ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 26.02.2015
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 05.10.11
STATUS: PARTENER
DATE SEJUR
SEP-2014
DURATA: 3 nopți
familie cu copii

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
CAZARE [camere etc]:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
100.00%
Încântat, fără reproș
CADRUL NATURAL:
90.00%
Mulțumit, mici obiecții
DISTRACŢ. / RELAXARE:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat

NOTA MEDIE REZULTATĂ
95.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Valea Verde Resort [Cund, MS]3

[fb]
NOU TIMP CITIRE: 14 MIN

Un loc cu totul altfel in Romania - sau cum sa amesteci dulce cu amar si totusi sa-ti placa...

TIPĂREȘTE

Prin peregrinarile mele prin tara, vara trecuta, am tinut neaparat sa includ in circuitul meu un loc pe care il vazusem cu coada ochiului la televizor si ma fermecase pe loc, dar pe care, dat fiind ca nu mai aveam habar cum se numeste, mi-a fost destul de greu sa-l identific - si sa vezi pe mine research sa dau de el cand mi-am facut planul de vacanta!!... Dar internetul asta face minuni si iacata-ma pe mine, impreuna cu fetita mea, ajunse intr-un sat fara indicatoare, fara borne kilometrice, un sat aproape de pe alta lume... satul Cund din judetul Mures.

Valea Verde Resort (e mult spus resort, dar respect titulatura oficiala) este mai degraba un grup de casute taranesti tipice, sasesti as zice mai bine, cumparate, restaurate pastrandu-se patina lor si transformate in unitati de cazare de un anume domn Jonas Schaeffer, neamt-neamt de la mama lui, care de prea mult bine i s-a urat in Germania si a venit sa faca afaceri in Romania. Prin 2003, dupa ce in prealabil ajunsese intamplator in Transilvania cu tatal lui si, zice el, s-a indragostit iremediabil de acest tinut, a cumparat prima casa in satul Cund, iar in cativa ani, dupa ce si-a vandut afacerea din Germania (o casa de discuri) a fondat Valea Verde Resort.

Ce-o fi fost in capul lui, numai el stie... Dar se pare ca lozul pe care a mizat s-a dovedit castigator! Nu fara multa munca, piedici, dat cu capul de toti peretii si multe, multe ”aventuri” si nopti nedormite.

Cum am ajuns acolo... Ei, aici e aici. Pentru ca simplu nu e! Si daca nu as fi avut indicatiile de pe site-ul oficial, dar si din mailul de confirmare a rezervarii, n-as fi ajuns nici astazi. Nici macar din greseala! Pt ca satul Cund nu exista pe Google Maps, si nici macar satele de primprejur :) A, sa vezi belea, ca la un moment dat nu mai era nici semnal pe telefon, iar eu nu aveam indicatiile printate sau salvate cumva, asa ca a trebuit sa ma intorc pana la ”semnal”, sa dau un screensave pe tel cu pretioasele indicatii si s-o iau inapoi... Pentru ca nici in asa-zisul resort nu prea e semnal telefonic, deci slabe sanse sa raspunda cineva, asa ca... Majoritatea turistilor, straini fiind si venind in grup organizat, ca pionierii, sunt adusi cu autocarul si nu-si bat capul, dar noi...

Plecand din Apuseni, unde de asemenea am stat la o pensiune frumoasa, sper sa pun - candva! - review si despre asta, ca merita, am pornit spre Tg. Mures, prin Turda (unde din pacate nu am avut timp sa vad si salina, mi-a luat-o AleDia inainte :) ), urmand drumul spre Tarnaveni pana la Capalna de Sus unde la intersectia in T faci la stanga, spre Balusemi, Itrifaia (unde deja ma gandeam-Doamne, ce caut eu pe-aici?!), urmand drumul spre Dumbraveni prin Bahnea mai sunt fo 14 km, cu case rare rasfirate pe dealuri, treci pe langa crama Villa Vinea despre care a povestit AleDia si salivezi, ca vrei sa intri, dar esti cu masina si copil in ea, si mergi mai departe; inutil sa va spun ca drumul e neasfaltat, dar nu mi-am rupt masina si nici pana n-am facut; dupa inca saaapte vai si-o vale-adanca (de fapt doar doua), trecand prin satul unguresc Gogan ai ajuns in Cund, care nu are indicator si de-abia iti dai seama ca esti printre oameni. Mi se spune ca vad o biserica, apoi un magazin universal (nu va mai spun ca eu, blonda fiind, tot cautam ceva gen Meguta mea si era de fapt un sopron vai mama lui) si dupa magazin fac dreapta, mai merg 200 m si iata...

Am ajuns!! Cu greu, dar am ajuns. Nu va spun ca am gasit altceva decat ma asteptam... Nu mai bine, nu mai rau... dar altfel.

Valea Verde Resort e compusa din: una bucata complex cu 4 case individuale, un corp de cladire care contine restaurantul, inca o sala de mese care poate adaposti mici evenimente private, o pajiste imensa cu un lac cu nuferi - o piscina naturala de fapt, niste foisoare unde poti sta sa mananci/bei ceva, dar sunt suficient de mari pt a gazdui si chermeze gen nunti, botezuri si taieri (de mot sau de altceva).

Niste jucarici de lemn gen balansoar, mai rustic-style, ca sa se incadreze in peisaj, dar nu prea practice pt copii, o caruta cu cal pe care o folosesc pt a-si plimba turistii (pe bani! nu va imaginati altceva), lampioane si alte dracovenii de iluminat pajistea, resturi de la focul de tabara din seara anterioara si... trei catei prietenosi. Cam asta am gasit noi cand am facut cunostinta cu ”resortul” :)

In plus, in sat, cam la cateva sute de metri de ”complex”, la strada principala, sa-i zicem totusi strada, mai exista niste case (sase la numar), una din ele cu doua apartamente, iar restul individuale, care poarta numele fostilor proprietari (Casa Varga, Casa Kartmann etc), cumparate si restaurate rustic-vintage (dar, din fericire, nu acel rustic cu scoarte, stergare si blide in exces pe pereti, stil de care ma feresc ca dracu’ de tamaie) de Jonas si puse in circuitul turistic.

Noi am stat in complex, in apartamentul 4, na belea, ca vad acum pe site-ul lor (ca m-am uitat sa fiu sigura ca nu gresesc) ca au schimbat un pic mobila, sau macar husele de la canapea, bine, nu c-o fi vreun savantlac, ca e mobila de la Ikea, parca au schimbat si baia si in cazul asta bine au facut. Bravo lor!

Casuta are o terasa, mai bine zis un pridvor sau cerdac, cum se spunea pe vremuri la tara, cu fotolii si masuta unde tare bine era sa stai la cafeluta (e drept, Illy, pour les connaisseurs :), prietenii stiu de ce :) si sa citesti sau sa te joci cu cateii.

Din cerdac se intra intr-un hol cu un dulap suficient de mare incat sa incapa o grama’de bagaje, iar de acolo intr-un living cu lambriuri, care desi simplut, arata foarte prietenos si primitor datorita catorva obiecte parca recuperate din scrinul bunicii, amestecul de vechi/familiar/modern era plin de caldura si farmec. Desi partea practica era usor ignorata; de exemplu tv era in asa fel asezat incat nu te puteai uita la el nici de pe canapea, nici de pe fotolii, asa ca era cam de decor, iar cautand niste desene animate am dat peste atatea canale nemtesti, incat am renuntat (satelit, receiver, tv, multe telecomenzi, prea multa munca, am capitulat repede). Baia - cu dus, halat, prosoape, cam tot ce trebe, personalizate cu VV toate. Dormitorul - impropriu spus - era intr-o nisa in care incapea doar un pat dublu pe un soi de podium, priviti pozele, ca sunt dragute.

Mici neajunsuri ma fac sa nu dau nota maxima, neajunsuri foarte usor de corijat, care acum par - din poze - sa fie rezolvate, m-as bucura mult sa fie asa. Nu pot sa ii incarc cu o vina prea mare, totusi, pt ca fac parte din acele mici dezagremente de care iti dai seama doar daca locuiesti efectiv acolo.

In afara de izul de canalizare din baia fara aerisire, care putea fi f usor rezolvat macar cu niste mirositoare, m-am lovit de lipsa unei mici policioare langa dus, lucru care te face sa te intrebi - ok, dar ce fac cu samponul cat ma spal? Il las pe jos?! - si de asemenea de lipsa unui bec in zona dusului, care face ca daca tragi perdeaua, foarte opaca (nu de altceva, dar ca sa nu stropesti toata pardoseala baii) sa stai complet in intuneric si sa ghicesti... cam pe unde esti ;) . Nimic grav, dar suficient cat sa nu fie perfect si sa le simti. A, si ceva f tare, la o lampita care era deasupra patului lipsea un bec, iar daca bagi deshtu’ din greseala (copiii sunt curiosi, se stie) nu bun!! Le-am spus si au raspuns sa stau linistita, ca nu merge lampa, pt ca acolo nu e curent (?!) - se presupune ca asta trebuia sa ma linisteasca.

Noi am platit 70 de euro /zi pt aceasta casuta, ceea ce nu e un pret f mic pentru o casa in the middle of nowhere, iar micul dejun separat- 12 euro/zi eu si fetita (parca erau 8 cu 4). De aici pretul din caseta tehnica. Micul dejun, ca veni vorba, foarte bun, cu de toate - branzeturi locale, mezelarie de casa, gemuri si dulceturi bio, oua, zacusca, vinete, clatite, cereale si de-astea, lapte, ceai, cafea, suc proaspat, paine de casa, fructe si legume proaspete.

Iazul de pe pajiste, o piscina naturala plina de stufaris, nuferi albi si roz si muuulte broscute, este foarte apreciat in serile calde de vara. Apusul de soare pe marginea piscinei, insotit de un pahar de vin bun si concert de brotacei in la minor- este o senzatie greu de uitat.

Seara se organizeaza de obicei foc de tabara pe pajiste. Fara vin fiert si gustarici, asa cum se prefera pe AFA, doar de socializare si incalzire cand e cazul, dar bun si asa. Foarte placut momentul.

Am intrebat ce e cu multimea de lampi, masute inalte gen de cocktail si toate acareturile de pe acolo si mi s-a raspuns ca se organizeaza, dupa cum spuneam, petreceri si nunti, una faimoasa avand loc in 2014 avand ca protagonista pe fiica unui celebru politician/om de afaceri/om de fotbal (care acum poarta niste pijamale cu dungi mai groase - tatal, nu mireasa :) ).

Sala de mese se afla intr-o cladire separata, care are de asemenea o terasa extrem de placut amenajata si unde noi am mancat de fiecare data (fiind primele zile de septembrie, vremea era tocmai buna pt a sta afara). In curte, langa restaurant se afla de asemenea mese si un gratar falnic. Livingul avea un semineu incadrat de rafturi cu carti, sfesnice vechi, lampi din alte timpuri si vaze cu flori de camp - chiar si cele uscate aveau un farmec aparte. Daca mai spun ca in surdina se auzea muzica de Bach, aproape ca nici nu mai conteaza ca semnalul de telefonie mobila si wifi-ul nu bateau decat in acest dining... Pe terasa era plin de felinare cu lumanarici aprinse, tacamurile si vesela sunt de cea mai buna calitate, cat despre mancare... Pai aici avem de vorbit. Despre ce? Despre trufe.

Dupa cum sunt sigura ca stiti, trufele sunt niste maaari delicatese. Numite si diamantele pamantului, trufele sunt niste ciuperci care cresc in pamant, pe radacinile unor copaci (stejar, fag, alun, artar, brad etc), diferenta de aroma fiind data de arborele pe care creste trufa. Se gasesc cu greu, in anumite zone, inclusiv in Romania, si de obicei sunt folositi caini special dresati pt asta, dar si porci :). Un kg de trufe se vinde la marile restaurante cu sute de euro.

In zona Cund se gasesc, din fericire, trufe, iar Jonas a stiut sa profite de acest lucru si sa faca din asta unul din principalele sale atuuri: pe langa linistea Muresului rural dintre dealuri si farmecul caselor vechi, a stiut sa transforme satucul lui intr-o oaza a bucatariei gourmet si asta intr-un mod foarte reusit.

Mesele la ei sunt... cum sa zic, tip. Adica asta e meniul, asta mananci in seara asta. Totul pe baza de trufe:) Sau aproape tot. Si nu cu zgarcenie! Supa, rulou de porc cu sos de cirese si piure cu trufe, mousse de ciocolata cu trufe, paste cu trufe albe, cappucino de macris (ge-ni-a-la!!!). In viata mea n-am mancat o supa mai buna, ca de fapt asta era, o supa; eu care fac urat cand vad ceva verde la mine in farfurie, ma fac si eu... verde! :) etc. Singura problema ar fi putut fi, pentru carcotasi, marimea portiilor - recunosc ca in prima seara, eu proaspat aterizata din Apuseni, unde cand cereai o ciorba iti aduceau toata oala cu polonic cu tot, si mi-au dat o cescuta ca de espresso lung cu felul intai, am crezut ca e de degustare si am zis-ok, e bun, aduceti-mi, ca mananc d’asta - pai nu, ca ati mancat, asta a fost - what??!! Ok, daca ziceti voi...

Pranzul 10 euro (antipasti si risotto sau paste), iar cina 20 de euro (supa sau aperitiv, fel principal, desert), fara bautura. Imi pare rau, dar nu am facut poze la mancare.

Cei de la VVR au dezvoltat un sistem eficace de a profita de diamantele negre ale zonei si organizeaza deseori week-end-uri pt cautatorii de trufe (de obicei intre septembrie si februarie) la preturi destul de mari - 140 euro plus cazarea. Trebuie sa fie ceva memorabil!... De asemenea se organizeaza seri gourmet (am uitat sa spun ca chef-ul e chiar proprietarul, Jonas, ajutat de sotia lui, Ulrike, dar au deseori si invitati de vaza din tagma chef-ilor), tot asa, la preturi de preturi. Urmatorul w-e gourmet cu degustare de vinuri alese va fi in iunie si programul suna apetisant.

Alta chestie foarte draguta pe care imi pare rau ca nu am prins-o - este vorba de niste concerte de muzica clasica langa lac, cu orchestra adusa din Tg Mures - trebuie sa fi fost ceva de vis, din nefericire, se terminase seria de concerte cand am ajuns noi.

Se mai promoveaza diverse pachete cu ocazia tuturor evenimentelor reale sau inventate, gen Valentine’s, Ziua Femeii, Paste etc, iar de fiecare data primesti ceva - fie un masaj sau o sticla de sampanie de Valentine’s Day, fie o manechiura de Ziua Femeii, trebuie sa ne ridicam palaria in fata inventivitatii acestui om care a stiut sa faca din nimic... ceva, si nu orice ceva, ci chiar o afacere de succes.

Ce am facut noi in cele (aproape) 3 zile: eu am citit langa lac, m-am plimbat, am mancat si am baut bun, m-am plictisit - Doamne, ce bine e sa te plictisesti!!! Nici nu mai tineam minte cuvantul :) Fiica mea a calarit, trebuie sa precizez ca exista vreo 10 cai de rasa, foarte bine ingrijiti, iar cand am ajuns noi acolo erau doua ingrijitoare/ instructoare de calarie, Miroslava din Slovacia, parca, si o domnisoara din Bulgaria, am uitat cum se numea, fie-mea a calarit doua zile (8 euro/ora) cu ajutorul Miroslavei, de aceea am retinut-o doar pe ea. Miro, studenta la ceva, am uitat ce, in Bratislava, lucra pe timp de vara ca instructor de calarie in Romania. Cool, nu?

A mai fost la Istvan, tamplarul, un nene f simpatic si rabdator, cu care ea s-a amuzat teribil si uite-asa casa mea s-a mai imbogatit cu un dulapior pt papusi si un sfesnic de lemn, nu c-as fi avut nevoie!... 15 euro distractia :)

Am simtit aici, spre deosebire de Viscri (da, stiu, o sa povestesc si din Viscri, promit), chestia aia de... cum sa zic, de a scoate bani din orice, cat ar fi de mic sau neinteresant. Nu e neaparat un minus, dar... n-as vrea sa intru in mai multe amanunte.

Se mai pot face plimbari cu caruta prin imprejurimi, de asemenea e bine de stiut ca se asigura (contracost, bineinteles, hai ca v-ati prins!) transfer de la/catre TgMures, Sighisoara, Sibiu si Cluj.

Ce ar fi de spus ca minus - cat am stat acolo, ne-am lipit (noi de ei sau ei de noi, inca ma mai gandesc) de o pereche tanara din Bucuresti. Ei venisera pt 4 nopti, dar au plecat dupa 2 sau 3, nemultumiti de cateva chestii, printre care lipsa bicicletelor. Pe site-ul lor se spune ca poti inchiria biciclete pt drumetii prin imprejurimi, dar la fata locului nu era bicicleta, era ceas, si nu i s-a dat, ci i s-a furat, ca la radio Erevan. Adica... bicicletele erau sublime, dar lipseau cu desavarsire. Li s-a motivat ca s-au stricat si nu au mai luat altele. Atunci scoate de pe site!! Sau, ma rog, la ce fenomen social a ajuns chestia asta cu bicicleta, ca deja a depasit demult faza de moft, daca ai cai de rasa cu siguranta iti poti permite sa cumperi cateva biciclete de la Decathlon pt ca sa dea bine, nu?! Nu cred insa ca e chestia de bani, ci de un fel de neglijare e acestui aspect.

Alt lucru care nu mi-a placut, dar deloc!! a fost un mic incident care s-a petrecut la nota din ultima seara: eu si cealalta domnisoara am impartit o sticla de vin. Nu mai stiu ce, oricum nu vreun Petrus. Aveau de la o singura podgorie anyway. Un pahar din vinul ala era 35 ron (pret de Hilton si mai multe nu! - sa trecem peste), iar toata sticla era 110. A doua zi dimineata la check-out, cand sa platim, domnisoara spune – fac eu cinste cu sticla de vin pt ca esti foarte draguta :P , zic multumesc frumos, stiu :) ; dar constatam ca pe notele deja facute, sticla de vin era deja impartita in... doua pahare la don’soara, doua la mine. 70 cu 70!! Si uite-asa sticla noastra nu mai costa 110 ron, ci 140, desi noi cerusem de la inceput o sticla. Zice managera - a, pai m-am gandit sa va impart asa, sa nu va incurcati (!!). Chestia asta nu mi-a placut, repet, deloc. Ii acord insa prezumtia de inocenta si sa zicem ca nu si-a dat seama si ca data viitoare n-o sa mai (imi) faca asta. Sper sa nu-i fac doamnei rau cu asta, dar imi asum vina daca se intampla totusi... Jonas, nu o certa, te rugam :) !!

Una peste alta, cu o plimbare, cu o baie la piscina, cu o cafea in pridvor si o carte in mana, fara TV, telefon si tableta fiica-mii (Doamne, ce bine a fost), a venit momentul sa plecam, nu inainte de a va explica de ce am zis in titlu de amestecul dulce si amar: pai amarul pentru ca esti totusi in pustietate, ba mai bine zis in mama pustietatii, intr-un loc mai degraba sarac, decat turistic, fara semnal, fara civilizatie, fara, fara... Nici macar un peisaj mai acatarii n-ai prin zona! si dulcele pt ca mi-a placut tare! Pentru ca totusi am dat peste oameni extrem de placuti si civilizati (sau poate tocmai d-aia!) - aici si la personal, si la turisti ma refer, a, am uitat sa spun ca in afara de noi si perechea de tineri, toti ceilalti erau nemti si americani. Extaziati maxim :) In jur auzeai numai ”Oh, my God! Wonderful! ” „Ja, ja! Naturlich!” :) Conceptul de fine dining in acel loc, atat de contrastant cu tot ce vedeai in jur, a fost iarasi un element de nota zece. Amenajarea, fara sa exceleze prin tehnologie sau modernism, ba chiar dimpotriva, nu poate sa nu te atraga daca faci abstractie de (foarte) micile scapari, perfect remediabile de altfel. Linistea si pacea, tihna dealurilor transilvanene, nu mai zic de zgomotul talangilor vacilor de pe ulita si mirosul de balegar pe langa cel de trufe fine - chiar a facut din experienta VVR ceva de povestit :)

Jonas, un neamt cat muntele, perfect vorbitor de engleza, o gazda foarte atenta si primitoare, (in prima seara nu prea l-am simtit, statea numai cu turistii nemti, iar eu, obisnuita sa fiu bagata in seama, m-am bosumflat; de-abia a doua zi a venit cu un pahar de prosecco la socializare, cum va place la noi, d-astea) merita toata stima pt ce a facut intr-un sat cu mult trecut, cred, dar care nu parea a avea nici un viitor... Grupurile de turisti straini care gasesc ceva inedit intre Carpati sunt convinsa ca pleaca acasa cu amintiri mai frumoase decat asteptarile cu care au venit si asta e un lucru foarte bun.

In concluzie, recomand cu inima deschisa celor amatori de experiente inedite in pustiul pustiului, dar cu - aproape - toate conditiile de acasa, celor care vor sa-si imprsioneze iubita cu o cina speciala pe malul lacului cu nuferi, o cina cum rar gasesti in restaurantele din marile orase, celor care vor sa traiasca precum in casa bunicii sau celor care vor pur si simplu o vacanta... mai altfel. Eu as reveni des daca ar fi ceva mai aproape si/sau un picut mai ieftin :) ...

O mica paranteza, de la cei de la ValeaVerde am auzit de vila din Sinaia despre care am scris pe AFA (Vila Poem Boem) si care mi s-a lipit de inima, am gasit la VV in living niste mici materiale promotionale despre ei si din poze mi s-au parut cu adevarat ceva deosebit. Le multumesc pt asta!

Sper ca nu v-a plictisit un review atat de lung si de asemenea ca v-au placut fotografiile de acolo. Va multumesc mult celor care ati avut rabdarea sa ma urmariti pana la capat!


[fb]
---
Trimis de cristina65 in 26.02.15 17:38:41
Validat / Publicat: 26.02.15 21:41:51
VIZUALIZĂRI: 6906INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în [ALTE ZONE].
NOTĂ: Articol ARHIVAT (nu intră în calculul mediei acestei destinaţii)
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
36 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (cristina65); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
AmFostAcolo.ro nu poate garanta calitatea, relevanța, exactitatea, persistența ori conformitatea (cu asteptări și preferinte posibil particulare ale fiecarui cititor) impresiilor si recomandărilor din articole; deasemenea, responsabilitatea legală pentru afirmațiile făcute in articol revine integral și in mod exclusiv autorului (cf "Termenilor și conditiilor de folosire a site-ului"); AmFostAcolo.ro sau administratorii săi neputând fi făcuti răspunzători în privinta corectitudinii ori efectelor de orice natură.
IMPORTANT: Eventualul drept la replică din partea proprietarilor este BINEVENIT, ÎNCURAJAT și SALUTAT, fiind esențial pentru formarea unei opinii în cât mai completă cunoștință de cauză. Proprietarii sau reprezentanții unitătilor de cazare își pot exercita dreptul la replică fie scriind un ECOU la acest articol, fie inițiind un articol nou, cu titlul "Dreptul la replică".
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P61 Miroslava- cu sepcuta alba
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 81850 PMA (din 67 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.
Articol de elită, apreciat de suficienţi votanţi pentru a-i fi alocat, automat, ZUPERBONUSUL (în valoare de 20000 PMA).

ECOURI la acest review

36 ecouri scrise, până acum

webmaster15 [26.02.15 18:09:45] »

Am setat în program coordonatele GPS ale acestei destinaţii, rezultând următoarea poziţionare pe hartă -- click aici.

Ne poţi spune dacă-i ok? (măreşte zoom-ul de pe hartă cât e necesar, până la afişarea poziţionării / încadrării la nivel de stradă etc)

Mulţumesc.

cristina65 [26.02.15 21:24:31] »

@webmaster15 - Nu, EU multumesc!

Da, acolo pare sa fie.

A, am uitat, pagina oficiala e www.discover-transilvania.com

Multumesc din nou :-)

Larissa [26.02.15 23:26:06] »

Draga Cristina, un loc deosebit si un review scris in stilul tau unic, atat de curgator ca apa lina de izvor... o sa adorm fericita, am in minte pozele minunate, cu flori si detalii pe care si eu le apreciez.

Sa ma inveti si pe mine cum gasesti locurile astea idilice, neatinse de kitch-urile arhitecturale si de decorare care s-au intins ca o plaga... imi aduc aminte ca anul trecut imi venea sa plang in Maramures cautand infrigurata o locatie ca cea despre care povestesti tu...

In final, trebuie sa recunosc ca ceea ce m-ar atrage cel mai mult la resort ar fi linistea, oracaitul in la minor si lumanarelele... asta da, viata!

crismis [27.02.15 07:22:45] »

@cristina65: Excelenta locatie, excelenta povestea, excelente pozele! Da, asta e adevarata Romanie turistica; noroc cu oamenii astia din Nemtia, care vin s-o resusciteze!

zuftim [27.02.15 08:16:09] »

O vacanta linistita si relaxanta intr-un mic coltisor de rai: plaiurile idilice transilvane, insa inir-o locatie care nu a fost atinsa de "beneficiile" civilizatiei. Ce poate fi mai frumos decat asta? In final, intr-adevar, parca nici nu mai conteaza micile probleme cu vreo nota de plata, umflata un pic, voit sau neintentionat. Ca o paranteza, deloc sau extrem de rar se greseste in favoarea clientului... Cat despre proseco, am ridicat spranceana si eu, nu ascund ca e printre licorile mele preferate. Un vin spumant de sorginte italiana servit de paharnico-stolnicul neamt Jonas care vorbeste (si) engleza, Janos tamplarul (dupa nume, ungur), ingrijitoarele/instructoare din Slovacia si Bulgaria, totul petrecut pe divinele plaiuri mioritice romanesti - globalizarea isi spune cuvantul - un iaz cu oracaitul broastelor, multa verdeata pura, cai de rasa ce abia asteapta sa fie calariti, liniste netulburata de nimic, lumanari, o piscina, un pridvor: iata ingredientele unei vacante perfecte. Felicitari pentru review si poze.

cristina65 [27.02.15 08:27:39] »

@zuftim -, @larissa2015, @crismis: Va multumesc foarte mult!

Da, mi-am propus sa scriu despre toate locurile frumoase pe care le-am intalnit in Romania, dupa parerea mea trebuie incurajate aceste locatii deosebite, care ofera pe langa un pat oarecare si un mic dejun la fel, o atmosfera care indeamna la tihna si relaxare... Cu totii ne-am saturat de, cum zicea @larissa, kitsch, urat, lucru facut de mantuiala si bani pe care noi ii dam cu mana tremuranda, ca poate nu ne-a placut sau ne simtim trasi pe sfoara...

N-a fost cazul aici, ba dimpotriva :-) !

Va multumesc inca o data si ma bucur ca v-au placut si fotografiile!

danette [27.02.15 09:29:59] »

M-ati lasat fara cuvinte (de incantare) in fata acestei frumuseti romanesti! Sper ca intr-o buna zi sa ajungem si noi in acele locuri!

cristina65 [27.02.15 09:36:48] »

@danette - Multumesc mult! Chiar va urez sa ajungeti, veti fi incantati (sper :-)) !

TraianS [27.02.15 10:02:35] »

Cred ca e nevoie de astfel de investitii pentru a salva unele locuri autentice. Daca reusesc sa renoveze si sa pastreze macar 80% "autenticul" atunci e o mare realizare.

Felcitari pentru review.

Imi place seria asta de impresii "Made in Romania".

cristina65 [27.02.15 10:09:04] »

@TraianS - Multumesc mult, Traian! Venite din partea ta, aprecierile sunt cu atat mai valoroase!

Cat priveste seria "Made in Romania", ma bucur ca va place (unora), mai am cate ceva prin tolba cu povesti :-)...

alinaro [27.02.15 10:12:02] »

@cristina65 - Subscriu la ce-a zis Traian. Trag nadejde sa pot face si eu un mini-tour la vara, asa ca peste doua trei luni o sa iau la puricat.

Pune mana (sau burta) si mai povesteste.

Weekend placut!

cristina65 [27.02.15 10:24:11] »

@alinaro - Pt turul tau de la vara, ocazie cu care sper ca nu ratezi si o intalnire cu noi, iti stau la dispozitie cu idei! Stii ca am multe :-)

Cand afli ceva de perioada in care ajungi, da un semn!

Aurici [27.02.15 12:00:16] »

@cristina65 - Am zis odata ca o sa scriu si eu despre un coltisor de rai - Smida, din Apuseni, dar pe urma m-am razgandit pentru ca vacanta a fost in vara lui 2013. Citind povestea ta insa, asa as vrea sa-mi gasesc timp sa va spun si eu despre cat de frumos a fost acolo... Cine stie...

cristina65 [27.02.15 12:43:17] »

@Aurici - La vechimea unora dintre impresiile de pe site, chiar ma faci sa rad, draga Aurici, pai tu cu 2013 joci in liga de pitici, iar altii sunt... campioni olimpici! Chiar te rog sa scrii, uite, daca ai fi scris, poate mi-ar fi folosit pt oprirea mea din Apuseni de asta vara, nu ca nu a fost bine unde am stat eu, dar oricand poti inspira pe altii!

Asa ca... da-i zor :-)

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
Eugenia55* [27.02.15 13:51:03] »

Desi nu sunt un om al cifrelor, sau poate tocmai de aceea...

Daca am inteles eu bine :

70 euro cazare/noapte +12 Euro MD+20 pranz+40 cina = 142 Euro/zi pt 1adult+1 copil?

cristina65 [27.02.15 14:07:48] »

@Eugenia55 - Nu. 70 casuta + 12 mic dejun, asta am platit zilnic. Celelalte mese nu erau obligatorii. E adevarat ca prea multe optiuni nu erau pe acolo :-)...

In prima zi am mancat de pranz la ei, mi-au adus langa piscina, fetita a luat ceva de la mine, dar nu prea i-a placut, era prea pregnant gustul de trufe. Seara am fost invitate de catre cei doi tineri, noii prieteni, la un gratar facut in curtea "casei lor" din sat.

A doua zi am luat cina la ei, acel cappuccino de macris exceptional e de neuitat, fetita a mancat si ea, dar parca nu am platit decat 10 euro pt ea. Chiar nu mai stiu...

L.E. : Da, m-am uitat acum pe site-ul lor si copiii intre 3 si 14 ani au 50 % discount.

A, si inca ceva, nici micul dejun nu e obligatoriu, asa cum s-ar crede citind ce am scris mai sus :-) Doar ca ... nu prea poti fara :-)

Yersinia pestis [27.02.15 23:18:40] »

Doamne, ce-mi place cum le scrii!

cristina65 [27.02.15 23:20:46] »

@căpcă1 - Merci, e reciproc, maestre!!

Mai am :-)

Yersinia pestis [27.02.15 23:23:01] »

@cristina65: Îs numa' ochi și urechi, deci, realizezi ce hidoșenie sunt !

Yersinia pestis [01.03.15 12:49:13] »

O primavara frumoasa!

cristina65 [01.03.15 12:59:02] »

@căpcă1: multumesc!!!

Ce surpriza frumoasa!

Dragoș_🇷🇴 CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [05.03.15 10:38:20] »

@cristina65 - abia azi am dat să văd toate pozele și mi-au sărit în ochi trei dintre ele (care nu „ies” pe pagina cu articolul): P63... 65. Alea din „atelier”.

Ce vreau să spun, legat de ele - în ciuda tentativei de respectare a unor norme de securitate a muncii, acolo sunt de fapt încălcate multe reguli în această privință. Prima, ar fi că nicio fată nu are voie să stea cu părul neacoperit și bine legat pe lângă o mașină-unealtă cu piese în mișcare! (și eu văd chiar două acolo, unde nu s-a respectat regula asta). Ar mai fi nevoie de ochelari ADAPTAȚI măsurilor unui copil, dar și de purtarea lor peste tot unde e risc de proiectare a așchiilor (adică... peste tot).

Poate credeți că-s paranoic, dar așa am învățat încă din liceu și nici până în ziua de azi nu pot să tolerez astfel de „scăpări”. Nu știți ce perdafuri le trag celor cu care lucrez dacă îi prind „în ofsaid” la capitolu' ăsta!

Revenind: lăudabilă inițiativa lor de a prezenta meserii copiilor, lamentabilă realizarea. Și din păcate - potențial periculoasă.

cristina65 [06.03.15 08:59:28] »

@Dragos - In primul rand, multumesc ca te-ai mai intors la pozele mele si ai avut rabdare sa le iei din nou pana la capat! Ca o paranteza, intre noi fie vorba, mie alte poze mi-ar fi atras atentia decat cele cu pricina :-)

In al doilea rand, ai mare dreptate, dar... Alexandra mai mult chibita si statea la poza decat "muncea" :-) ! E adevarat insa ca era foarte atenta la nenea Istvan...

Iar initiativa lor, "laudabila" cum zici, nu stiu daca avea drept scop prezentarea unor meserii sau era menita sa ofere o alternativa copiilor care, altfel, fara aceste ateliere si fara calutii complexului, aveau mari sanse sa se plictiseasca in acea pustietate si sa-si capieze parintii! Sa nu uitam ca eram... unde-a intarcat dracu' balaia :-)

Apreciez vizita ta!

L.E. Si acum am inteles si de ce nu ti-a placut review-ul :-)

Dabator [06.03.15 12:06:01] »

@cristina65: Doamne ce poze superbe. Abia acum le-am remarcat. Hotărât lucru, la următorul articol prima dată mă uit la poze...

cristina65 [06.03.15 12:22:38] »

@Dabator - Multumesc f mult!

Imi place fotografia ca arta, dar ma tem ca pt mine e un fel de violon d'Ingres :-)...

AleDia [09.03.15 10:15:46] »

@cristina65 - Ce loc minunat ai descris! Si ce poze superbe. M-ai cucerit fara doar si poate. Te admir ca ai avut curaj sa mergi intr-un loc in care se ajunge asa greu

(fara indicatoare, in the middle of nowhere etc.). Dar se pare ca efortul tau a fost rasplatit. Sper ca vara asta sa ajungi si la Salina Turda si la Crama pentru ca ambele merita cate o scurta vizita.

adri-nico [11.03.15 01:42:45] »

Cam scumpa plictiseala asta. Noroc ca fata s-a scos cu echitatia.

cristina65 [11.03.15 08:39:44] »

@adri-nico - Bine punctat! Dar mi-am asumat chestia asta.

Macar o data-n viata sa las si eu bani multi... la tara :-) !

adri-nico [11.03.15 09:49:34] »

@cristina65 - Nu e vorba ca e la tara. Dar, in afara trufelor, de ce era totul atit de scump? Sa dau 30 de lei pe un pahar cu vin, pe care sa il platesc si cu suprapretul suprapretului... sau asa or fi astea care nu consuma alcool?

cristina65 [11.03.15 10:17:19] »

@adri-nico - 30 lei? Care 35?!

Eu sunt ok sa fac cate o "aroganta" din cand in cand (din categoria mai sus redata... mai rar), dar repet, asta e chiar pret de Hilton.

E un loc care se vrea mai aparte si se bazeaza mai ales pe turistii straini, care au probabil alta perceptie asupra preturilor. In concluzie, le merge, altfel nu s-ar dezvolta.

luciaoradea [11.03.15 19:42:37] »

Dormitorul - impropriu spus - era intr-o nisa in care incapea doar un pat dublu pe un soi de podium, priviti pozele, ca sunt dragute.

Tare de tot- eu n-am mai intalnit asa ceva nicaieri pe unde am fost. Macar era comfortabil patul?

cristina65 [11.03.15 20:01:29] »

@luciaoradea - Da, era, nu stiu insa daca o persoana usor claustrofoba s-ar fi simtit f bine, noi n-am suferit :-)

vega06 [14.03.15 01:55:51] »

@cristina65 -

Si un ZB pentr un ZA (zuper articol). Multe multe felicitari. Citesc cu mare placere articole despre locatii din Romania si daca mai sunt scrise si cu har si daruire, cu atat mai mare castigul.

Ce ma bucura este faptul ca si destinatii de la noi reusesc sa stranga atatea voturi, e adevarat, mai rar, dar uite ca se poate .

Poate ar fi necesar si un thread in Off Topic ZSTRATOSFERA pe tema : "Hai sa ne mai vizitam si tara". Parca a inebunit lumea cu Grecia si Turcia...

cristina65 [14.03.15 12:14:55] »

@vega06 - Multumesc f mult pt cuvintele frumoase!

Este imbucurator cum, desi nu mai este de mult pe prima pagina si nici nu e... vreo destinatie (satul Cund? Ce? :-)), review-ul meu a mai fost citit in ultimele zile.

Si eu, ce coincidenta, am citit azi-noapte tarziu, cele doua "Calimanesti-Caciulata", cu descrieri si fotografii f frumoase, dar uite, spre rusinea mea, nu m-am invrednicit sa scriu un ecou de apreciere :- (

Mai am cateva destinatii/locatii f frumoase din tara, acum imi adun puterile pt Viscri, sper sa reusesc sa il pun curand.

Inca o data multumesc!

vega06 [15.03.15 10:14:43] »

@cristina65 -

Si eu, ce coincidenta, am citit azi-noapte tarziu, cele doua "Calimanesti-Caciulata", cu descrieri si fotografii f frumoase

De fapt sunt 3 . Da. Si eu caut ce s-a mai scris despre destinatii din RO si cand le gasesc, daca este o zona interesanta, ma pun pe citit. Si pentru ca inca n-am ajuns prin partea Sighisoarei...

Mai am cateva destinatii/locatii f frumoase din tara, acum imi adun puterile pt Viscri, sper sa reusesc sa il pun curand.

Pfai... Viscri... De cand zicem sa ajungem si noi aici. Avem un traseu in stand-by (cam demult facand parte dintr-un circuit prin Romania in care intra si Viscri. Sunt prinse multe obiective in plan, iar in zona asta urma sa vizitam Cetatea Prejmer, Biserica evanghelica fortificata din Viscri, Biserica fortificata din Mesendorf, Cetatea taraneasca din Saschiz si apoi Cetatea Sighisoara . Dar asa cum spuneam, planul asta e deocamdata la nivel de “o sa-l facem” .

Abia astept impresiile.

GabrielaG [24.03.15 10:13:16] »

De curand un prieten ma tot batea la cap sa mergem in Sighisoara... am fost putin reticenta... i-am spus ca nu prea avem ce face in Sighisoara sau ce vedea prin imprejurimi... acum, articolul dvs mi-a dovedit contrariul... chiar daca este la ceva distanta de Sighisoara...

Imi dau seama, tarziu si cu greu ca avem si noi locuri frumoase in Romania, care trebuie vizitate... dar... din pacate nu sunt valorificate sau cunoscute...

La Viscri am ajuns eu, intr-o excursie cu facultatea... nu mi s-a parut cine stie ce... un satulet cu oameni prietenosi... biserica era incuiata... profesorul cauta in sat sa gaseasca omul cu cheia... amuzante amintiri...

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
11 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
adri-nico, AleDia, alinaro, Aurici, crismis, cristina65, danette, Eugenia55*, GabrielaG, luciaoradea, zuftim
Alte impresii din această RUBRICĂ:
NOTĂ: Recomandările evidențiate (pe fond galben) aparțin unor autori cu statut membru GOLD sau superior

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2022 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.133425951004 sec
ecranul dvs: 1 x 1