Selcuk - Locul ideal de odihnă si de plecare în drumeţii – partea a 2 a

TIPĂREȘTE

2. "Templul zeitei Artemis”

La doar 1 km de Centru, pe drumul spre „Ephes", se află Artemisium, locul unde până în sec. V, s-a înălţat poate cel mai faimos templu al antichităţii, cel al Artemis (d) ei (sau al lui Venus, cum îi ziceau romanii). Acum se mai păstrează doar câteva coloane, descoperite în mlaştina din groapa fostului templu, care au fost ridicate în picioare pentru a sugera măreţia apusă.

"Templul zeitei Artemis"- Templul zeiţei Artemis din Efes, denumit in limba greaca Artemision, iar in limba latina Artemisium, se mai numea si Templul Dianei din Efes, in Asia Mica, in fata insulei Samos (considerat a patra minune a lumii antice, cazut si el prada flacarilor).

Numarul 7 a jucat in istorie si in mitologie un rol insemnat - cateva popoare ale Orientului antic ii atribuiau chiar o forta mistica; aceasta credinta a fost preluata, ca multe alte traditii, de vechii greci, in istoria carora vom gasi printre altele expeditia "Celor sapte impotriva Terrei", pe "Cei sapte intelepti", de asemenea "Cele sapte minuni ale lumii antice".

Primul care a descris in ansamblu monumentele a fost Filon din Bizant (sf. sec. III I. Hr.), dar textul sau nu s-a pastrat decat intr-o traducere latineasca tarzie; Herodot, inainte de Filon, iar dupa Filon, alti autori antici de prestigiu - printre care Diodor, Strabon, Vitruviu, Pausanias - au dscris diferite monumente ca "minuni ale lumii antice", totdeauna in numar de sapte.

In mitologia greacă, zeiţa vânătorii, asimilată de timpuriu de către romani cu Diana, o veche divinitate de origine italică. Artemis, soră geamănă cu Apollo, era fiica lui Zeus şi a lui Leto. La început a avut aceleaşi atribute cu fratele ei: era o divinitate răzbunătoare, care semăna molimi şi moarte printre muritori.

Când Apollo ajunge să fie identificat cu Helios (Soarele), Artemis e identificată cu Selene (Luna). Mai târziu, Artemis capătă atribute de zeitate binefăcătoare: ea era, de pildă, considerată protectoare a câmpurilor, a animalelor şi a vindecărilor miraculoase. În calitatea sa de zeiţă a vânătorii era înfăţişată ca o fecioară sălbatică, singuratică şi care cutreiera pădurile însoţită de o haită de câini, dăruiţi de Pan, ucigând animalele cu arcul şi cu săgeţile ei făurite de Hephaestus. Insensibilă la dragoste, îi pedepsea pe toţi cei care încercau să se apropie de ea sau dacă la rându-i încerca să se apropie de vreun muritor, dragostea ei era rece şi stranie.

Templul avea:

• lungimea = 125,8 m

• latimea = 65 m

• 127 de coloane in stil ionic, bogat decorate cu reliefuri de soclu

Anul constructiei: In jurul anului 550 I. HR.

Locatie: In orasul Efes din Grecia antica, langa orasul Selcuk de azi in Turcia.

Istorie (pe scurt):

Templul zeitei Artemis se considera a fi cea mai frumoasa structura construita vreodata. Artemis (Diana la romani), era in religia greaca zeita vanatorii si a naturii salbatice. In religia locuitorilor din Efes, era zeita fertilitatii. Se spune ca in vremurile acelea se gasea, candva un arbore pe care triburile indigene il venerau. Acolo se afla sanctuarul unei zeite a fecunditatii, pe care si-o reprezentau ca pe o femeie cu mai multi sani. Mitologia greaca, deschisa intotdeauna la nou, a preluat-o cu entuziasm. Dorienii au marit stravechiul templu, au asimilat-o mai tarziu pe zeita-mama Dianei, seducatoarea si feciorelnica zeita a lunii, neobosita vanatoare, protectoare a animalelor, a femeilor si a oraselor. Era, de asemenea, recunoscuta ca fiica a lui Zeus si sora geamana a lui Apollo. Pe la anul 600 i. Hr., ionienii au vrut sa-i dedice zeitei un nou templu, in apropiere de Efes, insa au renuntat din lipsa banilor necesari constructiei. In 560 i. Hr., Cresus, regele Lidiei, a atacat orasul Efes, l-a ocupat si a reusit sa-si implineasca visul de a finanta construirea templului Dianei. In anul 550 I. C. regele Croesus din Lydia a cucerit orasul Efes si alte orase din Grecia antica. In timpul acestei lupte a fost distrus un templu al zeitei Artemis atunci, Croesus a luat decizia sa construiasca un templu nou realizat de arhitectul grec Chersiphron si de fiul acestuia, Metagenes.

Noul templu a fost mandria celor din Efes pana in anul 356 I. Hr. cand, Herostratus (un tanar din Efes) l-a ars din temelii crezind ca numele lui va intra in istorie (va voi povesti pe indelete).

Noua constructie a fost definitivata dupa moartea lui in 323 I. Hr. Sfantul Paul a vizitat orasul Efes in primul secol d. Hr. predicand crestinismul. Aici insa s-a lovit de veneratia pe care locuitorii o aveau pentru zeita Artemis. Când Apostolul Pavel a vizitat Efesul, Templul era împodobit cu stâlpi de aur. încercarea acestuia de a-i creştina pe susţinătorii cultului Zeiţei Artemis dă roade abia în secolul al IV-lea d. Hr., când se înfiinţează aici una din primele comunităţi creştine. Din acel moment pestigiul Templului a înregistrat o continuă scădere, până când, în anul 401 d. Hr., a fost distrus definitiv de către Sfântul Ioan Chrysostomes (Gură de Aur). Jefuit de goţi (263 d. Hr.), devastat de cutremure, Efesul a fost părăsit, decăzând întru totul până în secolul al XVII-lea d. Hr.

Descriere amanuntita:

Templul lui Artemis era faimos pentru marimea lui si pentru operele de arta pe care le gazduia. Era construit din marmura, cu o fatada decorata. Se estimeaza ca masura 106 metri in lungime si 54 de metri pe latime, avea 127 coloane de piatra inalte de 18 metri fiecare. Coloanele erau aliniate câte opt în şir în jurul platformei aveau capiteluri în stil ionic. La intrare, scari de marmura inconjurau templul. In interior erau sculpturi valoroase realizate de marii artisti ai vremii. Se spune ca templul era de 4 ori mai mare decat Parthenon-ul din Atena.

In mijlocul templului trona statuia Dianei, o statuie sculptata dintr-un butuc de vita de vie, inalta de 2 metri, impodobita cu aur si argint în aur a Zeiţei Artemis. Alături de aceasta se aflau alte patru statui în bronz, ale Amazoanelor, şi portretul lui Alexandru Macedon, realizat de Apeles.

Trecerea spre terasa superioara a templului, se facea prin intermediul unor scari de marmura, construite in jurul intregii cladiri. O scara imensa impodobita cu ornamente deosebite aceasta era sustinuta de coloanele inalte de 18 m. Usa din centru era strajuita de doua statui unice ale Amazoanelor, iar acoperisul era decorat foarte frumos.

Costul trebuie sa fi fost foarte mare, deoarece fundatiile sirului de coloane erau neobisnuite, constituind o grea incercare. Cum acea regiune era expusa unor frecvente cutremure de pamant, templul a fost construit deasupra unei mlastini, in ipoteza justificata ca subsolul moale ar absorbi vibratiile. Pe fundul unei gropi adanci s-au fixat, unul langa altul, trunchiuri de stejar, arsi la suprafata, fiind astfel tratati impotriva putrezirii. Apoi s-au adus blocuri mari de piatra, care au constituit temeliile templului. Acoperisul sau de forma triunghiulara era sustinut de cele 127 de coloane din marmura alba si se inalta la 18 metri, ceea ce corespunde unei cladiri cu sase etaje, dupa normele actuale. Plafoanele si structura de sustinere erau din lemn de cedru mirositor, usile batante ale sanctuarului erau din lemn de chiparos, partial aurite si acoperite cu picturi in mai multe culori. Gratie banilor acestui rege deosebit de bogat, al carui nume simbolizeaza si astazi destinul militarilor, a luat nastere o bijuterie arhitectonica, ce s-a bucurat in toata lumea antica de o mare faima.

Philon a spus despre templu: "Am vazut zidurile din Babilon, am vazut gradinile din Semiramis, am vazut statuia lui Zeus din Olimp, Colosul din Rodos, piramidele. Dar cand am vazut templul din Efes, celelalte minuni au disparut ca in ceaţa".

Templul a fost distrus de un incendiu, la 22 iulie 356 i. Hr., provocat de un individ numit Herostrate (us), acesta impins de nebunia onorurilor, a hotarat sa devina celebru. Cum nu ar fi reusit prin calitatile sale fizice sau intelectuale, el a dat foc, sanctuarului “cel mai frumos, cel mai mare, cel mai elegant de pe pamant”, cum il aprecia istoricul grec Ampelios, gandindu-se, fara a gresi prea mult, ca acest act va face ca numele sau sa fie pe buzele tuturor si sa devina nemuritor. Fireste ca incendiatorul a fost condamnat, dar acea condamnare servea scopului sau. Ceea ce nu prevazuse el, judecatorii au decis sa nu dea publicitatii numele sau pentru a-i refuza popularitatea atat de mult dorita. Altii afirma ca a murit si el in acel incendiu. Istoria acestui om este una din cele mai dramatice din antichitate şi pline de invaţaminte

Actul criminal al lui Herostrate a dus la distrugerea completa a templului. Lemnul a ars, coloanele au plesnit datorita flacarilor. Numai statuia Dianei a ramas practic intacta. Grecii superstitiosi au vazut in acest lucru un miracol si au hotarat sa reconstruiasca imediat templul. Intreaga natiune a participat la acest effort.

Sub conducerea arhitectului Cheirocrates, a vazut lumina zilei un nou templu al zeitei Artemis, si mai mare decat cel vechi, cu dimensiunile la sol de 125 de metri lungime si 65 de metri latime. Dincolo de aceasta diferenta de marime, templul semana perfect cu cel anterior. Totusi, pentru a preveni pericolul focului, plafonul si structura de sustinere a acoperisului nu au mai fost facute din lemn, ci din piatra. Acest nou edificiu a fost apreciat de Antipater drept una din minunile lumii si trebuia sa supravietuiasca timp de secole

Ciudat sau nu, Templul lui Artemis a fost distrus in aceeasi noapte in care s-a nascut Alexandru cel Mare. Cand el a cucerit Asia Mica, s-a oferit sa-l reconstruiasca, ceea ce s-a si intamplat. Legenda spune ca in noaptea (cand s-a nascut Alexandru cel Mare), in care templul a ars, zeita Artemis a fost prea ocupata cu naşterea lui şi nu a avut timp sa se ocupe de protejarea templului. În anul 356 templul a fost reconstruit de catre cetatenii orasului Efes, dar iar a fost darâmat odata cu aparitia crestinismului.

A fost regăsit abia în secolul al XlX-lea, în urma săpăturilor arheologice care au dat la iveală un loc mlăştinos, în care se aflau doar câteva coloane ale vechiului edificiu.

Pana astazi au mai ramas cateva statui din templu care au fost o sursa de inspiratie pentru picturi aflate in catedrale mari din lume, cum ar Catedrala din Vatican. Câteva fragmente din acestea se află astăzi în Muzeul Britanic.

Astazi, un iaz mlastinos acopera celebrul templu, intrarea este libera.

P. S. Dintre cele sapte minuni ale lumii, sase nu mai exista astazi. Ele au fost distruse nu numai de catastrofe naturale, ci si de nebunia oamenilor.

3. “Biserica Sfantului Apostol Ioan Evanghelistul”

Motto: “La inceput era Cuvantul si Cuvantul era la Dumnezeu si Dumnezeu era Cuvantul, prin El toate s-au facut si nimic din ce s-a facut, fara de El nu s-a facut”.

Biserica Sfantul Ioan Teologul se afla pe Dealul Ayasoluk, la aproximativ 3.5 km de situl arheologic Efes. Pe acest deal inca mai pot fi vazute ziduri de aparare ridicate in secolele VIII-IX ca mijloc de protectie impotriva atacurilor arabe. Intrarea principala pe deal se face prin poarta din partea de sud, asa-numita "Poarta a Persecutiei". La poalele dealului, spre sud-vest, se ridică minaretele moscheii Isa Bey Cami, în stilul de tranziţie selgiucid-otoman. (pe la 1300).

Initial, in secolele IV-V, o biserica a fost ridicata pe locul mormantului Sfantului Ioan Teologul. In secolul al VI-lea imparatul Iustinian a ridicat o biserica impunatoare pe locul celei vechi.

Biserica a fost construita in forma de cruce inscrisa avand sase mari cupole. Aceasta constructie, realizata din piatra si caramida, se incadreaza in randul celor mai importante exemple ale arhitecturii bizantine specifice acelei perioade. Pe coloanele din cadrul ansamblului inca se mai pastreaza monogramele Imparatului Iustinian si ale sotiei sale Teodora.

Naosul a fost acoperit cu sase mari cupole, cel mai mare aflandu-se deasupra mormantului Sfantului Ioan Teologul. Domurile erau sustinute de stalpi din marmura si caramida. Mormantul Sfantului Ioan se afla sub marmura si mozaicul pavimentar al altarului bisericii.

Baptisteriul octogonal se afla in partea de nord a naosului fiind construit in secolul al V-lea. Unele mici incaperi situate in partile de est si vest ale baptisteriului erau probabil folosite pentru pregatirea dinaintea botezului. La est de baptisteriu, la capatul bratului nordic al bisericii, se afla "casa comorii " folosita sa adaposteasca obiectele de valoare ale bisericii precum si pe cele liturgice. Din secolele X-XI aceasta camera a fost transformata intr-o capela.

Odata cu declinul orasului Efes si dupa atacurile arabe, biserica a fost grav deteriorata. In anul 1330 a fost transformata in moschee. Edificiul a fost complet distrus de catre armata mongola a lui Tamerlan in 1402. In prezent, a fost restaurata in mica masura pe baza materialelor si obiectelor descoperite de catre arheologi. Poate fi vazuta in schimb o replica – la scara redusa – a vechii biserici bizantine ce dateaza din vremea Imparatului Iustinian.

In partea de sud-vest se afla Moschea Isa Bey. Construita in 1375, aceasta reprezinta un excelent exemplu al stilului arhitectural seldgiucid, in special prin frumoasa ornamentatie aflata in interiorul moscheii.

Costul biletului de intrare, 8 lire.

Si acum …. despre Viata Sfantului Apostol Ioan

Sfântul Ioan a fost unul dintre cei doi fii ai lui Zevedeu. Tatăl sau era un pescar din Betsaida Galileii, om înstărit, ce poseda numeroase corăbii si servitori. Sotia sa, Salome, a devenit o zeloasă ucenică a Domnului Hristos. Împreună cu Iacov, fratele său, este initiat în meseria de pescar, pe Marea Galileii. Sfantul Ioan il urmeaza pe Iisus in toata viata Lui Iisus, evanghelica. Dupa invierea lui Iisus, Ioan a fost primul apostol care a cercetat mormantul gol.

Sfantul Ioan Evanghelistul era cel mai tanar dintre cei Doisprezece Apostoli iar impreuna cu fratele sau Iacov, sunt printre primii patru apostoli: Simon-Petru si Andrei, Iacov si Ioan.

Fac o paranteza la ce va urma:

“ Sfantul Ioan este singurul apostol prezent in momentul cel mai greu al lui Iisus, cand acesta este arestat in fata gradinii din Ghetsimani, ceilalti apostolii il parasesc, Ioan il urmeaza pe Iisus pana in sala procesului unde este legat si tarat de la Ana la Caiafa, de la Irod la Pilat.

In Vinerea Patimilor (dimineata), Sfantul Ioan il urmeaza pe Iisus pana pe Golgota, impreuna cu cele patru femei: Maria (mama lui Iisus), Salomeea, Maria (a lui Cleopa) si Maria Magdalena. Acolo, Iisus (vazand pe mama Sa si pe ucenicul pe care-l iube) a zis: Femeie iata fiul tau! “

Revenim la ….

Este întemnitat împreună cu Sf. Ap. Petru pentru zelul său depus la răspândirea si organizarea crestinismului. Iacov, fratele său, este omorât în anul 44 în timpul persecutiei lui Irod.

A avut o activitate foarte rodnica in aceasta vreme in Asia Mica. Langa Efes, pe un deal stancos, este o casa numita si astazi Biserica Maicii Domnului. După ce pleacă din Ierusalim, se stabileste în orasul Efes, situat pe tărmul vestic al Mării Mediterane, în Turcia de azi.

Este exilat de împăratul Domitian în Insula Patmos unde compune Apocalipsa. După moartea lui Domitian se întoarce în Efes. Aici va rămâne până la sfârsitul vietii, în jurul anului 100 când moare de moarte naturală.

Traditia Bisericii aminteste ca Sfantul Apostol Ioan era in varsta de peste o suta de ani, cand a luat cu sine sapte ucenici, si iesind din cetatea Efesului, le-a poruncit acestora sa sape o groapa in forma de cruce. Apoi Sfantul Apostol s-a intins in acea groapa in forma de cruce si a poruncit sa fie acoperit cu pamant. Dupa o vreme, cand credinciosii au deschis mormantul Sfantului loan, ei nu au mai gasit acolo trupul lui.

In ziua de 8 mai a fiecarui an, din acest mormant se ridica o pulbere albă cu puteri tămăduitoare, pe care locuitorii o numeau mană.

Aceasta pulbere (praf), se crede ca vindeca toate bolile, atât trupesti cât si sufletesti. Această minune s-a petrecut în fiecare an până la cotropirea Efesului de către necredinciosi, si alungarea crestinilor din acele locuri.

Despre …… Evanghelia Sfantului Ioan (Sinaxarul)

Evanghelia Sfantului Ioan (Sinaxarul) este scrisa in urma celorlalte trei Evanghelii. Primele trei Evanghelii se numesc Evanghelii sinoptice, adica asemanatoare,

Cele trei Evanghelii sunt scrise pana la anul 63, Sfantul Matei scrie pe la 43, Sfantul Marcu la 62 si Luca in anul 63 scrie Evanghelia sa. Iar Sfantul Ioan o scrie catre sfarsitul veacului I, pe la anul 96, catre anul 100, in timpul lui Traian care a cucerit Dacia.

Evanghelia aceasta, numita Evanghelia a patra, in ordinea in care sunt in Sfanta Scriptura: Matei, Marcu, Luca si Ioan.

El mai scrie nenumărate epistole dintre care canonul Noului Testament a retinut doar trei.

P. S…... Vizitati toate aceste obiective turistice: Casa Maicii Domnului, Cetatea Efes (Biblioteca lui Celsus, marele teatru in care a predicat Sf. Apostol Pavel, Biserica Maicii Domnului - unde s-a tinut Sinodul al III-lea Ecumenic in 431), Biserica Sfantului Ioan, ridicata de imparatul Iustinian pe mormantul Sf. Evanghelist Ioan, Grota celor 7 adormiti, Moscheea Isa Bey Cami…… etc. Toata zona Selcuk-ului este o capodopera a geniului creator uman ce merita vizionata pe indelete. Succes.

---

VIZUALIZĂRI: 2244 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI