ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 15.09.2013
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: Bucureşti
ÎNSCRIS: 09.05.11
STATUS: PRETOR
DATE SEJUR
AUG-2013
DURATA: 5 zile
familie cu copii
"ECHIPA" A INCLUS:
2 AD. + 2 COPII -- v: 3 şi 7 ani

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
90.00%
Mulțumit, mici obiecții
CAZARE [camere etc]:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat

NOTA MEDIE REZULTATĂ
95.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Turul României / Circuite prin România

[fb]
NOU TIMP CITIRE: 11 MIN

Transfăgărăşan vs Transalpina - partea I

TIPĂREȘTE

La jumătatea lunii august am hotărât că e momentul unui circuit intern dar, spre deosebire de ceilalţi ani, cănd aveam câte două, trei sau chiar patru opriri pt cazare, de data aceasta am preferat un circuit mai scurt (dar ce circuit!) cu o singură oprire pt cazare respectiv pensiunea Bellamy din munţii Şureanu, iar asta datorată în cea mai mare parte nepoţeilor noştri, de 3 şi 7 ani, pe care nu am vrut să-i chinuim foarte tare cu ,,traseele noastre’’! Am încercat să-i cooptăm şi pe băiatul cel mic şi prietena lui dar ei au preferat un sejur pe malul lacului Vidraru la hotel Posada Vidraru, iar noi ne-am oferit să-i lăsăm în drumul nostru.

A rezultat astfel o combinaţie de trasee pe care o urmăream de vreo doi ani – Transfăgărăşan şi Transalpina, cele mai spectaculoase şosele din România! – mai exact de când cea de-a doua s-a asfaltat, devenind accesibilă turiştilor de toate felurile.

TRANSFĂGĂRĂŞANUL

Transfăgărăşanul ,,l-am făcut’’ în mai multe rânduri: prima dată în vara lui 1996 când am vrut să ne cazăm ,,la plezneală’’ la hotel Cumpăna dar n-am găsit locuri, pierzând mult timp, am plecat mai departe pe ploaie şi întuneric până la cabana Capra, ocupată de asemenea, iar după ce-am servit masa, ospătarilor li s-a făcut milă de noi şi ne-a dat o cameră de-a lor – ,,noroc chior’’ dar ,,inconştienţă totală’’, aşa că de-atunci nu mai plecăm fără rezervare! – contra cost bineînţeles (cred că le-am plătit dublu!); ultima dată am traversat masivul Făgăraş în 2011 venind de la cabana Poiana Neamţului, de pe Valea Avrigului, dar am fost foarte dezamăgiţi de aglomeraţia de la Bâlea Lac şi de drumul foarte prost de pe lângă lacul Vidraru.

Plecăm aşadar pe 12.08.2013, în jurul orei 9.30 dimineaţa, din Bucureşti (ceva mai târziu decât ne-am propus din motive de... bagaje şi copii!) pe direcţia Piteşti – Curtea de Argeş, oraş unde am zăbovit preţ de vreo juma’ de oră căutând o farmacie pt medicamente de tot felul (nu ştiam cum vor suporta serpentinele cei mici!), localitate aglomerată în această perioadă, în special în preajma celebrei mănăstirii (se apropia Sf. Măria!).

Am ajuns la hotel Posada Vidraru în jurul orei 13.00, imediat după ce-am trecut de Barajul Vidraru (307 metri lungime şi 167 înălţime), i-am cazat pe tineri (prilej cu care am inspectat locaţia, bineînţeles!), după care am servit prânzul pe terasa aflată în spatele hotelului, într-un decor splendid, cu privelişte spre lacul Vidraru; am fost mulţumiţi de mâncare (ciorbe, pulpe de pui, şniţele, peşte, papanaşi) iar tânăra pereche încântată la finalul sejurului de serviciile hotelului de trei stele, relativ nou construit, o alternativă mai ieftină de cazare în zonă faţă de celebrul de-acum ,,Valea cu Peşti’’, recent vizitat de Mădălina Ghenea şi Richard Butler (ai noştri nu sunt aşa fiţoşi!); am făcut rezervarea pe www.posadavidraru.ro, am achitat integral înainte şi am beneficiat de o reducere consistentă. De aici se pot face drumeţii şi trasee montane la Cetatea Poienari, Muntele Ghiţu, Valea lui Stan dar şi plimbări cu vaporaşul pe lacul Vidraru (debarcaderul se află la cca 100 de metri).

Aici am avut prima dilemă în privinţa traseului spre Şureanu: să ne întoarcem înapoi prin Curtea de Argeş apoi Rm. Vâlcea – Brezoi – Voineasa – Obbârşia Lotrului (exista şi o scurtătură prin Cicăneşti – Sălătrucel – Călimăneşti dar un localnic mi-a zis ,,s-o las baltă’’!) sau în continuare pe Transfăgărăşan-Sibiu – Sebeş – Şugag; am preferat ultima variantă, mult mai incitantă, mai ales că urma să mă întorc mai mult ca sigur pe Transalpina.

După circa două ore, timp în care am făcut şi cumpărături de la tarabele de lângă hotel (am făcut bagajele ,,pe fugă’’ şi am uitat de mingii, rachete şi fluturaşi de badminton, table, cărţi etc.), am plecat mai departe şi am fost plăcut surprins de faptul că şoseaua fusese reparată pe lângă lacul Vidraru, aşa că ne-am bucurat de peisaje fără stres, mai ales că nepoţeii au dormit aproape tot traseul; am admirat iarăşi amplasamentul hotelului ,,Cumpăna’’ dinspre coada lacului, dar pe partea vestică a acestuia – o poziţie excepţională dar un hotel care lăsa de dorit dpdv al condiţiilor de cazare în urmă cu câţiva ani buni.

Am remarcat iarăşi dezvoltarea zonei ,,Piscul Negru’’, aflată la o altitudine de 1200-1300 metri, o zonă unde s-au construit în ultimii ani două hoteluri - ,,Piscul Negru’’ şi ,,Siesta’’ (la ultimul am mâncat acum doi ani!) – dar şi câteva pensiuni şi cabane destul de drăguţe (iese în evidenţă ,,Conacul Ursului’’), am trecut cu nostalgie pe lângă cabana ,,Pârâul Capra’’, situată la 1585 metri altitudine, pe lângă cascada cu acelaşi nume care ne-a lăsat fără grai după prima noapte petrecută pe Transfăgărăşan (am ajuns pe întuneric la cabană, aşa cum v-am spus, ploua, auzeam zgomotul făcut de cascadă dar l-am pus pe seama vreunui torent datorat ploii, iar dimineaţa, când am deschis fereastra am văzut un peisaj de vis!).

De aici drumul urcă în serpentine până la Tunelul Bâlea, cel mai lung tunel din România, cu o lungime de 887 de metri, 4,4 metri înălţime, 6 metri lăţime, un trotuar de un metru, tunel care străbate muntele Paltinu între cotele 2 025 şi 2 042 de metri şi după care am ajuns la Bâlea Lac, un lac glaciar pe malul căruia se găsesc două cabane (Bâlea Lac şi Paltinu) unde se poate mânca satisfăcător dar cu condiţii de cazare discutabile din ce ştiu eu (informaţi-vă foarte bine dacă vreţi să dormiţi aici!). Acest adevărat ,,reper’’ al Transfăgărăşanului a devenit foarte aglomerat în ultimii ani, parcarea (cu plată!) neîncăpătoare, în special datorită zecilor de tarabe şi gherete cu produse de toate felurile, multe care se vreau tradiţionale dar care sunt de fapt kitsch-uri de prost gust.

De vreo câţiva ani la Bâlea Lac se construieşte un hotel de gheaţă pe care însă n-am reuşit să-l vizitez până acum (de cazat nu se pune problema!). Am oprit pentru câteva minute să ne răcorim (aici erau 12 grade Celsius şi o ceaţă densă iar noi veneam de la peste 30 la umbră!), am cumpărat doi kurtos kalacs pentru copii după care am plecat mai departe.

Porţiunea dintre Bâlea Lac şi Bâlea Cascadă este, în opinia mea, tronsonul cel mai dificil de pe Transfăgărăşan dar şi cel mai frumos, având câteva puncte de belvedere care oferă o panoramă superbă spre partea sibiană a şoselei, în două dintre acestea existând tot atâtea monumente construite la terminarea drumului, în 1974 (început în 1970 la ordinul lui Ceauşescu care dorea un drum strategic al României în urma invadării Cehoslovaciei de către ruşi în 1968) şi anume ,,Poarta Întâlnirii’’ situat la cota 1 600 de metri şi ,,Poarta Geniştilor’’ situat la 1 200 de metri.

Transfăgărăşanul este închis circulaţiei publice între 1 noiembrie şi 30 iunie între km 104 (Piscul Negru – Argeş) şi km 131 (Bâlea Cascadă – Sibiu) din cauza căderii masive de zăpadă în această perioadă; totuşi se poate ajunge la Bâlea Lac în această perioadă cu telecabina care pleacă de la hotel Bâlea Cascadă, traseu pe care se poate admira în toată splendoarea ei Cascada Bâlea (denumită şi ,,Urlătoarea Bâlei’’) , cea mai mare cascadă în trepte din România cu o cădere de peste 60 de metri.

Nu am oprit nici la cabana Bâlea Cascadă, care are mai degrabă înfăţişarea unui hotel (locaţie unde am dormit, ,,îmbrăcaţi’’ datorită frigului în urmă cu vreo 10 ani!) şi unde găseşti aceeaşi aglomeraţie, magazinaşe, tarabe şi buticuri ca şi la Bâlea Lac, lucru care, pe mine mă agasează.

Am trecut apoi pe lângă cabana ,,Vama Cucului’’, a doua locaţie, în ordine cronologică, în care am fost cazaţi pe Transfăgărăşan şi care ne-a plăcut foarte mult la vremea respectivă, datorită liniştii de care am beneficiat, amplasamentului şi amintirea unor... căprioare în zori de zi; această cabană se pretează excelent pt grupuri de copii sau tabere şcolare.

M- a surprins mai puţin plăcut, construcţia de vile, case de vacanţă sau pensiuni (nu mi-am dat seama!) atât la intrarea în Cârţişoara cât şi la ieşire (aici erau totuşi mai aerisite!), lucru care ,,ciunteşte’’ din farmecul de odinioară al acestor locuri.

Concluziile finale pt Transfăgărăşanul anului 2013:

-asfaltul este mai bun în partea nordică decât în cea sudică chiar dacă autorităţile argeşene au făcut ceva reparaţii în ultimul timp;

-se circulă mult mai aerisit faţă de alţi ani în plin sezon iar o parte de ,,vină’’ o are în mod sigur asfaltarea şi promovarea Transalpinei – cele mai aglomerate puncte sunt Bâlea Lac şi Bâlea Cascadă (nici măcar la barajul lacului Vidraru nu mai era aglomerat ca altădată!).

Din Cârţişoara până la Sebeş – Alba drumul a fost foarte liber, asfaltul de bună calitate, o centură-autostradă a Sibiului impecabilă, o altă autostradă în construcţie între Sibiu şi Sebeş la care se părea că se lucrează intens – oricum sunt convins că sunt în întârziere!

În apropiere de Sălişte am avut a doua dilemă în privinţa traseului: fie prin Mărginimea Sibiului, adică prin Tilişca – Rod – Poiana Sibiului – Jina – Dobra, tronson care face parte din Drumul Regelui, fie prin Miercurea Sibiului – Sebeş – Căpâlna – Şugag, adică pe porţiunea de nord a Transalpinei; am preferat a doua variantă deoarece într-una din zilele următoare urma să ne întoarcem la Sibiu şi astfel aveam ocazia să mergem şi pe prima variantă.

TRANSALPINA

Tronsonul de nord al Transalpinei, care începe din Sebeş, în amonte pe valea râului cu acelaşi nume, este unul mai puţin spectaculos în prima sa parte, respectv până la Şugag, trece prin Săsciori şi Căpâlna (localitate celebbră pentru ansamblul artistic ,,Fetele de la Căpâlna’’), este destul de lin şi are un asfalt proaspăt de bună calitate, asfalt bun pe care-l întâlnim şi pe porţiunea dintre Şugag şi Tău Bistra, numai că aici şoseaua intră în munţi, are mai multe serpentine, urcă ceva mai mult în altitudine, râul Sebeş se îngustează şi curge mai repede, peisajele sunt mult mai frumoase iar ,,cireaşa de pe tort’’ este lacul de acumulare Tău Bistra, aflat la confluenţa râurilor Sebeş şi Bistra, la o altitudine de 790 de metri şi care are un baraj înalt de 78 de metri şi lung de 178 de metri, întreg ansamblul hidroenergetic fiind inaugurat în 1984.

De la Tău Bistra până la lacul Oaşa drumul, deşi proaspăt asfaltat, este întrerupt sistematic, la fiecare 40-50 de metri de traversări pentru apele pluviale, care nu au mai apucat să fie reasfaltate, ci doar acoperite de pietriş, probabil din lipsă de fonduri – dacă aceste traversări, absolut necesare pt protejarea şoselei de torentele de apă, ar fi fost făcute de la început, în mod sigur ar fi ajuns banii şi pentru parapeţii de protecţie dar şi pentru marcaje, care ,,sunt sublime dar lipsesc cu desăvârşire’’! Asta face parte din ciclul ,,tipic românesc’’ sau ,,la nemţi îi împuşca’’!

Odată ajunşi la lacul Oaşa, am părăsit Transalpina, care traversa barajul lacului prin stânga spre Obârşia Lotrului, mergând înainte, pe partea dreaptă a lacului, pe un drum forestier larg şi mai plăcut decât precedenta porţiune (care mă enervase de-a binelea!), în ciuda faptului că plouase recent, trecem pe lângă Mănăstirea Oaşa după vreo 5 km, prin Luncile Prigoanei după alţi 7 km şi ajungem în Poarta Raiului, acolo unde se află pensiunea Bellamy, gazda noastră pt următoarele patru zile.

Despre cealaltă parte a Transalpinei, cea ,,adevărată’’, vă voi povesti într-un alt episod deoarece cred că v-am plictisit deja!

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de marocanu21 in 15.09.13 09:27:32
Validat / Publicat: 15.09.13 11:45:30
VIZUALIZĂRI: 2306
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
5 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (marocanu21); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P20 cascada Bâlea
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 37550 PMA (din 41 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

5 ecouri scrise, până acum

Costi [15.09.13 12:03:05] »

Văd că, deşi pornind de la premise diferite, amândoi am făcut, aproape în acelaşi timp, un traseu aproape identic.

Eu am povestit despre al meu aici.

Chiar şi observaţiile cu privire la drum sunt aceleaşi!

Dar să ştii că întreţinerea şi repararea Transfăgărăşanului nu ţine de autorităţile argeşene, ci de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Repararea acestuia s-a făcut, parţial, în 2009, cu ocazia venirii aici a echipei de la Top Gear, finalizarea având loc un an mai târziu.

Eu la Bâlea Lac şi Bâlea Cascadă nu mă mai opresc deloc, de câţiva ani buni. Prefer să opresc în parcările de pe drum, doar pentru a admira peisajul.

marocanu21 [15.09.13 16:04:04] »

@Costi: Aşa este pt că nu este drum judeţean dar asta înseamnă că cei din judeţul Sibiu au mai multe ,,pile'' la CNADNR decât cei din judeţul tău pt că de vreo câţiva ani văd aceste diferenţe la calitatea drumului!

Michaell [15.09.13 16:36:46] »

@Costi:

Repararea acestuia s-a făcut, parţial, în 2009, cu ocazia venirii aici a echipei de la Top Gear, finalizarea având loc un an mai târziu.

Si ce folos? Iti este cunoscuta declaratie/parerea celora de la Top Gear cu privire la cum li sa parut lor in Romania? Sper ca da, ca sa nu fiu eu nevoit sa-ti spun.

In acest context vreau sa spun ca modul lor de exprimare mi sa parut cu totul deplasata. Recunosc ca deseori si mie im cade greu sa ma abtin si mai imi scapa cite un comentariu nepotrivit dar nici chiar asa...

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
alinaro [16.09.13 12:11:28] »

@marocanu21: Pe mine una nu m-ati plictisit deloc. Dimpotriva. Sper sa am nevoie de aceste impresii la anu', taaare mult imi doresc sa fac si eu un mini-tur pe unde-oi putea. Asteptam si partea a doua!!

marocanu21 [16.09.13 19:00:56] »

@alinaro: Mulţumesc! Dacă te decizi să face niscaiva trasee la anu' am să-ţi fac câteva recomandări faine! Partea a doua o să mai întârzie puţin, cu scuzele de rigoare, deoarece mai întâi o să povestesc despre o zonă superbă în care am stat câteva zile - masivul Şureanu!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
alinaro, marocanu21, Michaell
Alte impresii din această RUBRICĂ:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2022 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.342060089111 sec
ecranul dvs: 1 x 1