Text sau imagini?

@Web, poze o sa pun ulterior, trebuie sa le caut din urma, din anii trecuti.

@dorgo:

Poate alții, eu scriu un text în 2-4 zile și am nevoie de mai bine de două ore numai ca să aleg pozele. ????

Trăim într-o perioadă bună din istorie - întrebarea e dacă nu cumva am depășit punctul de maxim. Procentual, numărul celor (cu adevărat) alfabetizați este în prezent pe un trend ușor descendent. Motivul: banul. Adică media și social-media funcționează pe principiul: dăm ce se cere, astfel încât să-i mulțumim pe cât mai mulți. Asta înseamnă o scădere a calității conținutului, care influențează negativ educația publicului, care duce la o nouă scădere a calității conținutului, pentru a îi satisface pe cei mulți, și tot așa, într-un cerc vicios. Apoi, zisa: cine se pricepe, face ceva; cine nu, îi învață pe alții. Și consecința: nu mai avem nevoie de profesori, că găsim tot ce ne trebuie pe Google. Și dă-i cu hate și cu salarizare proastă. Așa că tinerii buni - fraieri să fie să se facă profesori. Și intră în sistem te miri cine, apoi șezi și cugeți de ce oare avem tinetet needucat. Și pot continua ușor, în același registru, în legătură cu multe aspecte. Iar ce spun e valabil nu doar pentru România, se extinde la toate zonele unde se trăiește (prea) bine. Dorința de a fi profitabili are să ne piardă.

Dar, pentru că ieri mi-ați citat din Coșbuc, știu și eu: O luptă-i viața, deci te luptă!

romanianvoice.com/poezii/ ... luptavietii.php

@dorgo: La întrebarea din titlu răspund fără dubii și una și alta. Un articol fără poze explicative nu mi se pare sugestiv. Pozele doar întregesc conținutul review-ului.

Pentru a scrie un articol eu muncesc destul de mult, mă ajut și de notițele scrise la cald acolo la fața locului în călătorie dar caut și în alte surse...

Băiatul tău are dreptate, dacă te tentează ceva și cauți... imediat vei primi ceea ce vrei, dorești informații despre călătorii, asta vei primi, ... marketing la greu...

Din păcate și mie îmi trebuie mult timp sa scriu un articol, dar mai mult din motive medicale (ochi și coloana). Ii admir pe cei care scriu articole complexe, eu dacă scriu mai mult de un sfert de ora mi se face rău și obligatoriu fac pauza.

@gpopa: Mie mi s-a intamplat sa scriu un text reusit in doua ore, stii cand? Atunci cand veneam plin de incantare, euforic chiar, dintr-o destinatie turistica ce m-a incantat mult... Egipt, Zakynthos, Paros, Santorini, Skiathos, Roma, Paris. Cuvintele alese tasneau din mine usor, ca dintr-un izvor fermecat. Daca mai asteptam o vreme, ieseam de sub influenta fasta a vacantei si cuvintele potrivite, apareau mult mai greu.

@mprofeanu: Da, asa este, conteaza si imaginea si textul, dar eu cred ca imaginea primeaza, e ca si-n cazul oamenilor, cand cauti ceva: prima impresie, cea vizuala, conteaza cel mai mult, si adeseori e suficienta. Daca vezi pe strada o femeie sau un barbat frumos ce ti-a picat cu tronc, esti tentat sa te intersezi cine e, cu ce se ocupa, etc, etc... deci dupa imagine, apare si textul. Cat despre marketingul turistic, imi dau seama ca e o stiinta... avalansa de imagini cu Grecia ce a aparut inca din primavara aceasta pe internet, a ramas stocata undeva in subconstient si, cand vine momentul vacantei, nu trebuie decat sa cautam detaliile plecarii...

@dorgo: aci, ca și-n alte părți ai grăit adevărat. Cunosc pe unu care numa' ce-a "gâdilat" cu mouse-ul un anume sait, și s-a trezit pețit, cu cerere. Sfidarea șansei i-a jucat un renghi, nu s-a lipit de pirostrii, dar datele i-or rămas în memoria saitului, urmând a fi exploatate cândva.

Textul sau poza? Ce vinde mai abitir, cum spunea și @gpopa. Meciul e pierdut pentru "textieri", scorul chiar dacă se echilibrează, e numai o amăgire, trendul e ăla cu poze, chiar dacă mie nu-mi place. D' aia nu prea pun emoticoane, lacrimi și sfinți... Mai scap câte-a "mânuță" să par și eu în trend, chiar dacă știu că-s cam expirat pentru aiaste vremuri, mon vieux...

@zapacitu: Cred ca viitorul e-al imaginii (insotita poate, doar de cateva cuvinte). Eram intr-o toamna, in metroul parizian intre doua gari. In cateva statii, din mers, timp de cateva secunde, vad cate un banner gigant cu promotii pentru Thailanda. Imaginea e superba. Mi se intipareste in memorie. Un palmier ce-si inmuia pletele verzi intr-o mare de azur, deasupra unei plaje cu nisip alb. Ajung in aceeasi zi la Frankfurt/Main in aeroport. Acelasi banner era si pe-acolo. Vad coada mare la un ghiseu, cam asa cum era pe la noi inainte de ' 89 cand "se bagau banane". Il intreb pe amicul meu care e situatia "cu coada". "Pai, a venit toamna si pentru cateva zile sunt reduceri mari la sejururi in Thailanda, unde e inca vara". Ca sa vezi ce-ti poate face o imagine. Fara cuvinte!

Din nefericire...

Trăim și mergem pe o cale descendentă cu un ireversibil cert. Totul devine din ce în ce mai disipat. Toate se vor simplificate. La botul calului, este cea mai elocventă expresie pentru lingurița de argint cibernetică. Nu trebuie să mai facem nimic. Primim totul pe tavă și în acea linguriță pentru a deveni din ce în ce mai imbecili. Creierul să nu mai fie antrenat. Sprâncenele să nu mai reflecte, mirări sau semne de întrebare. Numai așa poate fi condusă populația planetei. Este un diabolism dus la extrem și foarte eficient. Ce nu știi, nu te doare. Nu mai ai dușmani vizibili. Tot mersul este gândit pentru a, acapara subliminalul.

Merg pe ideea că fiecare dintre noi trebuie să ducă o luptă pentru a-și ține creierul alert. Cu cât vom reuși în acest demers, cu atât vom avea mintea limpede și vom putea face diferența dintre fals și real, chir dacă sună anevoios.

Ca idee - și aici ader sub același stindard, ca, colegul @gpopa - un text scris îmi poate lua de la 2 săptămâni, la 2 luni... plus că-l mai pun la dospit înca 2 luni dacă ceva nu-mi sună cum trebuie... și nu că ar dispare inspirația. Ține de documentare, de idei rapide la cald care le transpui la rece mai târziu. Sunt nevoit a face asta, pentru a avea o anumită concordanță și mai ales, de a mă face înțeles prin a reda sentimentele fiecarui moment... teamă, mirare, intrigare, plăcere, dispreț. Acestea nu se pot vedea în fotografii la modul natural. Dacă vrei se pot transpune dar atunci cazi într-un teatral vodevilant.

Ceea ce era cu decenii în urmă, la mare modă, a ajuns azi să intre în catalogul cu ciudățenii. Cine se mai duce azi la operă? ... operetă? . Bilete vândute pentru cvartet cu, coarde? . Până și orchestrele simfonice nu mai au în repertoriu Händel sau Brahms. Acum, pentru a pune o pâine pe masă, transpun muzica de film, în viu. Coloane sonore ca, Pirații din Caraibe... Războiul stelelor... Rocky... și mai ales... Game of Thrones.

Cine mai citește azi, Bel Ami de Maupassant? ... sau Lungul drum al zilei către noapte, al lui Eugene O' Neill ? . Cine mai citește Bâtranul și marea de Hemingway? . Cine mai citește On the road de Jack Kerouac? . Cine mai admiră, SINCER, Coloana infinitului, unde, țăranii de la acea vreme, își legau catârii de ea, numind-o, S**a lui Tătărăscu, pe atunci primar.

Nu... poporul nostru preferă bilete... ehm... jadorate, la concerte sau prestații de doi-lei- cuie, la care se jadorează și complac ca la un tablou de Remrandt van Rijn.

În timp dreptatea va fi de partea lor. Sunt mulți. Analfabetismul este Magna Carta prezentului. Nu contează că te sprijini în creion, când te semnezi. Important este ca ai poartă de fier forjat la casă de 3000 de euro și știi cum să pronunți, Făra număr! . Noi ceilalți... mergem pe panta pierzaniei. Suntem ciudați și daca ne spunem părerea sau vorbim. Am devenit extratereștri pe propria planetă.

Păstrați creierul ALERT!!! ,

altfel vom pierde definitiv cerebral... și de acolo în tot ce inseamnă umanitate... Aici suntem...

Din nefericire...

@Alex_Macedo:

Mi-ai adus aminte de o întâmplare din urmă cu câțva ani.

Într-o oarecare conjunctură, eram într-un grup de tineri, ce discutau între ei. De câteva ori s-a auzit expresia „nu se merită” . Doina, nu are ce face, și se bagă in vorbă: „Domnișoară! Nu este corect. A merita, în limba română, nu este un verb reflexiv” .

Ce a urmat? Dumnezeule!

Ce știi dumneata, doamnă! Limba evoluează! Nu mai este ca pe vremea matale! au fost cele mai nevinovate expresii venite din partea întregului grup.

În aceste condiții, cât timp se mai merită să scriem?

@msnd: până când ăla, Alzhaimer se "va muta cu chirie" la "mansardă", am să încerc să scriu, apoi nu mai contează dacă se mai merită sau ba...

P.S. - înregistrarea de pe Youtube (cea pe care ați postat-o în 2016, de la Cinciș) e aur de 24 de k - iată o altă abordare a "duelului" Imagini vs Text, într-o cheie a curgerii timpului ...

@Alex_Macedo: Bună ziua! Sunt de acord cu afirmațiile dumneavoastră:

"Creierul să nu mai fie antrenat. Sprâncenele să nu mai reflecte, mirări sau semne de întrebare. Numai așa poate fi condusă populația planetei. Este un diabolism dus la extrem și foarte eficient. Ce nu știi, nu te doare. Nu mai ai dușmani vizibili. Tot mersul este gândit pentru a, acapara subliminalul. "

Pentru ca oamenii să realizeze ce se întâmplă, manipularea și eforturile pentru îndobitocirea consecventă a populației, ar trebui să iasă din vâltoarea cotidiană, să privească grotescul realității ca un spectator și să renunțe a mai juca în această piesă decadentă.

Referitor la text vs imagine, de ceva timp, filmulețele din excursii par să fie mai atractive.

Numai bine!

@Dana2008: Ziceai ca: "Referitor la text vs imagine, de ceva timp, filmulețele din excursii par să fie mai atractive. " Da! Asa este, se pare ca nici textul, nici imaginile statice, nici macar filmultelele de 1-2 minute, nu mai prea au succes ci serialele de filme mai lungi si explicative, de pe youtube, ce prezinta o destinatie anume.

Un exemplu! Caut Thassos Island si gasesc peste 100 de filmulete despre tot ceea ce e mai interesant pe insula. Gasesc chiar si un serial in 12 episoade despre 12 zone super-turistice ale insulei, imagini filmate cu drone, subacvale, si comentate in engleza (dar tradus comentariul in limba romana).

Cand am vazut acest serial realizat cu ultimele tehnici ale stiintei video si fonice, eu, cu review-urile mele primitive despre Thassos, (tex + imagini facute c-un biet telefon mobil) m-am simtit ca un scolar in fata unui savant sau poate, ca o furnica in fata unui elefant.

Dupa ce urmareai acel serial cu 12 episoade, erai superinformat, in limba ta, despre tot ceea ce poti vizita in Thassos. Va trimit episodul 1- youtube si episodul 2. - youtube

@dorgo: Mersi (!!) @Web pentru expunerea celor doua filmulete din Thassos de pe "youtube", primele din seria celor 12, eu nu ma mai satur privindu-le, mai ales ca am trecut prin mai toate acele locuri. Am asa o senzatie, ca acesta este viitorul informatiei complete despre o destinatie turistica - un film sau o serie de filmulete, ce cuprinde o combinatie de mai multe imagini luate din aer, de la sol sau de sub apa, insotite de un text tradus in limba ta, totul pe un fond muzical placut.

@dorgo: pai nu prea are legatura cu ce spuneati in postarea initiala. Acolo sustineati intaietatea unei poze descarcate de pe telefon, pixelata si rau cadrata, in fata unui text elaborat.

Filmele din comentariu sunt cu totul altceva. Ele inglobeaza muuult text: atat cel vorbit/titrat, cat si scenariul pe care regizorul si l-a scris, pentru a asigura coerenta firelor pe care le urmareste. Pe care noi nu il vedem, dar el exista. Se munceste multe zile, se filmeaza multe cadre pentru a obtine un film de calitate de 3-4 minute.

Evident ca imaginea e mai atractiva si are impact mai mare decat textul, nimeni nu poate contesta asta. Dar textul precede totul si nu are cum sa moara niciodata. De altfel, doar in Romania se inchid librarii si biblioteci, in afara se deschid permanent altele noi. Productia de carte in Germania este ×50 fata de cea de la noi, pe cap de locuitor zic.

(Intr-un drum cu trenul in Germania, 80% din calatori citesc, unii chiar chestii serioase. Cu masca pe fata, ca nu ii deranjeaza la lectura. In Romania, procetul ala il reprezinta cei care mananca chestii mirositoare, asculta manele cu sonorul la maxim, urla in telefon chestii personale, pe care le afla tot vagonul etc. Evident ca fara masca.)

De fapt, discutia este: materiale de prezentare a unei destinatii turistice facute superficial, in doua minute si fara o pregatire prealabila, dar cu suport vineo, sau ceva bine gandit de catre oameni scoliti, profesionisti, chiar pe suport mai traditional? In postare spuneti ca a) va castiga. Nu cred, desi e adevarat ca toate civilizatiile s-au prabusit la un moment dat. Insa mereu au inflorit altele, superioare. Deci, pe termen lung, e b).

@gpopa: "Panta rhei"- afirmau grecii, adica "totul curge" si e in plina transformare. Ceea ce a fost valabil acum o saptamana (cand am scris filozofia), nu mai e valabil azi decat partial, poate. Acest review cu "textul si imaginea", e inca in plina elaborare si definitivare, poate nu va fi niciodata in stadiu de finalizare. De ce? Pentru ca el se poate schimba in functie de comentarii (@Dana2008-"Referitor la text vs imagine, de ceva timp, filmulețele din excursii par să fie mai atractive". Dupa acest comentariu, foarte adevarat si "tot mai actual", am inceput sa verific afirmatia. Am cerut internetului, mai precis lui Mr. Youtube, (ce detine un sait de filmulete) sa-mi dea detalii despre o destinatie truistica oarecare (Thassos)... Pai, am obtinut peste 100 de filmulete create de entitati turistice sau simpli turisti. Acel serial de 12 filmulete (Thassos Island), fiecare de aprox 3-12 minute, a fost creat, "fara doar si poate", de o echipa formata din cineasti, scenaristi, specialisti in turism, in arheologie, istorie, etc. Serialul e asisderea poeziei eminesciene "Luceafarul" (care daca ar ramane doar ea singura din toata creatia sa poetica, ar fi suficienta pentru a etala valoarea poetului), asa e si cu acest serial reusit, daca am sterge toate celelalte filmulete despre Thassos, lumea tot si-ar forma o imagine destul de completa despre insula. E corect ceea ce afirmi, dar noi, cu "armele noastre" (cuvintele si-un telefon mobil), convingem mult mai greu publicul, care nu mai are rabdare sa citeasca kilometri de text ci poate doar cele 21 de imagini (adeseori, neprofesioniste) Publicul prefera un film de cateva zeci de minute cu sute, mii de imagini luate din aer, de la nivelul solului sau de sub apa si un text rezumativ dar mereu la obiect (obiectiv turistic). Asadar, raman la ideea (putin schimbata pe parcurs, ce-i drept) ca viitorul informatiei turistice, va apartine acestor filme (greu de realizat dat usor de urmarit).

@dorgo: eu parcă am mai multă încredere în filmulețele făcute cu telefonul, prezentate în starea lor brută, necoafate și fără "duble" trase, așa cum sunt cele profesioniste. Mi-au plăcut cele 2 clipușoare despre Thassos, dar le-am apreciat d. p. d. v. artistico-documentaristic, gen teleenciclopedia... Filmulețele trase de noi prin concedii au o altfel de valoare, intrinsecă. E ca atunci când cauți o fructă în piață. Aia frumoasă și mare nu are gust, aia mai mică și mai zbârcită, are savoare și dă senzația de curcubeu pe cerul gurii, vorba unei doamne vânzătoare din piața centrală.

Da, cred și eu că viitorul va aparține filmelor de prezentare, chit că eu nu am răbdare să urmăresc un astfel de film și prefer "explorarea".