Excursie Luxor (2)

TIPĂREȘTE

:):):)

Am rămas și eu fără bani în timpul excursiei din Luxor dar din fericire nu a trebuit să dorm pe malul Nilului, autocarul m-a dus până acasă la hotel. Ba dimpotrivă am primit și bani de la un egiptean, deh s-a întors roata :) dar povestea asta o povestesc puțin mai încolo în articol...

Deci unde am rămas? Da, da, tocmai terminasem prânzul în restaurantul New AlMina de pe malul drept al Nilului, și am cam umplut ghiozdanul. Așa s-a terminat articolul trecut cu finalul va urma :)

În această a doua parte al articolului meu voi descrie restul de obiective vizitate în cea mai importantă excursie a mea din vacanța de iarnă. Mai exact am mai avut 6 vizite, Coloșii lui Memnon, un atelier de alabastru, Templul faraonei Hatsepsut, Valea Regilor, plimbare pe Nil cu barca cu motor și vizită pe Banana Island. În fine pentru această ultimă parte mi-au trebuit niște bani iar ghidul săritor m-a ajutat. În final l-am răsplătit cum se cuvine.

Coloșii lui Memnon

Coloșii lui Memnon se află lângă o arteră de circulație principală Al Tymsalim care face legătura între malul drept la Nilului și siturile arheologice din Egiptul antic. Poduri sînt mai puține în zonă iar autocarul ocolind a trecut pe unul din acestea ca să ne preia din restaurant.

Statuile de piatră sînt construite în timpul faraonului Amenhotep al III-lea. Statuile de 18 m înălțime și 720 tone fiecare au fost sculptate în 1350 î. e. n. Coloșii lui Memnon sînt amplasate la începutul unui sit arheologic aflat de-alungul drumului. Există o parcare dedicată unde opresc toate autocarele cu turiștii care vizitează acest sit arheologic. Aici ne-am oprit și noi, vânzătorii ambulanți erau la datorie, în principiu cam toate mărfurile erau la un preț foarte mic dar se mai iau și țepe și mai există și o lipsă de comunicare clară privind prețurile. De ex unii din turiștii români la plecare au dorit să cumpere ceva, nu îmi aduc aminte exact ce, parcă niște statuete mici și parcă erau strigate la 1 dolar bucata, la momentul achiziției s-au transformat instant în 3$ bucata :), clar au rămas cu marfa nevândută.

În spatele coloșilor lui Memnon sînt numeroase fragmente și descoperiri arheologice, printre care și urmele templului mortuar al lui Amenhotep III, dar și urmele unei foste alei cu sfinxși.

Coloșii lui Memnon (ambele statui) îi reprezintă pe Amenhotep III stând pe un tron. El a domnit între anii 1386-1353 î. e. n. Statuile au fost așezate în fața fostului templu mortuar al faraonului simbolizând protecția acestuia. Din păcate din templul mortuar nu au rămas prea multe în picioare.

Atelierul de alabastru

Ne-am continut drumul cu autocarul pe aceeași arteră de circulație Al Tymsalim. După părăsirea sitului arheologic cu coloșii lui Memnon drumul cotește la dreapta. La stânga de drum se observă un lanț muntos arid plin cu situri arheologice, acolo trebuie să ajungem, iar la dreapta este suburbia orașului Luxor cu numeroasele sale ateliere plantate strategic lângă acest drum turistic. Vedem tot felul de ateliere, făbricuțe (alabastru, papirus, etc), firme cu diferite atracții, etc. De exemplu și pe aici se găsește firmă care te ridică cu balonul în zorii zilei sau care organziează safari... Poți cumpăra și de aici diferite atracții. Țelul nostru să ajungem într-un atelier (fabrică cum le place să le numească) de alabastru. M-am uitat un pic cu ce se mănâncă acest minereu și am aflat că este o varietate microcristalină a mineralului gips și poate fi translucid, alb, cenușiu, negru și câteodată multicolor. Minereul extras se transformă apoi în extrem multe obiecte în principiu decorative.

La intrarea în făbricuța destul de mare pe care denumirea o scria în arabă exista un antreu mai mare în care avea loc showul angajaților de acolo, practic ni se arăta cum se prelucrează alabastrul și cu ce unelte. Magazinul de prezentare era alături așa cum știți bine iluminat și cu marfa așezată cât mai strategic și îmbietor. Am văzut acolo alabastrul în toate formele posibile (vase, amulete, podoabe, statuete, statui, animale, mumii, faraoni și așa mai departe) Erau și unele obiecte fosforescente se stingea lumina și le vedeai instant cum luminează în întuneric. Ne-au servit și cu ceaiuri, cafea sau suc de rodii.

Pe urmă angajații erau pe noi nu ne slăbeau, dar nici pentru mine nici pentru alții nu era un stres prea mare, eu m-am obișnuit deja cu ei. Din curiozitate am întrebat despre două obiecte o statuie pisică și o vază.

Omul luând calculatorul mi-a șoptit în ureche că doar pentru mine vaza este 4500 euro și pisica doar un mic fleac 550 euro :)

Am zis mersi și nu m-a slăbit a tot redus din preț, eu râdeam în gând că nu mai aveam nimic nici la mine nici la hotel, și pe card doar un strict necesar. A... am și uitat să scriu: era și un bancomat parcat strategic pe acolo. Dar în principiu eu nici pe card nu prea mai aveam bani iar suma pe care o cerea pe vază 4500 euro ever nu l-am avut vreodată în conturi :). Deci omul a cam greșit persoana :) în fine nici ei nu sînt clarvăzători.

Ceilalți au mai cumpărat câte ceva mărunțiș așa pînă în 20 euro cumpătați clar :) În principiu eu m-am distrat pe acolo, no stress, am băut din toate acelea (cafea, ceai, suc) am făcut o grămadă de poze și am plecat :) Adevărul este că lucrurile acelea chiar sînt faine și vizita a ținut doar 30 de minute, singura vizită comercială în excursie. Apreciez asta. În rest numai temple, morminte faraoni și drum.

Templul Hatsepsut

După părăsirea fabricii de alabastru ne-am îndreptat spre Templul Hatsepsut contruit pentru singura femeie faraon din Egiptul antic. Calea de acces este din acea arteră principală la primul sens giratoriu la stânga. Pe urmă drumul urcă un pic și se ajunge într-o parcare mai mare atât pentru autoturisme cât și pentru autocare. După coborârea din autocar trecem printr-un pavilion comercial lung cu de toate pentru toți prețuri bune dar nu este timp de și comercianții ne întâmpină chiar în mijlocul aleii.

După ce primim biletele procurate de ghid în valoare de 360 egp, trecem prin scaner și control bagaje. Afară ne așteaptă mașinuțele electrice. La urcare spre templu am nimerit lângă șofer și pe tot parcursul acelui drum scurt între parcare și templu își arăta mărunțișul colectat, vroia să-mi pună mâna pe volan să conduc și eu, etc etc. L-am citit pe loc și mi s-a părut un comportament dezgustător. Am observat la întoarcere alt șofer că face cu toți fix același lucru. Și asta pentru 1 minut de drum care o poți parcurge lejer și singur dar mă rog, încearcă și ei, e un plus la salariul lor care clar este mic.

Maatkara Hatseptsut a fost al cincelela faraon și singurul faraon femeie. Era soția lui Tutmes al III lea. În timpul domniei sale s-a construit mult. Se pare că nu toată lumea a agreat ideea ca o femeie să fie faraon, astfel după moartea ei multe din ce s-au clădit în timpul vieții ei au fost distruse și au încercat să ascundă și existența ei, asta până egiptologii au repus-o pe scara ierarhică care i se cuvine. Hatsepsut a domnit între anii 1479-1458 î. e. n.

Templul mortuar a reginei Hatsepsut este una din cele mai deosebite din Egipt. Monumentul este integrat în munți.

Monumentul construit pe 3 nivele are o lungime de 273m, o lățime de 105 m și o înălțime de 25m. Cu ajutorul ghidului Adi am aflat cele mai mici detalii. Adi are un dar de a explica foarte bine semnificația basoreliefurilor și picturilor din aceste temple. Astfel am descoperit prin intermediul picturilor de pe pereți toată viața faraonei Hatsepsut, era ca o biografie, o lecție de istorie învățată pe loc. Sincer m-a impresionat. Căldura era mare pe aici la soare nu prea era recomandat să stai erau turiști și cu umbrele. Cred că am petrecut 1.5 ore aici.

Templul fiind mai sus se vedea panorama cu orașul Luxor și împrejurimile sale. În depăratre erau ceva incendii, foarte probabil incendii de vegetație (am observat și pe drum din autocar) Întrebam ghidul de unde provin incendiile, și răspunsul a venit instant de la un turist român (nu din grupul nostru) care mi-a auzit întrebarea. Lumea e mică.

La întoarcere am observat șantierele arheologilor. Multe artefacte s-au transportat de aici, inclusiv mumii către muzeele din Luxor sau Cairo. Sînt locuri marcate și delimitate.

La întoarcere nu am mai stat lângă șofer (altul de această dată) și am observat că a făcut fix la fel cu turistul care a stat în față. Întoarcerea către parcare a avut loc tot prin lunga galerie comercială cu multe souveniruri interesante.

Valea regilor

Mega-atracția turistică se accesează din același drum principal, la o intersecție în dreptul suburbiei din Luxor se va vira la stânga către munți și se vor parcurge aproximativ3 km pe un drum sinuos până se ajunge la marea parcare de la Valea Regilor. Am coborât din autocar, era căldură mare ca vara prin alte părți ale lumii, mulți erau cu umbrele și cu apă după ei. Ghidul ne înmânează biletele care sînt în valoare de 600 egp de această dată. În holul care urmează după controlul de securitate există un mini-muzeu. Într-un colț există proiecții de film pe un televizor amplasat pe perete. Am urmărit câteva minute filmul documentar care ne povestește despre Valea Regilor, despre descoperirile arheologice și așa mai departe.

Dar cel mai interesant obiect în acest mini-muzeu este macheta văii regilor care este din plastic și este iluminat corespunzător. Are cred că vreo 6x5m (este doar o estimare personală) și are o parte superioară unde observi relieful văii de sus și o parte inferioară unde vei putea observa toate mormintele faraonilor care toate se află sub pământ.

Pe urmă am ieșit afară și am urcat în acele mașinuțe electrice care ne-au transportat cca 1 km mai sus, de această dată drumul ne-a prins bine, căldura era deja aproape insuportabilă de și în calendar scria că este februarie :)

Mormintele au fost construite între anii 1539-1075 î. e. n. Au fost mumificați aici doar oameni importanți, conducători ai Egiptului antic. Mormintele au fost construite pe măsură pentru a le reflecta puterea. În principiu toate mormintele se află sub pământ și în camerele mortuare se ajunge printr-un coridor mai lung sau mai puțin lung. Unele morminte sînt mai simple, mai puțin sofisitcate altele dispun de mai multe săli pe sub pământ plus camera mortuară în sine. Pereții sînt pictați iar pictura a rezistat timpului nefiind expus razelor solare. Există în schimb un alt pericol și asta am observat și eu personal. Datorită mulțimii de turiști se simte un are cald înghesuit, umezeală, totul provine de la turiști. Acest fenomen poate deteriora în timp aceste minuni arheologice. Din acest motiv nu toate mormintele sînt deschise deodată. Unele sînt închise din motive de lucrări, restaurări sau alte activități arheologice. La alte morminte unde nu este nimic de făcut se respectă calendadrul de pauze. În total ar fi 64 morminte, așa am îmțeles de la ghidul Adi. Nici un turist nu le poate vizita pe toate din simplul motiv descris mai sus. Poate dacă revine în altă perioadă și are informații despre ce morminte în ce perioadă sînt deschise.

În vizita noastră erau incluse vizita a 5 morminte eu am vizitat 11, din fericire am avut timp liber la dispoziție. Biletul meu avea multe găuri de la capsator la ieșire :)

În morminte în principiu la intrări trebuie prezentat biletul acesta se capsează mecanic. În interior sînt angajați care au grijă de artefacte dar mai fac și poze la turiști poate le-o pica ceva și lor. Am asistat la așa ceva, unul din angajați făcea poze la un turist în toate ipostazele posibile în fața unui mormânt, turistul a studiat pozele, a comentat ce a făcut și ce nu a făcut bine angajatul și pe urmă a plecat fără să-i dea nimic :) Omul săracul a rămas mască a tot încercat să meragă după turist dar nici o șansă :)

Vă scriu de la început că în mormântul lui Tutankhamon nu am fost se cerau 18$ pe care nu i-am avut, ceilalți din grup nici ei nu au fost. Ceea ce am observat în pozele de pe internet că în mormânt se vede capul mumificat și picioarele faraonului, iar pictura este deosebită. Mormântul lui este numerotat cu 62.

Am vizitat multe morminte cu numele Ramses, Son of Ramses dar și Sety, Amenmeses, Amenhetep, Merenptah. La unele morminte cobori mult în pământ fie folosind scări abrupte sau mai puțin abrupte fie pante. Pentru mine cel mai interesant a fost pictura de pe pereți și mai puțin cavoul în sine, care de multe ori era doar un pătat simplu din zidărie.

Vizita în valea regilor a durat cca 1.5 ore. În zona centrală de unde se pleacă spre celelalte alei, morminte mai îndepărate există o terasă acoperită inclusiv cu automate de băuturi, altele. Este și toaletă pe acolo. Era o mulțime de turiști ca în sezon, de fapt în februarie discutăm de o perioadă foarte bună pentru vizite deoarece vara este insuportabil aici pentru noi temperaturile ajungând până la 50 de grade.

Banana Island

Așa se spune dar uitându-mă pe hartă nu este chiar insulă. Poate este un loc mai izolat, dar este o insulă pe Nil în dreptul lui. Este un loc pe lângă Nil acolo s-a amenajat o plantație de banane și sînt câteva atracții pentru turiști. Se ajunge cu barca și de pe Nil după un drum de cca. 10 minute în funcție de zona de port și de unde iei barca cu motor, Acolo este un restaurant Aladins se cheamă, și o minigrădină zoologică. Venind dinspre Nil se va trece prin terasa Aladins, am observat clienți la terasă, și tot aici se poate consuma suc din trestie de zahăr preparat pe loc deoarece oxidează foarte repede. Pe urmă se va trece prin plantația de banane unde am observat ciorchine întregi de banane verzi într-un proces de coacere.

În mini-zoo am observat crocodili de Nil care domeau, ghidul a încercat cu un băț să le trezească dar nu areușit. Maimuțele umblă liber și un angajat dacă vrei ți le pune în mână și îți face poză. Niște cîini dingo mai erau pe acolo.

La plecare din nou cu barca pe mese erau platouri întregi de fructe de la plantația respectivă, în principiu banane dar și alte fructe exotice. Am halit tot și rezolvată astfel problema și cu cina normal că nu mi-a mai trebuit nimic la hotel :)

Povestea cu banana island este cea despre care am povestit la începutul articolului. Aveam nevoie de 10 $ pe care nu îi aveam. Dar pe card aveam echivalentul. După ce am coborât din Valea Regilor am întrebat ghidul în autocar dacă pot plăti cumva cu cardul pentru această mini-excursie extra. Mi-a răspuns că confrom politicii agenției se acceptă doar valută sau card în valută/revolut, etc de unde se pot extrage direct banii necesari. I-am zis s-o lase baltă, nu este atât de important pentru mine, dar la oprire în port după o scurtă conversație cu ghidul rus mi-a zis să vin. Urma să plătesc la popasul de pe autostradă unde se opresc autocarele pentru pauză echivalentul a 10 $ pe un aparat pos și omul de acolo să-i dea banii fizic. Doar că internetul era atât de slab că nu funcționa nicicum, aparatul nu se putea conecta. M-am plimbat cu arabul în jurul popasului și am ajuns până pe autostradă pe carosabil, nici acolo nu a mers aparatul. M-a bufit râsul, i-am zis la Adi că în Hurghada îi dau banii, avea soția o rezervă de 20 $ la hotel. Doar că omul la ora 2.00 trebuia să plece în Cairo cu un alt grup de turiști și nu mai avem cum să-i dau. La resortul Desert Rose unde am schimbat vehiculul i-am lăsat un bacșiș pentru serviciile excelente și ulterior mi-a scris pe whatsapp ca să nu mai dau nimic că este mulțumit. Dar tot i-am dat datoria prin intermediul unui alt ghid român, i-a primit când am aterizat în România și mi-a scris pe loc că mulțumește și oricând sînt bine venit pe acolo :), ne așteaptă.

Am făcut și un minicalcul sumar cu costurile. Am plătit pentru excursie 60$ deci aproximativ echivalent 280 lei. Biletele de intrare la obiective 450/360/600 egp erau în total cca 210 lei, mai rămân 70 lei pt drumul de cca 700 km dus-întors cu ocolirile pe la obiective, masa de prânz foarte consistentă plus 1 trecere peste Nil cu barca? Nu știu cum se fac acolo calculele dar probabil există discounturi marivla contractele între agenții turistice și firmele din Luxor.

Finalizez aici povestea mea cu excursia din Luxor, plăcut impresionat, recomand.

Vacanțe faine

---

VIZUALIZĂRI: 663 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI