Hotel Meteor - Eforie Nord - un fel de n-ar mai fi :)

TIPĂREȘTE

(webmaster - scuze ca am postat aici, dar nu am gasit hotelul. te rog sa creezi tu o rubrica separata pt acest hotel. multam!)

Nu stiu cati dintre voi au fost la mare cu bilete reduse de la sindicat. Eu am fost. Va dati seama? Super afacere. Numai ca…. totul a cam inceput cu stangul. Parintii mei puteau merge cu bilete reduse. Numai ca eu si prietenul meu …nu am reusit. Si ca sa nu renuntam la concediu am acceptat sa platim un bilet intreg si unul jumatate. Va dati seama ca nu eram noi titularii biletelor. Asa ca, ajunsi la hotel…. ne cam tremurau chilotii sa nu cumva sa dam de o tanti nechefoasa la receptie. In fata noastra doua femei cu turma de copii. Logic ca nu erau chiar in regula…si mai aveau si tupeu. Si numai bine ca au si enervat-o pe tanti receptionera – care oricum nu se arata prea prietenoasa. Venise randul nostru…... l-am trimis pe iubitul meu sa savureze o tigara afara…. si eu m-am indreptat cu pasi mici si cu morcovul in partea dorsala - de nu credeam ca il mai scot vreodata de acolo nici cu interventii chirurgicale. “Buna dimineata, doamna! ” – “Buna dimineata! ” – raspunse o voce iritata. Intind incet incet buletinul mamei mele – cu o suma de bani inauntru – pentru stimularea femeii. Deschide buletinul si cu o fata de lamaie - imi arunca o privire de in clipa aceea mi se paruse ca ma striga cineva afara si m-am intors sa ma uit. Am stat intoarsa pana cand doamna se hotaraste sa imi dea foile de cazare. In momentul respectiv inima imi batea atat de tare de simteam ca imi rupe pieptul si o ia la fuga spre mare. Cand credeam ca am scapat si ma linistisem putin…. aud…. ”si domnul?? ”…... trag aer in piept si raspund ferm “e afara la tigara. ” Cred ca si pe ea o bufnea rasul…dar s-a rezumat la un zambet. Mi-a urat concediu placut si ne-a dat cheia impreuna cu niste explicatii despre cum putem ajunge in camera. Camera era la etajul 2 cu vedere la strada si la hotelul la care trebuia sa mancam. Hotelul la care tocmai de cazasem…. Meteor din Eforie Nord – 2 stele amarate– situat in apropierea garii – cam la 2 minute fara bagaje si la 5 minute cu bagaje grele cam pentru o luna si genti cu roti care nu se invarteau - ca nu aveau pe ce )))) - nu avea restaurant propriu – de aceea masa o luam la hotelul vecin. Meteor – hotel de sindicat – la care ultimele renovari s-au facut pe vremea ultimei vizite a familiei Ceausescu in statiune – adica 1900 toamna. ))).

Camera foarte bine echipata – 2 paturi de iti era mila sa te asezi putin mai tare pe ele…. mila de ce puteai patii …. nu de paturi – 2 noptiere, un dulap, un cuier si un suport improvizat pe care erau asezate 2 pahare si o scrumiera. Pe peretii din dreptul patului si in continuare pe tavan puteai admira niste desene abstracte executate cu ajutorul unui lichid, inchis la culoare, care nu semana cu nimic cunoscut. Baia…. o cultura de umezeala si mucegai, in care tronau un lavoar multifunctional si un vas de toaleta care, spre surprinderea noastra, era accesorizat cu un capac din epoca mai sus mentionata. De fapt ce iti puteai dori mai mult de la o toaleta? O usa prin care se scurgea apa pe hol de mai puteai sa iti clatesti o data picioarele in mocheta imbibata pana la refuz. (Usa in cauza avea o forma nedefinita din cauza umezelii). Cum credeti ca scapam de nisipul si sarea acumulate dupa o zi de plaja? Cu ajutorul unui furtun atasat la bateria lavoarului – care era foarte rigid. Aveai nevoie de multa indemanare sa poti duce pana la capat procesul imbaierii.

Balconul destul de mare. Singurul inconvenient pentru cei cu copii il reprezenta balustrada - care era foarte joasa. …. De altfel ce iti trebuie mai mult? AAAA…... iti trebuie niticaiva leuti in plus …sau ciocolatele sa stimulezi personalul de la curatenie pentru a-ti schimba prosoapele. Slava Domnului nu am avut incidente…nu ni s-a furat nimic…. am lasat intentionat si bani si bijuterii…nici nu erau miscate…. si praful era sters in jurul lor. Pana la plaja faceai cam 20 minute si treceai si prin piata din centrul statiunii. Gogosi infuriate, langosi, sucuri reci…... banane si piersici la tot pasul.

Ne-am dus sa ne luam bonurile de masa…. sa vedem cand sunt mesele si cam ce am putea manca. Meniul diversificat pentru o persoana care nu e sclifosita…eu fiind exact opusul…. mancam zi de zi…. cartofi pai – 150 grame - cu piept de pui la gratar. Rest la bonurile alea nu prea primeai…. si daca cereai iti era frica sa nu iti tufleasca o scuipatura in mancare. Erau foarte multi ospatari si era greu sa le dai la toti ca sa te bage in seama mai repede. Asa ca incercam pe cat posibil sa ne asezam la mesele la care serveau cei pe care i-am stimulat. Erau foarte multe mese…. si daca ajungeai odata cu turma stateai cateva zeci de minute bune pana sa comanzi ceva.

Sa va mai spun ceva…nu stiu cat de frumos e sa spui asa ceva – dar eu cand ajung undeva la mare…la munte…. sunt constipata toata perioada.

Dupa prima masa la hotelul vecin…. la intoarcerea in camera…... ma gandeam cum sa ajung mai repede la toaleta…. numai ca aveam un rival…. iubitul meu. Din acea zi…... de 3 ori pe zi, adica dupa fiecare masa…. alergam spre camera…. toaleta devenise prietena noastra. Nu stiu sincer ce avea mancarea…... dar mie nu mi se mai intamplase asa ceva.

La masa de pranz puteai comanda vin cu 50000 lei sau suc natural de fructe la 2 litri foarte bun. Era bataie pe el. O singura zi am prins…si asta pentru ca am facut scandal. Am vazut pe cateva mese si am cerut si noi si au spus ca nu mai au. Si dupa cinci minute a adus unui grup vecin. Eram rosie la fata…. scuipam flacari…. si o chem pe tanti si ii spun: “Sa ne aduceti si noua o sticla cu suc, va rog! ” – pe un ton mai mult poruncitor decat amabil. “Dar v-am spus ca nu mai este”. “Ei lasa ca o sticla gasiti si pentru noi” – si ma uit cu subanteles catre vecini. “Sa caut! ” – si pleaca. A fost prima si ultima sticla cu nectar pe care am pus mana. Nu aveau…. decat pentru membrii cotizanti si pentru straini. Spre sfarsitul sejurului ne doream din ce in ce mai tare sa chemam protectia consumatorului. Si nu eram singurii. Dar ne-am lasat pagubasi cand am vazut ca au fost chemati de un domn si au venit cu traista goala, au stat si au hohotit in hol cu directoarea, au mers in sala de mese si au plecat incarcati. Culmea ca mai stateau si la masa chipurile erau cazati acolo.

Ca sa va spun si care erau motivele pentru care doream sa ne facem dreptate. In ultima vreme mancarea venea aproape rece. Sunt unele feluri care chiar nu pot fi inghitite reci ca sunt sleioase. “S-a racit pe drum…noi acum am facut-o”. ”Bine tanti…dar la altii de ce ieseau aburi din farfurii??? ”. Trecem si peste asta. La urmatoarea masa am cerut paine. Daca doreai paine iti aducea un cos. Vroiai 3 felii – iti dadeau o felie. Cereai 2 felii iti aduceau 5 felii. Credeam ca sunt din partea casei. Da de unde…2000 lei felia (bani vechi). Trecem si peste asta. Dar noi…daca nu mancam toata painea …scobeam miezul sa nu dea la altii – daca tot am platit-o. Intr-o zi…. vine tanti…. cu cosul plin…. in conditiile in care cerusem 2 felii. Miezul lipsea……era doar coaja si mai era si beton de te injura si un caine daca ii dadeai asa ceva. Am tacut si am privit in ograda vecina ca tot romanul…... La masa de langa noi…niste tantici foarte simpatice asteptau sa fie servite. Le aduce cosul de paine. Si le intreb desi se vedea clar – “Ma scuzati ca va deranjez…. e proaspata painea? ” – “Da! ” - “Multumesc frumos! Pofta buna si ma scuzati de deranj”. Au inceput sa chicoteasca si sa isi intinda gatul ca girafele sa vada painea noastra. Radeau si ele …ce sa faca. Deja…faceam spume la gura ca o masina de spalat la care i-ai pus detergent neadecvat. O chem pe respectiva si o intreb ce e cu painea. Imi spune foarte relaxata ca e foarte proaspata si cand o taie la masina se rupe. ”Inteleg…. intervin eu in monologul ei – si v-ati gandit sa ne aduceti mai multe coji ca sa compenseze miezul lipsa”. “Aaaa …. bbbbb”. Deja se balbaia. Asa de neagra de furie eram ca nici nu o mai lasam sa vorbeasca. “Auzi…inteleg ca se rupe…. doar la noi…. ca la doamnele e felia perfecta. Sau v-ati schimbat maisna de taiat paine? ... dar ca sa mi-o aduci si uscata este bataie de joc. ” – “Nu ca se usuca pana vin ca e prea proaspata. ” – “Doamna…. dumneata nu intelegi ca numai painea noastra e asa... Ma crezi asa proasta sau care e treaba? ” Deja incepuse sa ridice tonul la mine…sa imi spuna ca imi aduce painea sa o vad…. ”N-am nevoie sa imi arati. ” - “Va aduc alta. ” – si se intinde sa ia cosul…... Stiti cum face un caine care isi apara osul??? Asa am facut si eu numai ca nu am marait. ”Asta ramane aici si il vom lua cu noi” A plecat nervoasa sa cheme sefa. Intre timp am scos aparatul foto si am fotografiat painea. Vine sefa cu scandal. Tot ea. Si cu un cos de paine proaspata. Imi cere cosul vechi si i-l intind sa nu cumva sa faca ea febra la maini si ii spun cu un zambet rautacios in coltul gurii: “Acum vi-l dau ca i-am facut poza. Stati linistita ca asta nu ramane asa. ” Deja eram in vizorul tuturor. Daca ma credeti…urmatoarele dati stateam de ne cresteau radacini in gresia de pe jos. Dar nu ca era multa lume…. ezitau toti sa ne serveasca. Dupa cum v-am spus de obicei comandam 150 grame de cartofi…. de aceasta data am vrut mai mult si am comandat 300 grame. Portie dubla. Normal trebuia sa am farfuria ticsita de cartofi. Numai ca…... mi se parea ca sunt mai putini ca de obicei. Ma enervez teribil. Si dau sa chem un ospatar. De obicei eu sunt cea cu gura mare. Mare mi-a fost mirarea cand am vazut ca iubitul meu lipsea, dar si farfuria mea. Ma uit in jur si il vad deschizand usa de la bucatarie care s-a si trantiti in urma lui. Dupa cateva minute se intoarce cu o farfurie mai mult decat plina. S-a dus la cantar…. aveam 120 de grame. S-au scuzat si mi-au mai trantit in farfurie cateva palete de cartofi.

Ultima zi de sedere la hotel m-am decis sa incerc si eu altceva. Si am luat pulpa de pui la ceaun cu cartofi taranesti. Am luat furculita si am rupt putin din pui. Ma uit lung la carnea de culoarea mov si duc furculita la gura sa gust. Am zis ca dau in hepatita. M-am albit la fata. Pelinul e minciuna. Otetul e mic copil. Cam asa avea gustul pulpita. Atat i-a trebuit iubitului meu. A luat farfuria si s-a dus la bucatarie. “Accesul persoanelor straine strict interzis. ” – scria mare pe usa de la bucatarie. Deja era de-al casei. Cand a dat sa intre un ospatar iesea cu tava…. il si vedeam cu ciorba in cap. A scapat teafar…doar cu tava clatinata. Ajuns la bucatarie le-a cerut domnilor bucatari sa guste…. nu au indraznit evident…. se vedea culoarea. O tanti mai tupeista dadea sa se ratoiasca la al meu iubit. Tanti care pana la urma a trebuit sa guste carnea pe care nu a tinut-o in gura 3 secunde. S-au scuzat evident…. si m-au intrebat daca doresc alta pulpa…... ”S-o mancati voi cu cine vreti! Un snitel doresc …. dar proaspat si cald daca nu cer prea mult– ii soptesc domnisoarei care in 2 secunde a disparut. ” Snitelul a fost bun. Proaspat. :)))

Abea in ultima zi am realizat de ce ieseam dupa mese in viteza din restaurant si urcam cate 3 trepte in fuga atletului turbat in directia toaleta.

In rest a fost ok. :)))))))) Acum imi vine sa rad. Dar chestiile astea oricat ai vrea sa nu fie asa iti strica putin concediul.

Hotel Meteor…. folosind cea mai mare doza de indulgenta posibila…. este mediocru. Dar daca ajungeti cumva acolo – loviti fiind de criza - sa nu va luati cu masa inclusa. Sincer. Mai bine mancati in oras ca iesiti si mai bine si sigur daca ati dat de un restaurant unde nu e ok mancarea aveti si alte alternative. Puteti chiar sa faceti scandal ca a doua oara nu mai trebuie sa mergeti acolo.

---

VIZUALIZĂRI: 6501 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI