Chicago - orasul de care m-am indragostit

TIPĂREȘTE

Tot acest maraton scriitoricesc care se invarte in jurul orasului Chicago, se datoreaza pe de o parte faptului ca in urma cu mult timp, la inceputul carierei mele pe AFA, am promis la un moment dat, ca voi scrie despre Chicago. Iar eu intotdeauna imi onorez promisiunile. Si cum anul mai are putin si se termina...

Va avertizez ca voi scrie asa cum imi aduc aminte, bazandu-ma pe fotografii. Review-ul s-ar putea sa fie dezlanat, lung, si lipsit, aparent de organizare. Dar va fi 100% bazat pe emotii, sentimente si amintiri.

Asadar... Al treilea oras ca marime din SUA, dupa New York si Los Angeles - Windy City este un oras al controverselor. Unii cred ca aceasta denumire, Windy City” se datoreaza faptului ca este la rascrucea vanturilor care vin spre/dinspre lacul Michigan. Altii cred ca numele s-a tras de la competitia intre Chicago si New York, cand cu ocazia stabilirii orasului care sa gazduiasca Expozitia Mondiala din nu stiu ce an, municipalitatea NY a facut antireclama orasului Chicago, spunand ca bate vantul foarte tare si sa aleaga NY.

Dar se pare ca explicatia care castiga detasat este urmatoarea: numele se trage de la politicienii care sunt plini de aere si voresc mult dar care nu fac mai nimic. Hmm, imi suna cunoscut!

Lasand la o parte aceste mituri urbane, nu am vazut nicaieri in lume, oameni atat de pasionati de sport ca cei din Chicago. La baseball ii au pe White Sox si Cubs (care joaca in ligi diferite, din cate mi-am dat seama), la fotbal ii au pe Chicago Bears, la hochei sunt reprezentati de Chicago Blackhawks, iar la baschet sunt renumiti in toata lumea pentru Chicago Bulls cu al lor Michael Jordan. Steagurile lor sunt peste tot. In ziua cand se joaca un meci a acestor echipe, stie toata lumea, inclusiv turistii.

Orasul este norocos pentru ca are atat un lac, mare cat o mare – lacul Michigan- cat si un rau – raul Chicago – singurul din lume care curge invers, din aval catre amonte. Ha, ce ziceti de asta? Va doresc, ce, imi doresc si mie sa prindem o sarbatoare a Sf Patrick in oras, cand apele raului sunt colorate in verde. Am avut inspiratia sa iau contra sumei de 110 $, o plimbare cu feriboat-ul, plus cina, pe lac. Oricat de mult imi doresc nu pot gasi cuvintele potrivite care sa descrie minunea de culori, cladiri care te incanta si emotii care te incearca pe tot parcursul calatoriei. Sfatul meu este sa v-o programati seara in timpul apusului si sa prindeti si noaptea. Este superb. O sa va convinga pozele. Faceti si o plimbare pe malul raului unde este atata liniste fata de tumultul orasului, sau o plimbare cu feriboat-ul pentru a admira zgarie norii situati de-a lungul raului.

Navy Prier – portul turistic unde poti petrece cateva zile fara sa te plictisesti, pentru ca gasesti un Imax Theatre, Chicago Shakespeare Theatre, Chicago Children’s Museum, si nu in ultimul rans Smith Museum of Stained Glass Windows – pe care vi-l recomand calduros. Intrarea era gratuita, iar inauntru veti gasi foarte multe vitralii, unele chiar sub semnatura Tiffany si La Farge.

Si pentru ca se pare ca multe alte locuri din oras au legatura cu lacul Michigan, hai sa va prezint si o fantana: Clarence Buckingham Memorial Fountain – situata in Grant Park. Simbolizeaza lacul Michigan, iar cele 4 perchi de caluti de mare simbolizeaza cele 4 state care se invecineaza cu lacul: Illinois, Indiana, Michigan, Wisconsin. Jetul central de apa atinge inaltimi de 50 m

La capitolul mancare pe primul loc in topul preferintelor este friptura mancata la Shula’s Steak House, un lant de restaurante faimos in America, unde se mananca cea mai buna friptura ever. Sau ma rog, am incercat s-o mananc pentru ca, dupa ce am stat nemancata toata ziua si am mancat cat am putut din bucata de friptura, tot a ramas aproape jumatate in farfurie. Foarte buna. Am mancat de doua ori aici, atat steak de vita cat si de porc. Si nu m-am hotarat nici acum care mi-a placut cel mai mult. In rest se poate manca peste tot, de toate. Portiile sunt uriase, sunt servite pe farfurii pe care eu le folosesc acasa pe post de platouri.

Arhitectura Desi orasul nu este atat de vechi si cu o istorie adanc intoarsa in timp (ca orasele din Europa), cladirile pastreaza un echilibru placut ochiului. Alternanta de zgarie nori cu celelealte cladiri nu deranjeaza. Despre zgarie nori v-am povestit la inceput (vezi impresii), dar pe langa ei mai sunt multe alte constructii cu personalitate.

Cea mai importanta este Wrigley Building care a fost construita ca si casa a Wrigley Company – faimoasa pentru guma de mestecat. Arhitectul care a proiectat-o a fost inspirat de turnul Giralda al Catedralei din Sevilla.

O alta cladire frumoasa este cea a Tribune Tower – cartierul general al celui mai important ziar al orasului.

Pentru ca am ajuns la sectiunea media, tot la Chicago este unul din sediile faimoasei retele de televiziune si radio NBC cat si a Harpo Studios, va mai aduceti aminte de Oprah?

Despre ce sa va mai spun?

Despre frumoasa muzica a cantaretilor locali? Si aici este suficient sa-l pomenesc doar pe blues man-ul Buddy Guy (pentru ca altfel ne apuca revelionul si nu mai terminam): buddyguy.com.

Despre trenul cu BrownOrange / Green/si alte culori Line, sau Metra – faimosul mijloc de transport al orasului?

Sau despre si mai faimosul Al Capone, al carui nume este strans legat de cel al orasului Chicago.

Nu, va voi spune cateva vorbe despre oamenii orasului. Eu i-am vazut (cel putin in downtown) veseli, zambitori, politicosi, cu multa pasiune in glas cand iti povestesc depre orasul lor. Chiar cu o mandrie usor mascata. Mi-a fost greu sa ma adaptez in primele doua zile cu amabilitatea vanzatorilor. Mi se parea ca sunt gretos de amabili si agasanti. Declicul l-am avut cand am inceput sa vorbesc si sa fac glume cu ei. Atunci am vazut ca sunt oameni deschisi, care faceau conversatie pe bune, nu doar de dragul de a vinde ceva. Si inca ceva, aveau o memorie extraordinara a fetzelor. Asa ca m-am simtit ca acasa, cu tot amalgamul de natii pe care ii intalnesti la tot pasul. Am incercat, in functie de imprejurari, sa fac lobby pentru tara noastra, sa le spun cateva lucruri importante despre noi. M-a impresionat ca toti auzisera de Nadia, dar nu stiau ca este din Romania.

Cel mai mare fior l-am avut cu ocazia unei calatorii cu taxiul. L-am luat din fata de la Field Museum catre hotel, dintr-o coada de 10 masini care stationau in asteptare de clienti. Am scanat rapid toti soferii si toti erau fie negri, fie indieni, sau alte natii. Nici unul nu era caucazian. Atunci m-am urcat in primul taxi care era condus de catre un batran de culoare. Dupa ce m-am urcat si i-am spus unde doresc sa ma duca, a incuiat usile. Am inghetat instantaneu. Ma si vedeam facuta bucati prin nu stiu ce suburbie rau famata. Dar dupa cateva secunde m-am linistit, si asta s-a datorat calmului de care a dat dovada la condus. Era rush hour si se strecura foarte usor prin trafic cu harbul lui de masina. Am mers cca 40 min, un drum care ar fi trebuit sa-l facem in 15 min si a costat 9 $. I-am lasat 10, i-am spus la revedere si abia dupa ce am coborat am realizat ca nu a scos nici o vorba, nici macar nu mi-a raspuns la salut.

Am lasat la sfarsit shopping-ul. V-am spus deja despre faimoasele magazine aflate in oras pe faimoasa The Magnificent Mile (Michigan Avenue) themagnificentmile.com/shopping, sau aproape de ea: Macy’s, Saks, Nautica, Bloomingdales, Victoria Secret. Dar adevaratul shopping l-am facut la Chicago Premium Outlet (premiumoutlets.com), la care am ajuns cu un taxi. Ne-a dus dimineata la 10 acolo si ne-a spus ca vine sa ne ia la ora 17. Atunci m-am gandit ca o sa mor 7 ore acolo, dar s-a dovedit ulterior ca au fost total insuficiente.

Am pastrat pentru sfarsit sa va spun ca orasul era plin de flori (era sezonul lalelelor) si foarte curat.

Asa ca eu zic ca am avut toate motivele sa ma indragostesc de el.

Voi ce ziceti?

In loc de incheiere: sunt multumita de anul care tocmai se incheie. Mi-am facut ceva prieteni, am vazut ca suntem multi oameni pasionati de calatorii. Am vizitat locuri minunate ale acestui Pamant si am ramas sanatoasa la trup si suflet (asa pare de aici de la mine).

Make good memories, everybody!

Rog http://www.youtube.com/watch?v=ZEmvBdRLg4k

---

VIZUALIZĂRI: 6656 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI