe granicerul roman, care era cu arma in mana, ce patesc daca pun piciorul dincolo de linia care despartea cele doua tari. Prima data am pus un picior in Iugoslavia, iar unul l-am pastrat in Romania. Evident ca granicerului nu i-a fost bine de loc, iar urmatorul pas l-am facut punand si al doilea picior in Iugoslavia. Practic eram pe teritoriul Iugoslaviei, iar granicerul roman nu avea ce sa-mi faca. Culmea era ca granicerul iugoslav statea pe un scaun, citea o carte, iar arma era rezemata de scaun. M-a vazut, s-a uitat la mine ca la felul trei, dupa care m-a ignorat complet. Practic trecusem fraudulos frontiera. Am revenit pe pamantul patriei, granicerul a incercat sa ma retina, dar la interventia ghidului m-a lasat in pace. Dupa palma peste ceafa primita de la ghid si dupa discutia intre patru ochi avuta cu acesta am realizat ca gluma mea se putea incheia neplacut.

Referitor la vizitarea hidrocentralei va pot spune ca persoana ghidului si prezenta inginerului sef cu productia care ne-a insotit, ne-au permis vizitarea in locuri unde, in mod normal, nu aveam ce cauta, cum ar fi sala turbinelor, sala galeriilor de fuga, sala generatoarelor, mult in interiorul barajului. A fost pentru mine si ceilalti colegi de servici care au in acea excursie poate cea fascinanta vizita, pentru ca asa ceva nu voi ma vedea nici-odata. Din pacate o parte din colegi nu au avut curiozitatea de a cobori(unii si din teama ) in adancul barajului, dar au regretat enorm dupa ce le-am povestit ce am vazut noi.

Amintiri deosebite!

Va urez doamna Michi multa sanatate si noroc pentru cat mai multe excursii si sa ne mai povestiti din amintirile dvs. pentru ca cei tineri vor avea multe de invatat. Chiar si eu, care ma apropii de spatezeci de ani, astept sa va citesc impresiile dvs din tara, in special.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
5 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
calatorul, Dan&Ema, liviu49, Lyssys, tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂ:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2022 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.0703217983246 sec
ecranul dvs: 1 x 1