Prima zapada la Voineasa...

TIPĂREȘTE

Inainte de sarbatorile de iarna, ne hotarasem ca dupa ce vor trece, sa petrecem cateva zile la munte. Cum de Valea Prahovei nici nu vroiam sa auzim, cu nebunia-i caracteristica, ne-am gandit la un loc mai linistit si mai retras de tumultul lumii. Si cam unde anume? Eu am propus Voineasa si asta s-a si aprobat. Asa ca m-am pus pe documentat pe net si am gasit mai multe pensiuni care “aratau” bine, cel putin din prezentarea de acolo. M-am apucat de dat telefoane si intr-un final fericit am gasit pensiunea Dalia, care avea camere libere dupa 2 ian, exact cand vroiam si noi. Am platit repede un avans la posta, pt a ne asigura camera si dupa sarbatori, cu catel, dar fara purcel, am plecat la drum. Bineinteles, inca nu ninsese deloc pana atunci, dar noi, ce sa facem? eu am zis totusi sa luam si sania ca, cine stie? poate ca si-o cerne bunul Dumnezeu din tolba grea de iarna olecuta de fulgisori albi si recisori, dar tare mult iubiti si doriti...

Am ajuns in Voineasa, niciun pic de zapada. Ne-am zis: asta e. Las ca n-am carat in spinare sania, a dus-o masina, sa fie acolo...

Voineasa este o statiune, cred eu, binecunoscuta de multi, situata pe Valea Lotrului, la poalele Muntilor Lotrului (in Meridionali). Statiunea beneficiaza de un climat tonic, foarte bogat in aerosoli, fara praf si alergeni, puternic ionizat, fiind benefic pt. tratarea in special a asteniilor, suprasolicitarilor fizice si intelectuale. Deci este un cadru excelent de odihna, tratament si refacere cam pt. toata lumea, zic eu. Statiunea este situata intr-un cadru rustic, foarte linistit, cu oameni calmi si binevoitori.

Deci, ne-am cazat in camera de la parter a pensiunii, cea care avea baie proprie. La etaj mai erau 3 camere, dar cu o baie comuna si in constructie inca una. Pensiunea Dalia este o locatie foarte frumoasa, eleganta si moderna. Este situata pe strada principala si are la parter un supermarket, asa-i zice, dar de dimensiune redusa, bine aprovizionat. Livingul era foarte spatios, cu canapele si fotolii din piele, frumos asortate cu restul incaperii. Din acest living se facea bucataria larga, utilata cu tot necesarul, cani, farfurii, tacamuri, oale, etc. si toata aparatura specifica locului de gatit si luat masa. Camera era cu doua paturi apropiate si pt. fata ne-a adus un pat mare pliant, in care a domnit, nu gluma. Bineinteles, noptiere cu veioza la fiecare pat, un dulap incapator, televizor si un balcon care dadea la strada. Baia curata, mare si cu cabina de dus, cu tot ce ne trebuia. Deci, tot confortul necesar pentru o sedere placuta si relaxanta. Ca o paranteza, poate binevenita: m-am uitat acum pe net si am vazut ca s-a mai adaugat un corp de cladire, deci pensiunea s-a extins fata de perioada cand am fost noi. Bravo lor!!! Spre seara a inceput sa ploua, si, ce ne-am zis? ! gata, vom sta 4 zile arestati in deplasare, dar pe banii nostri... Si ploaie, si ploaie, de nu se mai oprea... Intre timp noi ne-am pus pe povestit in living cu cei care mai erau in pensiune si cu proprietara, d-na Dalia, foarte draguta si prietenoasa, care avea 2 baieti de varste apropiate cu fata noastra. Si asa, copiii s-au jucat fie carti sau sah, nu s-au plictisit... Dar iata ca la un moment dat intra si proprietarul plin de zapada pe el. Toti am ramas muti de uimire cand ne povesteste ca afara ninge de nu se poate. Mama, mama, eu am sarit cat colo si m-am dus direct pe balcon si, ce sa vad??? Doamne, ningea cu niste fulgi mari si desi si se asternuse o zapada alba si sticloasa si pe strada, peste tot, ca nu ne-a trebuit mult si imbracati imediat am si zbughit-o pe usa cu catel cu tot. Si-asa era ora pentru plimbarea de seara... Eu ma bucur intotdeauna de cate ori ninge, imi place sa privesc la fulgii de zapada cum cad din cer atat de multi ca din copilarie ma gandeam eu, ca tare mi-as dori sa-i pot numara!... Oare o reusi cineva? ! inafara de... stim noi Cine? !...

Si asa am inceput anul cu zapada, cu prima zapada la Voineasa. Dimineata, deja Baba Iarna isi asternuse bine de tot, mantia-i dalba si sclipitoare pe intreaga natura: muntii se acoperisera cu plapuma groasa si pufoasa, deh, sa le tina bine de cald, sa nu dardaie pana la primavara iar brazii se imbracasera, chiar daca ceva mai tarziu, in fracul lor greoi si alb de sarbatoare, intampinand anul care venise de numai 2 zile Ne-am distrat, ne-am odihnit, am facut si cateva excursii prin imprejurimi, la lacul Vidra si la Obarsia Lotrului, unde am fost pe cale sa ramanem inzapeziti... A fost un inceput de an de poveste!...

---

VIZUALIZĂRI: 2441 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI