Marele Tur al insulei Corfu. Capitolul III

TIPĂREȘTE

Am pornit din Corfu-Town de aceasta data la ora stabilita, dovada ca "pedeapsa" Anei, a fost eficienta. Nimeni n-a mai intarziat, nici macar un minut, si, incarcati de suveniruri, am pornit spre Nord- Vestul insulei, la Bella Vista, zona considerata ca fiind cea care ofera cea mai frumoasa panorama din Corfu.

In drum am oprit la distileria familiei Mavrokordatis, specilizata in prelucrarea bauturilor spirtoase provenind dintr-un fruct exotic, denumit Koum Quat, care creste numai in doua locuri in lume: in Corfu si... in China!! .

Am degustat la invitatia gazdelor, lichior alb (din pulpa de fruct), lichior portocaliu (din fructul intreg, deci incluzand coaja), lichior de anason, Malaxa de sapte stele, vin alb si vin rosu...

Fiecare a selectat bautura preferata, iar degustarea a avut un rol practic, caci, am stiut pe loc, fiecare dintre noi, ce ne dorim sa cumparam din magazinul extrem de ofertant.

Mandarina miniaturala a invadat autocarul sub forma de lichior, dulceata, gem, sau bomboane cu ciocolata...

Preturi nu prea mari, de pilda lichiorul imbuteliat in sticle subtiri si lungi, extrem de elegante, dar avand numai 200 ml, costa 8-12 euro, o sticla de vin de foarte buna calitate, 5 Euro, un borcan de dulceata de 500 g-6 Euro.

Am plecat cu apetitul stimulat de lichiorul fin, pe de o parte, si de ora destul de avansata (se facuse cam ora 14,30-15), pe de alta parte.

Daca pana acum crezusem ca am vazut totul in materie de ingustime a drumurilor in Corfu, drumul catre Bella Vista, intrece orice inchipuire.

Imaginati-va un sat cu "ulite" atat de inguste, incat peretii caselor poarta urmele oglindilor retrovizoare ale autocarelor, ba chiar, situatia in care zidul uneia dintre case a fost" cioplit" cativa centimetri ca sa permita trecerea autovehiculelor mari.

Ana, glumea, spunandu-ne: "inchideti ochii... si soferul nostru face la fel", Gluma, gluma, dar vedeam zidurile venind atat de aproape de mine, incat, instinctiv, de cateva ori, m-am surprins ferindu-mi capul... ca in fata unui pericol eminent.

Dar privelistea de la Bella Vista (sau Balconul Zeilor, dupa spusele ghidei), a meritat cu prisosinta...

Se deschide de sus, de la cateva sute de metri de deasupara marii, aproape intregul tarm nord-vestic al insulei, iar in stanga se dezvaluie, golfurile de o frumusete salbatica ale statiunii numite Paleokastritzei...

Am ramas acolo sa admira privelistea si sa luam masa aproximativ o ora...

Si am plecat, spre Manastirea Adormirii Maici Domnului, din Paleokasritza, punct de referinta in ortodoxia elena de ieri si astazi.

Manastirea este situata pe munte, dasupra marii nelinistite iar vizitarea ei e gratuita. Nici macar lumanarile nu au pret fix, fiecare lasand in cutia de lemn, cat crede de cuviinta...

Multe flori, multa verdeata si o liniste aproape materiala.

Mai departe, am coborat in port, in scopul imbarcarii pe "submarinul galben", pentru ultima secventa a turului insulei Corfu.

Submarinul, de fapt un vas cu fundul de sticla, ne-a oferit prilejul inedit de a explora vizual, lumea misterioasa a imparatiei lui Poseidon,

Vedeam, ca intr-un vis, pereti de stanca imensi, acoperiti de alge unduitoare, "stoluri "de pesti argintii arstrabatand, elegant, apa neverosimil de clara, hauri fara capat, in care nu patrundea lumina.

Asteptam, cu respiratia taiata de unicitatea momentului, ca in celebra carte a lui Jules Verne, " 20.000 de leghe sub mari", ca din adancuri sa apara, in costumul sau de scafandru, capitanul Nemo.

La un moment dat, cand vasul s-a oprit, am crezut ca am halucinatii... la cateva metri in adancuri, rasarea o silueta umana...

Mi-a stat inima in loc o clipa ce mi-a parut o eternitate... pana cand sotul meu a ras, aratandu-mi obiectul neidentificat... Uite-o pe Elodia...

Si, m-am relaxat complet doar cand Ana m-a asigurat ca e doar un manechin cufundat de ei in scopuri comerciale, ca sa creasca suspansul!

Am urcat pe punte, si ne-am continuat calatoria, pe marea cufundata in lumina soarelui ce se pregatea de amurg, pe langa malurile abrupte ale tarmului.

Pretul calatoriei cu submarinul galben (refuz sa mai adaug ghilimelele, caci pentru mine chiar a fost un submarin), in acordurile binecunoscutei melodii a formatiei Beatls, a fost neinclus in pretul turului, asa ca am platit experienta subacvatica cu 10 Euro/ persoana.

Infim, as zice...

Asa am terminat turul propriu-zis, iar autocarul ne-a plasat, dupa o scurta calatorie, la poarta hotelului, la ora 19,30.

Am mai prins o baie in piscina, ca sa completam senzatiile zilei.

Am vizitat, am admirat, ne-am recules, am degustat, am calatorit pe pamant si pe mare, intr-un cuvant AM TRAIT, 12 ore unice!

Nu ratati experienta !

Sfarsit

PS. Am o datorie pe care trebuie sa o platesc: pozele micului dejun de la Hotelul Paleokastritza, pe care finii mei, le-au facut, special pentru mine, cu scopul de a ma consola... sau nu? !!

---

VIZUALIZĂRI: 5876 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI