ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 13.11.2022
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Galați
ÎNSCRIS: 27.07.12
STATUS: POSEIDON
DATE SEJUR
AUG-2022
DURATA: 1 zile

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 7 MIN

Vrbnik, micuțul giuvaer al insulei Krk

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE URM de aici

După ce prima zi am petrecut-o integral în Baška vezi impresii (deși inițial am zis că după-masă ne-om urni un pic prin împrejurimi, dar ne-a furat atmosfera și-am rămas loco), a doua dimineață ne-am urcat în sfârșit în mașină și-am pornit în explorare. Era limpede că timpul n-avea să fie chiar cel mai bun prieten al nostru, deci trebuia (ca de multe alte ori; of!) să selectăm. Și să ne relaxăm deopotrivă, că doar suntem în vacanță! ???? Ne-am schițat în minte un oarece traseu, lăsând însă inspirației de moment calea deschisă, așa cum procedăm deseori în ultimul timp, mai ales că dimineața debutase cu un cer înnorat, iar evoluția vremii părea imprevizibilă.

La capitolul „musai!” aveam trecut, pe primele locuri, micuțul sat tradițional Vrbnik. Și, pentru că nu era deloc departe de noi, am zis să începem chiar cu el. Din Baška, am urmat drumul înapoi cale de vreo 15 km până la bifurcație: stânga spre capitala Krk, dreapta la Vrbnik. Șoseaua este îngustă, impecabil asfaltată și mărginită de-o parte și de alta de ample culturi de viță-de-vie; dealtfel, pe lângă valoarea sa istorică și... instagramabilă, Vrbnik este celebru pentru soiul special de struguri albi ce se cultivă pe colinele din juru-i, numit Žlatina (aveam să încercăm și noi în zilele următoare produsul fermentat finit; un vin sec, ușor aspru, companion perfect pentru pește sau fructe de mare).

Vrbnik este spectaculos pentru că stă cocoțat pe o stâncă înaltă de aproape 50 m ce se prăbușește abrupt în apele mării. Privit din cer, orășelul îți dă impresia unei cochilii de melc a cărei parte superioară s-a erodat, lăsând la vedere străduțele intens curbate, îmbârligate, susținute de clădiri vechi de culoarea mierii; iar din punctul cel mai de sus răzbate spre cer turla-cloptniță a vechii biserici. Privit pe hartă, Vrbnik are o formă relativ triunghiulară, cu una din laturi întinzându-se între port (vest) și golfulețul adânc, adăpostind plaja Zgribnica (est). În vârful opus se află parcarea publică (zona 1; 15 kuna/oră) și intrarea principală în orașul vechi.

Deși destul de devreme, n-a fost chip să găsim vreun loc liber, așa că am cotit-o, la nimereală, la dreapta. Și da, a fost cu noroc, căci drumul urcă ușor și se termină în parcarea uriașă a plajei (zona a 2-a, 10 kuna/oră) . Totuși, recomand a se ajunge cât mai de dimineață, deoarece peste vreo oră și ceva, când ne-am întors, deja nu mai aveai loc să arunci un ac nici măcar aici! Totuși, ca variantă de rezervă, vă mai dau un pont: hotelul Argentum, din apropiere, închiriază și el eventualele locuri rămase libere în parcarea proprie.

Ne-am întors la pas pe șosea, pe care am părăsit-o spre dreapta cu prima ocazie, în direcția aproximativă a centrului vechi. Destul de curând, primele cu care am făcut cunoștință au fost vechile ziduri de apărare ale orașului, aflate într-o oarece stare de degradare, dar frumos împodobite, ici și colo, de vegetație. Pentru noi pare doar „iarbă” , însă un mic panou explicativ bilingv ne atrage atenția că ar fi vorba de fapt de clopoțelul istrian (campanula fenestrellata subsp. istriaca), o plantă endemică specifică țărmului istrian estic, poalelor muntelui Velebit și câtorva insule din golful Kvarner, al cărui „spectacol” azuriu poate fi admirat în perioada sa de înflorire, de la mijlocul lui mai până la finele lui iunie.

Străduțele înguste, pietruite, ușor urcătoare, ne conduc printre clădiri vechi de secole, în stare de conservare mai mult sau mai puțin bună, multe din ele adăpostind în prezent case de oaspeți, mici taverne sau magazinașe cu suveniruri. Unele, mai răsărite un pic, poartă plăcuțe explicative și denumiri precum dvor (palat), titlu cam pompos pentru starea lor actuală (cum ar veni, fură cândva reședințe nobiliare). Baćin Palace, spre exemplu, numit după un duce din sec. 14, trecut apoi în proprietatea puternicei familii Frankopan, a „evoluat” de la statutul de închisoare pentru criminalii ce-și așteptau sentința la moarte la cel de... restaurant (aruncăm și noi o privire dincolo de cadrul de piatră al intrării, spre terasa din curte). Sau Palatul Ducal, cea de-a doua reședință Frankopan din Vrbnik, care a funcționat până în 1480, an ce a marcat sfârșitul domniei celei mai influente familii nobilire croate pe insulă (și care în prezent pare să fie în stare de hibernare; clădirea, vreau să zic).

Am dat și de un mic muzeu etnografic, o casă istorică originală, numită Stara Verbanska Kuća, datând din sec. 15-16, locuită neîntrerupt până în urmă cu aproximativ 35 de ani, când s-au stins ultimii ocupanți, un cuplu vârstnic fără moștenitori. Casa a fost restaurată în 2017 datorită unei inițiative private și poate fi vizitată gratuit, ilustrând modul de trai al unei familii croate obișnuite.

Labirintul de străduțe poate fi un pic îngrijorător, dar urmând mereu direcția urcătoare, n-ai cum să greșești, el te va depune, în sfârșit, în fața Bisericii Adormirea Maicii Domnului (sau, pur și simplu, Sf. Maria, în unele ghiduri). Este biserica parohială a orășelului, ridicată de locuitori pe ruinele uneia mai vechi, de sec. 9-10, din care se păstrează încă fragmente de zid cu inscripții glagolitice (Vrbnik fiind dealtfel un mare depozitar de documente scrise în acest limbaj pre-slav, dar și sediul primei tipografii de pe teritoriul Croației).

Am găsit biserica deschisă, am vizitat-o, fără să rețin nimic deosebit, în afara unui frumos vitraliu cu temă marină. Pe urmă ne-am abătut atenția asupra turlei din vecinătate, separată de biserică și – așa cum s-a întâmplat adesea în istorie, ridicată ulterior (1527), în stil renascentist. Încăperea de la parter găzduiește un adevărat lapidarium și, în același timp, de aici se pot cumpăra bilete dacă vrei să te cocoți până-n vârf (2 euro bucata). Cum ne place cocoțeala, am zis hai. Maaare greșeală, nu recomand defel! În primul rând, nu-i un drum ușor deloc, scările sunt înguste, abrupte și alunecoase, cam în genul celor din vechile biserici fortificate din Transilvania noastră. Pe urmă, distanța dintre ultima treaptă și platforma superioară e de aproximativ juma de metru, mie-una mi s-a părut periculos și nu m-am încumetat, preferând să fac drumul înapoi. Iar sus (căci Tati a fost curajosul familiei) – bomboana de pe colivă – micile deschizături sunt acoperite cu plasă de sârmă, abia zărești ceva prin ele, despre niște poze mai acătări nici nu poate fi vorba! Nu recomand, timp și bani pierduți. (O să vină și rândul unei cocoțeli pe care o s-o recomand, o să vedeți...)

Fiind în punctul cel mi înalt al stâncii, de aici toate drumurile coboară. Coborâm și noi, dar numai parțial, spre stânga, în direcția portului (e și o mică plajă acolo), mai mult ca să facem ceva poze, pe urmă ne întoarcem. Ultimul obiectiv pe care vrem musai să-l atingem este klančić sau cea mai îngustă străduță din lume (pe bune?!). Cu lățimea sa minimă de doar 43 cm, n-am habar dacă într-adevăr o fi cea mai cea, dar cu siguranță e destul de amuzant să te strecori prin acest pasaj, printre vechile ziduri scorojite!

De ieșit, ieșim din orașul vechi pe „strada principală” , pe acolo pe unde ar fi trebuit să intrăm dimineață dacă am fi găsit loc în parcarea publică. Desigur, din Vela Vrata (Poarta Mare, pe sub care am fi trecut dacă ne-am fi teleportat în trecut), n-a mai rămas nimic, doar un mic panou turistic care să amintească de ea. Bine și atât... Lăsând în urmă vechea capelă Sf. Martin (1561) și apoi micuța, dar cocheta biserică Sf. Anton de Padova (1671), ieșim în sfârșit în zona zero turistică, de unde nu avem decât de urcat agale pe șosea, spre parcare.

Între timp, norii s-au risipit în mare parte, razele soarelui deja încep a arde nemilos, ziua se îndreptă vertiginos spre miezul său... Ar merge la fix un pic de bălăceală și ne bate un gând să coborâm la plaja Zgribnita; pe de altă parte, ne cheamă drumurile și preferăm să le dăm ascultare...

(va urma)


LOCAȚIE și ÎMPREJURIMI

Vrbnik, un adevărat „cuib de vulturi” este unul dintre cele mai frumoase locuri de pe insulă, cu siguranță! În același timp, un loc încărcat de istorie, bine conservat și autentic în același timp.

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de crismis in 13.11.22 17:32:10
Validat / Publicat: 13.11.22 18:57:52
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în CROAȚIA.

VIZUALIZĂRI: 1482 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

4 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (crismis); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P08 Vechea casă din Vrbnik (mic muzeu etnografic)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 43400 PMA (din 46 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

4 ecouri scrise, până acum

crismisAUTOR REVIEW
[13.11.22 17:54:46]
»

Rog web a atașa următorul videoclip:

https://www.youtube.com/watch?v=mSr8i8W_ZGo

Mulțam frumos!

webmasterX
[13.11.22 18:57:39]
»

Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).

mishu
[13.11.22 19:17:54]
»

@crismis:

Era limpede că timpul n-avea să fie chiar cel mai bun prieten al nostru, deci trebuia (ca de multe alte ori; of!) să selectăm. Și să ne relaxăm deopotrivă, că doar suntem în vacanță!

asta e si oful meu in astfel de locuri, ma gandesc la cate as vedea, insa timpul este dusmanul nostru, si pe de alta parte nu sntem nici la cros, asa ca ceva odihna ne mai si trebuie.

de aici se pot cumpăra bilete dacă vrei să te cocoți până-n vârf (2 euro bucata). Cum ne place cocoțeala, am zis hai. Maaare greșeală, nu recomand defel! În primul rând, nu-i un drum ușor deloc, scările sunt înguste, abrupte și alunecoase, cam în genul celor din vechile biserici fortificate din Transilvania noastră.

si eu evit astfel de scari, nu imi plac si asta e, ma uit de jos in sus si nu de sus in jos si ma bucur pentru cei ce o fac.

Cat despre cea mai ingusta straduta, chiar e draguta si asa iti verifici si dimensiunile, incapi sau nu pe aici .

Minunat, astept continuarea, felicitari, votat cu mare drag.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Rodel
[15.11.22 18:51:19]
»

Fermecător acest sat! Eu l-aș numi orășel turistic. Mi-ar plăcea să ajung acolo!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
crismis, mishu, Rodel
Alte impresii din această RUBRICĂLa pas prin insula Krk:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.058531045913696 sec
    ecranul dvs: 1 x 1