GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Cande Onura, un prilej minunat de meditatie...
TIPĂREȘTEHotelul Cande-Onura se afla la circa 6 km de centrul orasului Kusadasi, pe partea dreapta a drumului spre Soke, intre hotelurile Fantasia – 5 stele si Arora – 4 stele. Daca va incumetati sa vizitati acele locuri cu automobilul personal si intentionati sa stati la acest hotel, in prealabil, este bine sa stiti mai multe lucruri:
A. Drumul spre Kusadasi
1. Drumul cel mai scurt si lipsit de surprize (nu prea intalnesti echipaje de politie) este Ruse – Velico Tarnovo – Nova Zagora – Svilengrad – Ormenio – Orestiada - Didimoticho - Soufli – Ipsala – Kesan – Gelibolu – Lapseki – Canakkale – Edremit – Alyaga – Menemen – Izmir – Selcuk – Kusadasi. Exista o singura problema: tronsonul Pchelinovo-Gurkovo-Panicherevo prezinta vreo trei portiuni de drum deteriorate si intortocheate (de vreo 200 m fiecare), cu intersectii semnalizate necorespunzator si este posibil sa rataciti drumul. Oricum, locuitorii din zona sunt obisnuiti cu acest neajuns si, de indata ce ai oprit ca sa ceri lamuriri, te indruma. E suficient sa spui „- Gurkovo” sau „- Svilengrad”. Pana acum, am mers pe acest tronson de sapte ori, fara GPS la masina si de fiecare data am incurcat drumul. Uneori m-am adresat aceluiasi om ca sa ma ajute (daca-l mai intalnesc, ii fac un cadou – sa ma tina minte!). Dar nu este un capat de tara si, chiar daca totul in jur pare saracacios si dezolant (deci nu-ti prea vine sa opresti masina!), veti constata ca oamenii sunt foarte cumsecade si saritori. In rest, pana la Gelibolu (un mic port la Marea Marmara, situat pe partea europeana a Turciei, unde se poate efectua traversarea cu feribotul), puteti sa circulati cu 100 – 150 km/h, pe o sosea destul de bine amenajata, neaglomerata si fara teama ca va depisteaza radarul politiei. Insa, dincolo de Canakkale, in timp ce va deplasati pe drumul european E87 (D-550), pe tronsonul Edremit – Alyaga – Menem, este bine sa priviti cu atentie la masinile care circula in sens invers: veti fi avertizat de farurile acestora daca politia rutiera turca este prezenta. Oricum, nu veti fi oprit nejustificat, dar din cauza drumului plictisitor si a restrictiilor de viteza de 50 km/h prea dese (placute puse la vedere ostentativ), veti fi tentat sa rulati cu peste 100 km/h si lucrurile scapa de sub control. In cazul in care ati fost oprit, trebuie sa negociati (ca sa scapati mai usor, spuneti ca tata, unchiul, sau cineva din familie sunt politisti romani – va vor lasa in pace!). Drumul acesta mai prezinta avantajul ca evita autostrada de la Edirne la Istambul (o portiune pana la Havsa, dar intrarea pe autostrada se face pe baza de cartela).
2. Am plecat din Romania intr-o zi de sambata, pe la ora 5:00, patru masini, dintre care una cu numar austriac si alta cu numar unguresc. Am ajuns la Canakkale pe la 14:00. A doua zi, duminica, am plecat din Canakkale pe la 8:00 si am ajuns la hotelul Cande Onura la ora 14:00. Durata totala a drumului este de circa 16 ore (inclusiv traversarea cu feribotul intre Gelibolu si Lapseki). Chiar daca drumul este relativ comod, este recomandabil sa faceti o escala la Canakkale, unde se gasesc hoteluri de 3 stele, cu micul dejun inclus, la preturi convenabile (30-50 Euro pe noapte de camera). De altfel, orasul Canakkale este foarte frumos si merita sa va petreceti o dupa-amiaza vizitandu-l. Este de preferat sa aveti la dvs lire turcesti, pentru ca schimbul monedei Euro nu este convenabil. La casele de schimb valutar din Bucuresti, nu se prea gasesc lirele astea. Totusi, se gasesc leva la preturi foarte convenabile (la BCR - Lipscani), iar la Svilengrad, cu moneda bulgara puteti cumpara lire turcesti. Oricum, in Bulgaria aveti nevoie de leva (pentru benzina sau pentru popasuri - exista un popas bine amenajat la o benzinarie OMW inainte de a intra in tunelul de la Velico Tarnovo, pe stanga, nu-i fac reclama, ca nu-mi alimentez masina de la OMV, dar in toata singuratatea aia de pe soselele bulgaresti, te remontezi daca poposesti zece minute pe acolo). La Svilengrad puteti cumpara benzina si in Euro; este destul de convenabil. De altfel, bulgarii cu care intri in contact la benzinariile din Svilengrad sunt amabili si corecti, spre deosebire de cei de la Ruse, niste banditi (care vad ca au preluat si eliberarea vignetei; iti cer pentru aceasta 7 EURO, pe cand la intrarea in Bulgaria dinspre Grecia, autoritatile bulgare iti cer numai 5 EURO; oare stie Ambasada Bulgariei la Bucuresti despre mirsavia asta?). In Turcia, pretul benzinei este in medie 3.66 TRL, adica, aproape 1.9 – 1.8 Euro, in varianta de schimb valutar cea mai avantajoasa. In prealabil, poate ar fi de mare ajutor sa va aruncati o privire pe forex, pentru a vedea cotatia reala a TRL, a BGN si, eventual, tendinta EURO si a USD fata de acestea.
3. La Izmir, va trebui sa ocoliti orasul si sa intrati pe autostrada. In foarte scurt timp, veti fi nevoit sa alegeti drumul potrivit pentru ca veti intalni o ramificatie importanta: alegeti drumul spre Aydin. Este recomandabil ca, in prealabil, sa va procurati o cartela speciala destinata deschiderii barierelor automate de acces instalate la intrare. Nu am aflat de unde se pot procura si ce valabilitate au (noi nu am avut asemenea cartele!) si nu am avut nevoie de ele pentru ca circulam sambata. Daca circulati sambata sau duminica, adica atunci cand traficul auto este foarte aglomerat, barierele sunt ridicate. Insa, daca circulati in celelalte zile ale saptamanii, eventual noaptea, este necesar sa aveti aceasta cartela. Altfel riscati sa incurcati circulatia, nimeni nu va acorda vreo atentie daca asteptati ajutor si nici nu puteti procura cartela de acolo. Mai mult, daca sunteti surprins de evenimente, trebuie sa fiti oarecum ofensiv, sa improvizati, sa gasiti repede solutii. Eu am utilizat cu succes o abordare simpla: oprita la bariera si fara sa stiu ca trebuia sa am o asemenea cartela, m-am adresat conducatorului auto care venea in urma mea. Asa am aflat despre ce era vorba si l-am rugat sa deschida el bariera, prin utilizarea propriei sale cartele. Nu stiu daca abordarea aceasta merge mereu, iar eu i-am vorbit direct in limba turca. Oricum, auzind pretentiile mele cum ca as fi din Romania, omul m-a privit cu simpatie si m-a ajutat. Tata, pe care am apucat sa-l avertizez telefonic, a utilizat un truc (eram pe drumul de intoarcere, era ora 3:00 dimineata, iar masina pe care o conducea se afla in urma mea la vreo 5 km). Cand a ajuns la bariera, a scos portofelul si a mimat ca ar cauta in el, apoi s-a adresat soferului automobilului din spatele sau care-l astepta sa deblocheze bariera, spunandu-i direct in limba turca: „- Ben evde kartı unuttum. Bana yardımcı olabilir? ”, ceea ce inseamna „Am uitat cartela acasa. Ma puteti ajuta? ”. A avut succes. Ceilalti prieteni, de nationalitate maghiara si austriaca, care se aflau mult mai in urma, au refuzat sa utilizeze trucul tatei: unul a fortat bariera si n-am prea inteles cum s-a descurcat cu alarma, pentru ca totul este monitorizat, iar celalalt a luat-o pe un drum ocolitor si a intrat prin Izmir. Atunci cand ne-am reintalnit, tocmai pe feribotul de la Canakkale la Eceabat, ne-am amuzat copios povestindu-ne aventurile prin care trecusem. Oricum, nu este recomandabil sa procedati asa.
4. In general, soferii turci conduc foarte bine. Aceasta nu inseamna ca sunteti ferit de pericole. Ideea este ca, in trafic, trebuie sa te feresti de masinile mai ieftine sau mai vechi: conducatorii lor sunt neglijenti si, de regula, automobilele acestea au deja urme de tamponari anterioare, soferii avand intentia sa provoace o coliziune, mizand pe faptul ca nu cunosti limba turca, urmand ca astfel sa te scoata vinovat in fata politiei. „- Asa sunt ei, mi-a precizat Cesur, un chelner de la hotelul Cande-Onura, iar stratagema aceasta este excelenta”. Ca sa vedeti cum gandesc unii! De altfel, am vazut cu ochii mei o asemenea coliziune in Kusadasi, pe cand cutreieram orasul cu prietenul meu. Victima era un bulgar. Vazand scena, soferul maxi-taxiului cu care calatoream trecand pe langa locul coliziunii se amuza copios si-i spunea unui turc care sedea pe scaunul din fata, de langa el: „Gata! A gasit fraierul. Eh, un bulgar! ”. Curioasa, l-am intrebat in turceste daca ii displac bulgarii. Surprins ca inteleg limba turca (pentru ca pana atunci vorbisem cu el in limba engleza), omul a vrut sa stie ce nationalitate am si, afland ca sunt romanca, mi-a precizat cu amuzament: „Nu-mi plac. Mananca prea mult, beau prea mult”. A mai adaugat ceva ce n-am inteles si, pentru ca toata lumea din masina a ras, atunci cand m-am intors la hotel, l-am intrebat pe Cesur, tanarul cu care incercam mereu sa conversez in turceste ca sa invat, semnificatia cuvintelor pe care le auzisem. Reactia lui a fost neasteptata: a izbucnit in hohote de ras nestapanit. Vazand incidentul, unul dintre managero a venit la noi, dar dupa ce a auzit despre ce era vorba, a inceput si el sa rada. Intr-un final, mi-au explicat in limba engleza, cu mare dificultate, ceva despre flatulenta. „Oare, ce-or spune oamenii acestia despre romani? ”, ma intrebam dupa aceea.
5. La granita turca, vi se cer urmatoarele acte: pasaport, talonul masinii si cartea verde, precum si o procura in limba turca prin care proprietarul masinii (daca nu este de fata) iti cedeaza automobilul pentru efectuarea acestei calatorii. Nu vi se cere asigurare medicala si nici sa platiti taxa de viza. Oricum, sunteti filmat permanent, din toate pozitiile. Formalitatile dureaza circa trei minute si se pune stampila numai pe pasaportul proprietarului auto, eventual al celui pe numele caruia se prezinta procura. Nu stiu cum se procedeaza daca aveti copii in masina si am observat ca in acest caz, verificarile sunt mai minutioase. Ulterior am aflat ca traficul de persoane inregistreaza acolo parametri alarmanti.
6. Pe strazile din Kusadasi sau oricare alt oras mic de pe parcursul spre acesta, nu prea gasesti vorbitori in limbile engleza, franceza, germana sau rusa. Totusi, la benzinarii, este posibil sa gasiti pe cineva care sa inteleaga cate ceva. Se vorbeste numai limba turca! De aceea, este preferabil sa aveti asupra dvs un ghid de conversatie roman – turc si neaparat, unul turc – roman (pentru situatii mai deosebite, urmand sa-l rugati pe turc sa va arate pe el ce vrea sa va spuna, iar dvs sa cititi traducerea... dar este foarte complicat si turcii de pe strada sunt cam delasatori). Oricum, in Kusadasi se gasesc si turci carora le place sa vorbeasca limba engleza (unii chelnerii de la hotel sau proprietarii magazinelor din bazar!), dar sunt niste exceptii. La hotel, chelnerii stiu cateva fraze in limba romana, pe care le tot repeta ca sa-ti faca placere (Ce faci? Bine. La revedere. Buna ziua). Ai impresia ca romanii sunt foarte respectati la ei, dar este numai o parere: la fel ii trateaza pe bulgari, nemti, francezi sau alte nationalitati (am fost surprinsa cand am constatat ca ei nu stiu niciun cuvant in limba maghiara si a trebuit sa-i invat). Toate acestea fac parte din peisaj si, pentru ca sunt foarte multi turisti bulgari, la inceput, vi se adreseaza direct in bulgareste, fara sa tina seama ca le-ati spus mai devreme ca sunteti roman. Insa, daca te pregatesti in prealabil si memorezi unele fraze uzuale in limba turca (sau cuvinte!), atunci cand ei vorbesc intre ei poti sa intelegi foarte multe lucruri, mai ales ca nu exceleaza in disimulare si, deci, nu au preocupari in a deturna intelesul frazelor prin expresia ochilor sau a fetei. Ei au impresia ca limba turca este grea si ca turistii straini nu si-o pot insusi repede. Dupa circa zece zile petrecute acolo, intelegeam aproape 60% din ceea ce discutau in aceasta limba, iar dupa ce am inceput sa reproduc unele expresii, s-au ferit sa mai discute intre ei in fata mea. Si astfel, dorinta marturisita a tatalui meu s-a implinit: am reusit sa ma exprim in limba turca si-mi facea mare placere. „- Eh, imi spunea el, acum trebuie numai sa-i si intelegi. Vei vedea cata asemanarea este intre ei si noi. Cu toate ca nimeni n-o accepta ca atare”.
7. Pe teritoriul Turciei, drumurile europene sunt proaste, cu toate ca, in mare parte, au doua- trei benzi pe sens. Bunaoara, daca intrati in Turcia pe la Capitan Andreevo si vreti sa ajungeti la Canakkale prin Havsa – Kesan, ori mergeti pe tronsonul Edremit – Menemen, soseaua este foarte denivelata, treceti prin localitati mici, sunt numeroase restrictii de 50km/h, uneori cu o singura banda pe sens, prin praf, intalniti numeroase obstacole sau materiale de la lucrari lasate de izbeliste. In schimb, autostrazile sunt excelente. In fiecare localitate (chiar si pe autostrada), sunt numeroase camere de luat vederi. Asadar, trebuie sa fiti atent unde va parcati masina (poate fi ridicata in lipsa dvs, in cazul in care ati parcat-o intr-o zona unde este interzisa oprirea si va faceti de lucru; oricum, nu trebuie sa va ingrijorati ca v-ar putea fi furata) si sa apasati pe pedala de acceleratie cu moderatie. In caz de accident, politia turca soseste foarte repede. Atentie insa! Veti fi tratat in functie de vechimea si starea automobilului. Prin urmare, nu plecati la drum cu o masina ce are o vechime de peste zece ani sau care are urmele unor coliziuni mai vechi.
8. La intrare pe feribot puteti fi foarte usor escrocat sau jefuit (intr-un mod ciudat, zona aceasta nu este supravegheata corespunzator de camere de luat vederi!). De regula, in complicitate cu cei care incaseaza taxa de feribot, langa masina dvs apar tot felul de indivizi care cauta sa va spele masina sau sa va ofere obiecte spre cumparare. Ei sunt pusi acolo ca sa-ti deturneze atentia. Atitudinea corecta este sa strigati la ei, sa faceti taraboi si sa nu-i lasati sa se apropie de automobil. Imediat apare politia sau vreun civil pe care ei il cunosc si intrusii dispar. Insa, daca va lasati manipulat de multimea aceasta, riscati sa fiti jefuit. De aceea, este obigatoriu sa intrati pe calea spre feribot cu usile masinii incuiate, sa asteptati cu rabdare sa treceti de ghiseul unde vi se incaseaza taxele aferente, eventual sa claxonati daca sunteti obligat sa acceptati serviciile de spalare sau alte servicii neavenite. Chiar ei, turcii, procedeaza asa cu ai lor! Si n-ar deschide geamurile automobilului pentru nimic in lume (cu exceptia geamului de la sofer!). Tariful ce trebuie platit este discutabil si nici acum nu stiu exact cum este corect: la ducere (prin Gelibolu – Lapseki), am platit pentru automobil si fiecare persoana din acesta, la intoarcere (prin Canakkale - Eceabat), numai pentru automobil. E drept ca la Canakkale, chiar in fata statiei de imbarcare pe feribot, m-am certat cu un turc aiurit (era pe la 8:00 dimineata). Conducea ca un bezmetic si, cu automobilul sau, mi-a taiat calea masinii. L-am claxonat numai, iar el a sarit la scandal (ii cam scot din sarite femeile aflate la volan!). Personalul de la statia de imbarcare a incercat sa aplaneze situatia, iar turcul a ramas cu gura cascata atunci cand i-am spus pe turceste ca este un prost (asa cum procedam si noi in Romania pe cand ne aflam in trafic!), spre amuzamentul tuturor. A dat sa intre dupa mine, dincolo de linia de demarcatie si sa ma ia la bataie, dar cand l-a vazut pe tata care i-a iesit inainte si ne-a auzit vorbind nemteste si ungureste cu prietenii nostri care tocmai ne ajunsesera din urma, a renuntat si s-a retras injurand toti europenii (!).
Pe feribot, nu acceptati plasarea automobilului intr-o pozitie nesigura, langa o motocicleta sau prea aproape de usile Wc. La mijlocul stramtorii Dardanele valurile sunt mai mari, pasagerii circula neglijent si riscati sa vi se zgarie automobilul. Este recomandabil ca, timp de vreo jumatate de ora, necesara pentru traversare, sa stati in masina sau in imediata ei vecinatate. Mai ales ca nu prea aveti ce sa fotografiati, feriboturile sunt vechi si nu se ridica la nivelul celor grecesti din pdv al serviciilor oferite pe el.
9. La Canakkale, este de preferat sa lasati automobilul parcat in siguranta, undeva, intr-o zona mai putin circulata si sa mergeti pe jos la hotel, pentru a cauta cazare. In prealabil, m-am uitat pe www.michelin.com si am localizat hotelurile mai importante, precum si zonele de parcare apropiate. Nu faceti rezervare pe www.booking.com sau alt website! Nu este cazul! Dar la hotelul care va place, puteti sa sustineti ca ati incercat sa va rezervati o camera si nu stiti cum s-a finalizat operatiunea: veti fi tratat cu mai mult respect si vor cauta sa va intre in voie. Chiar vor reduce tariful, mai ales ca nu vi se va da nicio chitanta pentru incasarea acestuia. Platiti dimineata, dupa micul dejun! Alegeti numai hotelurile cu parcare proprie!
10. Iesind de pe autostrada Izmir – Aydin (iesirea nr. 9, Kusadasi, Selcuk), Kusadasi afla la vreo 20 km dupa Selcuk (drumul spre Soke). Oricum, pentru a ajunge la hotel, trebuie sa tranzitati orasul Kusadasi si, foarte curand, veti vedea in departare frontispicul unei cladiri pe care scrie Cande-Onura. La intrare, aceasta are o bariera pazita, dar sunteti lasat sa intrati fara sa fiti chestionat.
B. Primul contact cu hotelul
Cand veti ajunge in fata hotelului, nu va grabiti sa dati jos bagajele! Parcati in liniste si mergeti la receptie calm si sigur, ca si cand v-ati plimba: aveti astfel posibilitatea sa refuzati prima oferta si sa optati pentru camerele de langa piscina (nivelurile -2 si -1). Sunt mult mai racoroase, iar deasupra lor (nivelul 0) se gaseste terasa unde se serveste masa. Tot aici se afla sauna, bazinul interior si salonul de fitness. Asadar, numai asa veti avea totul la indemana si, mai mult, veti beneficia de un peisaj minunat, plin de verdeata, situat la vreo 50 m deasupra marii. Oricum, receptionerul va va indruma catre hamal (are o cota parte din comisionul acestuia!). Sa nu credeti ca hamalul este prea saritor sau ca da in branci cu bagajele: il intereseaza numai ciubucul si nu pleaca daca nu-i dati 10 Euro, chiar daca nu a facut prea mult pentru dvs. Parcarea este pazita si filmata integral 24h/zi. Nu sunt prea multe autoturisme (sunt indeosebi cu numere de Romania si Turcia) pentru ca majoritatea turistilor utilizeaza pentru transport avionul si autocarul. Oricum, este bine sa va gasiti un loc mai ferit, pentru ca exista un iures continuu: vin si pleaca foarte multe taxiuri (mai ales noaptea!) neinteresate de securitatea lor sau a automobilului dvs. In holul hotelului se afla un bar, diverse magazine, mai multe locuri unde se gasesc fotolii confortabile, mese si prize electrice, utilizate de oaspetii ca sa realizeze legatura internet cu laptop-urile proprii, in incinta cladirii existand transmisie wireless, dar raza sa de actiune este foarte mica.
Cand am ajuns la receptie, am solicitat direct camere cu vedere la piscina (asa imi tot spunea tata ca ar fi aflat el de pe net!). Ni s-a prins o banda alba la mana stanga (pe care scria cu litere mov, Cande Onura) si am fost indrumati la snack-bar, ca sa servim o gustare pana ce camerele vor fi gata. Pe la 14:30, cand am revenit la receptie, ni s-au repartizat patru camere cu minunate vederi la mare, la nivelul -1. Usile de acces de la intrare au incuietoare magnetica, dar cartelele nu prea functioneaza si a trebuit sa ma intorc la receptie pentru a o schimba pe a mea. Imediat, ne-am dus la toate nivelurile hotelului (are 7 etaje) ca sa facem comparatie (ne-am urcat chiar si pe terasa acestuia de la etajul 8, care iti ofera o priveliste uluitoare). M-am intors foarte multumita. Hamalul hotelului se tinea dupa mine, ca asa vazuse el la receptie, cum ca as fi cea care vorbeste si se intelege cu toata lumea, dar i-am spus ca nu ma intereseaza serviciile lui, ca nu ma grabesc sa-mi duc bagajele in camera, ci numai sa fac comparatie cu alte camere ale hotelului, spre a le alege pe cele mai bune. Vazandu-mi pretentiile si nepasarea afisata, omul a ramas un moment cu gura cascata, apoi m-a lasat in plata Domnului. Evident ca am optat pentru camerele ce ni se repartizasera, dar nu ne-am grabit sa ne aducem bagajele acolo si am cercetat toate zonele de interes ale hotelului. Profitand de faptul ca parintii si prietenii tatei, impreuna cu prietenul meu, s-au intors la snack-bar, m-am dus la masina, mi-am luat costumul de baie, m-am schimbat in camera, apoi am mers astfel imbracata pe plaja, pe dig, iar dupa o baie minunata, m-am asezat la beach-bar purtand o conversatie sumara cu barmanul de acolo, care nu prea intelegea limba engleza si care striga numai, din cand in cand, cu un entuziasm neintemeiat: ”Rumenia! ”. Pe plaja, toata lumea vorbea bulgareste, iar cand m-am asezat pe un sezlong spre a ma rumeni la soare, au venit la mine mai multi bulgari intrebandu-ma despre un sezlong alaturat: „Svabodno sezlonga? ”. Le-am raspuns repede: „Ia ne panimaiu! , I don’t speak your language! ” si m-au lasat in pace.
Intr-un mod reflex, mi-am scos sutienul. Apoi am observat mai multi turci (care tranzitau pe plaja, intre hoteluri) oprindu-se si holbandu-se la mine. Dar nu m-am lasat intimidata. Ulterior, atunci cand imi scoteam sutienul, am vazut ca bulgaroaicele mai tinere imi urmau exemplul (Oare, de ce nu faceau la fel si cand nu eram de fata? Nu se aflau printre compatriotii lor? Oricum, nu m-am lamurit pe deplin). Si vazand ele ca nu ma las impresionata de turcii care-si faceau de lucru pe langa noi privindu-ne cu lacomie, situatie foarte jenanta daca iei in consideratie nepasarea cu care esti intampinata pe plajele din Romania sau Grecia si cu care m-am obisnuit, au sfarsit prin a aborda aceeasi mina nepasatoare. Am stabilit ca asa sunt turcii: li se scurg ochii dupa tinerele frumoase, mai ales ca femeile lor sunt urate, grase, negricioase si pline de par. Chiar si acestea ne priveau, cele tinere, cu invidie, cele mai in varsta, cu dezaprobare! Dar nimeni nu mi-a impus vreo regula locala, daca ar exista vreuna.
Ulterior, am observat repede, ca un fel de curiozitate, cum barbatii romani (mult mai aratosi decat cei bulgari: fara burta, cu constitutie atletica, vorbitori de limba engleza!) erau priviti de turci cu interes, se uitau atent la ei cum se exprima, cum gesticuleaza (mai ales daca erau bruneti!). Dar si mai ciudat a fost faptul ca tata a fost confundat cu un iranian (pentru ca lui ii place sa stea la plaja in genunchi, intr-o atitudine similara meditatiei si sa se aplece, din cand in cand, punand capul intre ei, oarecum similar pozitiei de rugaciune musulmana) si, impreuna cu mama, au fost tratati cu mai multa atentie (intr-o seara, chiar au fost invitati de proprietarul hotelului sa ia masa impreuna), situatie care ne-a intrigat pe toti. Nu prea stiu daca acesta a fost motivul real (ca a fost cufundat cu un iranian!) si nici nu mi s-au dat prea multe explicatii. Insa este cert ca, in prealabil, un individ bine cladit si foarte sigur pe el, cu o privire rece, ne-a monitorizat atent o zi intreaga, fiind preocupat de ceea ce discutam intre noi (dupa aceea, nu l-am mai vazut niciodata!).
C. Serviciul de camera
Se efectueaza zilnic, de regula, in lipsa dvs, iar daca va aflati in camera, veti fi asteptat pana o parasiti. Daca totusi, va incapatanati sa ramaneti in interiorul ei, cu toate insistentele cameristei de a va scoate afara (adica, tot intra si va spune ceva in turceste!), aceasta va va anunta ca vine a doua zi, mentionand scurt: „tomorow”. In timp ce-si efectueaza munca, femeia scotoceste peste tot (m-am gandit ca aceasta este sarcina ei de baza!). Iar daca v-ati uitati chilotii prin asternuturi, vi-i scoate si vi-i pune la vedere pe masuta de langa televizor. N-am inteles de ce, dar am retinut mesajul si m-am executat: cand plecam din camera, verificam sa nu-mi mai las obiectele intime la intamplare, eventual le spalam si le puneam la uscat, pe balcon.
Cearceafurile si prosoapele sunt foarte curate, calcate cu grija, iar paturile sunt facute impecabil. Cand revii in camera, te simti minunat si simti nevoia sa te odihnesti.
Sapunul de la baie furnizat de hotel nu este de calitate, iar hartia de la Wc, uneori este prea multa, alteori este prea putina. Nu am prea inteles de ce: probabil ca din neglijenta. Oricum, oala Wc este mereu bine spalata si dezinfectata si asta este important. Rezervorul de apa al Wc este zomotos, se defecteaza usor (au un sistem simplist de tragere a apei – cu niste sfori) si simti nevoia sa-l desfaci pentru a-l repara (asa a facut prietenul meu care, exasperat de primitivismul instalatiei, a sfarsit prin a-i injura pe turci!). Cada este mica iar dusul e fix si functioneaza fara presiune. Dar exista apa calda permanent.
Mobilierul este simplu si invechit, mocheta pare murdara, in unele camere e patata sau arsa cu tigara.
Televizorul este un LCD de mici dimensiuni si are vreo cinci canale turcesti, patru bulgaresti, unul romanesc, unul in limba franceza si vreo doua in limba engleza. Nu va prea este de folos, cu exceptia cazului cand il conectati la laptop (daca aveti cablul adecvat), pentru a viziona filme incarcate de pe net. Camerele sunt bine izolate fonic intre ele si sunt prevazute cu aer conditionat. Sistemul electric functioneaza numai daca este introdusa cartela magnetica in lacasul de langa usa. Usa de la balcon se incuie cu un sistem de blocare ingenios.
Cameristele nu vorbesc nicio limba straina, dar daca li te adresezi in turceste, au grija de tine ca sa nu-ti lipseasca nimic.
Noaptea este foarte cald, sistemul de aer conditionat este cam zgomotos, iar daca deschizi usa de la balcon, intra multi tantari si se aud strigatele bulgarilor care petrec pana pe la 2:00 noaptea, uneori facand baie in piscina, fotografiindu-se. Dupa-amiaza nu puteti sa dormiti pentru ca exista un program de animatie la piscina, care se desfasoara intre 15:00 si 18:00, cu muzica, cu dansuri si diverse jocuri (de fapt, programul la piscina exterioara este 10:00 - 14:00,15:00 - 18:00). Animatorii au un stil mai aparte de abordare: daca faci plaja acolo, acestia aproape iti poruncesc sa participi la programul lor si o fac strigand la microfon, ca s-auda toata lumea. Dar nimeni nu pare deranjat de aceasta. Iar daca chiar vreti sa dormiti dupa-amiaza, este suficient sa inchideti usa de la balcon: izoleaza fonic corespunzator.
Balconul este destul de incapator si este prevazut cu trei scaune de plastic (cam obosite din cauza vechimii!) si un dispozitiv construit din bare metalice, pe care-ti poti pune la uscat rufele.
Se doarme foarte bine: paturile sunt largi iar saltele turcesti par sa urmareasca linia corpului. Daca vreti sa faceti amor, veti fi incantat.
D. Piscina
De fapt, sunt doua piscine: una mai mare, dreptunghiulara, de vreo 400 mp (poate mai putin), de unde poti sa privesti, marea precum si latura dreapta a hotelului Fantasia si una mai mica, circulara, de unde poti sa privesti in curtea si la piscina hotelului Arora. Ambele au 1,40 m adancime. Intre piscina cea mare si peretii hotelului sunt plantati palmieri, bine intretinuti. Intre cele doua piscine se afla drumul de acces care coboara la snack-bar si la liftul cu care poti ajunge la mare, un bar prevazut cu mese si scaune metalice si cabina animatorilor. De jur-imprejurul piscinelor se afla numeroase sezlonguri.
Cei mai multi dintre oaspetii hotelului fac plaja si baie la piscina. De aceea, imediat ce se trezesc, acestia merg degraba acolo ca sa-si ocupe unul sau mai multe sezlonguri, punand pe ele cate un prosop. Numai dupa aceea merg la micul dejun. In consecinta, daca ajungeti mai tarziu (pe la ora 8:00), nu mai gasiti locuri disponibile.
Atmosfera este una de sarbatoare si totul pare relaxant. Dar lucrurile nu stau chiar asa. Intr-o zi, pe la ora 13:00, m-am dus si eu la piscina. Am gasit un sezlong ce nu avea prosopul asezat pe el si am intrebat pe cei din apropiere (niste bulgari... „- Svabodno sezlonga? ”) daca este liber. Dupa putin timp de la obtinerea consimtamantului lor, cand tocmai ma bucuram de soare si asteptam toropita sa ma cuprinda somnul, m-am trezit agresata de un bulgar mai in varsta, care tipa la mine intr-o maniera reprobabila, solicitandu-mi sa eliberez imediat sezlongul ocupat. Nu tineam neaparat sa raman acolo, mai ales ca prietenii si parintii mei se aflau la bar (stabilisem cu ei sa ma cheme atunci cand se satura de bautura, pentru a merge la mare), dar daca am vazut ca omul este lipsit de maniere, i-am solicitat simplu: „- Speak English, please! I don’t understand you”. Faptul ca am refuzat sa vorbesc bulgareste l-a scos din minti pe stimabil, ori poate nepasarea ce-o afisam. A inceput sa tipe si mai tare, iar din discutiile cu ceilalti am inteles ca ei considerau ca as fi bulgaroaica si ma dau drept englezoaica. Imediat a venit la ei un bulgar mai tanar si dragut pe care-l remarcasem ca facea plaja la mare si l-a avizat pe acesta cu privire la persoana mea, dar cel ce se considerat frustrat a raspuns repede: „- English, hungry! ” (n-am inteles de ce) si mi-a izbit sezlongul lovind cu piciorul intr-un scaun aflat in calea sa. Si cu toate ca de fata se aflau animatorii si unii angajati ai hotelului, nimeni nu a indraznit sa intervina. Iar eu sedeam senina pe sezlong, de parca nu s-ar fi intamplat nimic. Deodata, a aparut tata. A venit langa mine si mi-a spus zambitor ca ar fi cazul sa renunt la sezlong si ca a venit vremea sa mergem la mare, pe dig (facusera rost de niste costume speciale de scufundare). Eu m-am uitat la bulgar, care auzind ca vorbim romaneste s-a temut brusc (Oare, de ce?). Il cantarea din priviri pe tata, de parca s-ar fi pregatit de lupta. „- Bine”, am raspuns eu incantata de teama ce i-am ghicit-o in priviri. „Sa mergem”. Si m-am ridicat de pe sezlong fericita. Tata i-a spus omului intr-o rusa perfecta aratandu-i sezlongul eliberat: „- Iata, sezlongul dvs este liber. Va rog sa-mi scuzati fiica pentru intruziune”. Acesta a ramas cu gura cascata si a vrut sa dea mana cu el, insa a fost ignorat. S-a lasat o liniste deplina. Asadar, relaxarea afisata acolo nu reuseste sa atenueze apucaturile belicoase ale unora. Ei, dar tata este un tip plin de haz si nu-mi faceam probleme ca ar iesi niscai bataie intre el si bulgar. Bunaoara, ca sa vedeti pana unde-l duce mintea, a stabilit el ca trebuie s-o numeasca pe mama Musulmani, iar pe mine, Ghiuleghiule (in turceste „la revedere! ”). Si de fiecare data cand iesea din apa marii (si inota mult pe la fundul ei!), striga in gura mare, ca sa fie auzit de toata lumea, prefacandu-se ca ar avea nevoie de ajutor: „- Musulmani, veniti sa va dau ochelari de apa! ”, apoi: „- Ghiuleghiule, se aude? ”. Romanii, care auzeau ce striga tata, se strambau de ras. Insa turcii priveau la el consternati incercand sa inteleaga asociatia de cuvinte in contextul strigaturilor. Si de aici, cate si mai cate. Dar asta nu face obiectul descrierilor mele de acum. Poate al unei nuvele.
Uneori, dupa masa de pranz, ne relaxam la barul piscinei si urmaream dansurile turcesti pe care una dintre animatoare incerca sa le predea celor doritoare (dansul din buric, gestica mainilor in anumite situatii, etc.). Dupa discutia neplacuta cu bulgarul agresiv, doi dintre animatori veneau mereu la noi cu oarecare fereala si ne intrebau politicosi daca dorim sa participam la programul lor, daca vrem sa mergem seara la bingo, daca prietenul meu vrea sa joace polo, daca austriecii sau ungurii care sunt cu noi doresc sa cante (!), dar noi ii priveam mereu amuzati si-i refuzam politicos. Intr-o zi, cel mai simpatic dintre ei, Ratvan (despre care am aflat ca ar fi student la Universitatea din Canakkale si urmeaza sa devina profesor de limba engleza), ne-a cerut voie sa stea la masa noastra. „- De fapt, de unde sunteti? ”, a vrut el sa stie. „Are importanta? ”, am raspuns eu amuzata. „- Am vazut ca vorbiti mai multe limbi. Mi s-a spus ca tu vorbesti si turceste”, mi s-a adresat el. „- Cine ti-a spus? ”. „Cesur” (Cesur era chelnerul cu care exersam mereu limba turca si care visa mereu cu ochii deschisi sa obtina viza pentru a merge in SUA)... Tata s-a uitat la el si l-a intrebat dintr-o data: „Cum e la voi? Fata cu care te casatoresti trebuie sa fie fecioara? ”. Cu totii am ramas cu gura cascata: nici nu ne gandeam noi ca tata ar fi preocupat de chestiunea asta. Ratvan a privit la noi jenat si ne-a precizat cu demnitate ca asa este obiceiul. „- Ai facut vreodata amor cu doua femei, simultan? ”. Ratvan a parut oripilat de imaginea creata de tata si a intrebat: „De ce ma intrebati lucrul acesta? ”. „Pai, stiu ca unii turci au mai multe neveste. Care e situatia de fapt? ”. Ratvan s-a luminat la fata si a raspuns: „Asta a fost odata! Acum problema nu se mai pune asa”. „- Dar cum crezi tu ca este atitudinea tipica a turcilor fata de o femeie, sa zicem sotie? ”. „- Hm”, a facut Ratvan. „Nu mi-ar placea sa o vad pe sotia mea ca se dezbraca in fata celorlalti”. Si ne-a aratat o turcoaica ce tocmai iesea din apa, echipata cu un costum de baie ciudat, destul de gros, format din salvari si bluza, care-i acopereau tot corpul. Am privit la el cu uluiala. „- Esti casatorit? ”. Nu era, dar asa subliniase el cum sunt educati ei, tinerii turci.
Sa nu credeti ca apa de la piscina este curata. Intr-o zi mai aglomerata, animatorii au solicitat ca timp de patru ore sa nu intre nimeni in ea, pentru a putea fi curatata. „Curatata de ce? ”, l-am intrebat pe Ratvan. Acesta m-a privit cu oarecare jena, apoi mi-a spus ca unii musafiri ai hotelului, care fac baie la piscina, uita sa mai treaca pe la Wc, iar senzorii de supraveghere ai apei piscinei indicau un nivel primejdios de impuritati. Niciodata nu m-am dat in vant dupa scaldatul la piscina, dar de atunci m-am decis sa nu o fac vreodata daca nu sunt sigura ca este curata.
Piscina cea mica nu prea este utilizata, iar cea interioara deloc. Toate serviciile Spa trebuie sa le platiti. Pe plaja, vine zilnic un angajat de acolo pentru a face reclama. Dar o face intr-o maniera primitiva ceea ce a enervat-o pe mama, care atunci cand a fost abordata in mod repetat, i-a spus direct, fara sa-i mai permita sa deschida gura: „- Ghiule, ghiule! ” (se scrie Gule, gule! si inseamna „la revedere! ”).
Daca sunteti interesat de prosoape de plaja, le puteti obtine intreband la receptie. Daca pierdeti prosopul, va trebui sa achitati 5 Euro. Poate ca tocmai de aceea, pe majoritatea sezlongurilor de la piscina se afla cate un asemenea prosop, cu toate ca proprietarul lui nu este prezent o lunga perioada.
E. Snack bar
Snack barul este de fapt o terasa situata la circa 10 metri sub nivelul piscinei. Aici se afla un bar si un bucatar care prepara pe loc placinte (cu branza, cu dovleac, cu diverse verdeturi). De asemenea, exista o femeie care prepara un fel de clatite pe care le umple cu branza si verdeata. Pe o masa situata la vedere, se afla un platou cu cartofi prajiti, un fel de chiftele din oaie foarte gustoase si mai multe salate. Bautura este la discretie. Programul de masa este de la 10:00 la 17:00, iar cel de bauturi, intre 10:00 si 2:00.
Mesele si scaunele sunt din lemn dintr-o esenta tare, de doua, patru si sase persoane. Dupa amiaza, aici se joaca table, carti si, uneori, sah. De la masa, poti urmari in liniste marea la asfintit. Este umbra si te simti minunat. Singura problema este mirosul persistent si suparator al instalatiei de epurare a reziduurilor hotelului inainte de a fi deversate in mare sau, cele solide, absorbite de vidanje. Si te intrebi daca apa marii, din imediata vecinatate a plajei, este curata.
Printr-o latura a terasei trece drumul care duce la liftul de plaja.
F. Barul de plaja
Se afla la iesirea din lift, la o inaltime de circa 5 m de plaja. Este format din barul propriu-zis si o terasa mica cu mese din metal si sticla. Seara, barul se transforma in restaurant cu specific pescaresc si aici serveste masa patronul hotelului si invitatii sai. Langa el se afla un mic amfiteatru unde, tot seara, se joaca bingo sau se danseaza dansuri specifice turcesti.
Ca sa ajungeti la plaja, trebuie sa coborati niste scari, la capatul carora se afla un dus si Wc, apoi continuati pe un drum cam stricat.
De la bar se vede marea si portiunea de plaja aferenta hotelului, cu sezlongurile aliniate dimineata, precum si doua diguri lungi care apar si pe toate hartile orasului Kusadasi, ca punct de reper. Niciunul din diguri nu apartine hotelului.
Intr-o zi, barmanul care striga in nestire „Rumenia” atunci cand ma intalnea a fost concediat. Si ne-am pomenit in mijlocul zilei ca ne refuza comenzile intr-o maniera ireverentioasa. Bulgarii au inceput sa strige la el, el le raspundea in turceste, in acelasi mod. Era un adevarat balamuc. Pana la urma, bulgarii au inceput sa arunce in el cu pahare de plastic. Ca sa vedeti pana unde i-a dus mintea.
G. Servirea meselor principale
Se face intr-un loc special amenajat (la nivelul receptiei) si este format din trei sectoare: doua in interiorul cladirii, in salonul destinat restaurantului, unul in exterior, o terasa acoperita partial cu niste prelate mobile si usor de manipulat. Mesele sunt aranjate pe aceasta terasa, pe trei niveluri care coboara pe doua laturi, de la centru spre margini astfel ca, oriunde ati sta, sa aveti o deschidere ampla spre mare si spre golful Kusadasi. De fapt, acesta este punctul forte al hotelului: privelistea este incantatoare, mai ales seara, la asfintit.
Masa se serveste in regim de bufet suedez: micul dejun intre 7:00- 8:30, pranzul intre 12:30- 14:00, iar cina intre 19:30 – 21:00.
Intotdeauna se gaseste pe terasa unul sau doi bucatari, care va prepara la comanda (omlete, oua ochiuri – dimineata, gratare la pranz si peste, gratar sau hot-dog la cina). Sa nu cumva sa va atingeti de ingredientele utilizate de ei: bucatarii reactioneaza vehement si ai impresia ca daca mai stai mult pe acolo, urmeaza sa-ti aplice o corectie fizica.
Sistemul de servire este interesant: dimineata se aseaza mancarea numai pe o parte a restaurantului, in interior, la pranz, ea se aseaza pe cealalta parte, in niste tavi speciale, iar seara, pe terasa. Ciorbele sau supele se servesc dimineata si la pranz intr-un loc special amenajat in interior, langa paine. Se gasesc numai trei tipuri de paine, dupa gust. Clatitele turcesti se pot gasi numai la snack bar.
Bucatarul sef urmareste atent numai partea estetica a aranjarii produselor la locurile mentionate mai sus. Am constatat ca este destul de neglijent cu pregatirea mancarii. Bunaoara, intr-o zi am decis sa mananc ardei umpluti. Imediat, am realizat ca erau nefierti. M-am uitat la ceilalti oaspeti ai hotelului, care isi luasera aceeasi mancare: nu pareau deranjati de gustul neplacut al orezului crud. M-am revoltat: in definitiv, eram la un hotel de cinci stele. Asadar, m-am dus la un manager si l-am rugat sa-mi arate cine este bucatarul sef (tineam in mana farfuria cu mancare). Cand am ajuns in fata acestuia, i-am spus direct in limba turca: „- Mancare proasta! Gusta, te rog”. Si i-am aratat un ardei umplut, neatins. Omul m-a privit uluit, dar paream atat de hotarata ca s-a supus. Dupa ce a gustat, a dat niste ordine si am vazut o armata de bucatari care au pornit sa retraga tavile cu ardei. Ma asteptam sa primesc scuze sau ceva similar. Ei bine, nici nu m-a mai bagat in seama si am ramas in mijlocul salii ca o caraghioasa. Iar atunci cand, intr-o seara, parintii mei au fost invitati la o cina pescareasca de catre proprietarul hotelului, pe tata nu l-a rabdat inima si i-a spus stimabilului despre aceasta intamplare. A doua zi, m-am trezit cu bucatarul sef venind la mine servil si cerandu-si scuze pentru incidentul cu ardeii petrecut anterior. „Ce fel de oameni sunt acestia, frate? ”, ma intrebam eu si i-am spus in limba turca, curioasa: „- Te-a pedepsit patronul? ”. „Iertati-ma. Nu vreau sa-mi pierd serviciul. Se mai intampla si lucruri din acestea. Ne-ar trebui un om care sa guste permanent mancarea, dinainte”. Si mi-a pus in fata un tort delicios, din care am apucat numai sa gust, pentru ca imediat, a venit langa noi un bulgar care a cerut si el ceea ce mi se oferise mie (!). Un manager, care era de fata, i-a spus in limba engleza ca nu poate fi servit intrucat a venit pe terasa in costum de baie (exista o interdictie in acest sens, dar n-o respecta nimeni!). Cand am auzit pretextul, m-a pufnit rasul si ma uitam aiurita la manager neintelegand cum gandeste. Bulgarul nu pricepea ce i se spune si tot striga: „Pa ruski, pajaluista! ”, dar cine sa-i vorbeasca lui acolo in limba rusa. S-a gasit tata care i-a spus-o direct intr-o rusa perfecta si atunci a inceput scandalul. A trebuit sa ne ridicam si sa plecam: totul era caraghios si noi radeam in nestire. Lasasem tortul pe masa, iar bulgarul s-a asezat si l-a mancat. Prietenii tatei ne-au spus ca gresisem stelele hotelului. „- Am discutat chestiunea asta cu patronul”, a facut el. „Se pare ca prin tariful mai scazut, hotelul atrage mai multi clienti. Oricum, patronul este foarte multumit de afacere, iar turcii care vin la acest hotel sunt si ei incantati. Daca voiam cinci stele reale, trebuia sa mergem in Antalya, la Kemer sau la Bodrum. Dar era prea obositor sa alergam atata drum cu masina. In plus, nu mai aveam parte de o asemenea experienta picanta”. De aceea, din cand in cand, trageam cu ochiul la hotel Fantasia (tot de cinci stele!) si la turistii de acolo, indeosebi nemti si francezi, majoritatea lor fiind in varsta, care pareau ca beneficiaza de un tratament mai bun.
Personalul de servire munceste de la 7:00 la 21:00 si este cazat, pe timpul noptii, vis-a-vis de hotel. Salariul unui chelner este de 350 Euro/luna. Toti chelnerii iti spun ca sunt studenti la Universitate, unii, ca vor pleca apoi in SUA, altii, ca-si vor sustine masteratele la Londra, dar vorbesc o engleza rudimentara (cu exceptia lui Cesur – se citeste Chezur). Initial, am crezut ca este vorba de un fel de tipar si ca cineva i-a invatat sa spuna asa. „- Haide, nu ne mai vinde gogosi! ”, i-am spus intr-o zi lui Cesur. ”Chiar toti vreti sa ajungeti peste ocean? ”. Si atunci mi-a aratat niste poze cu fratele lui care obtinuse viza de lucru in New York. Imi povestea ca din vestile ce le primeste de acolo, fratele lui era foarte multumit. „De aceea m-am angajat chelner la acest hotel: ca sa vorbesc limba engleza. Ca la altele mai bune nu am mai gasit locuri”. „- Vei primi viza mult asteptata! ”, i-a spus tata cu un ton apasat. „- De ce spuneti asta? ”, a intrebat el. „- Pentru ca este in firea lucrurilor. Si daca-ti doresti atat de mult, este imposibil sa nu ti se realizeze. Asta nu inseamna ca, neaparat, vei gasi acolo ceea ce-ti doresti de la viata”.
Turcii si iranienii, oaspeti ai hotelului, nu prea sunt deranjati de chelneri in timp ce servesc masa. Insa ceilalti sunt permanent agresati cu intrebari ciudate, ca si cum numai asa sunt facuti sa se simta mai bine. Unii chelneri nu stiu nicio limba straina si vin la masa ta repetand o singura fraza sau un singur cuvant, un comportament halucinant, care la inceput te indispune, dar apoi te amuza. Iar daca i-o iei inainte omului si spui tu primul cuvantul pe care-l tot repeta, esti lasat in pace. Tata isi facuse un obicei, ii cunostea aproape pe toti si atunci cand se apropiau de masa noastra, striga zambitor, in functie de caz, ridicand in sus degetul mare de la mana dreapta: „pretty girl”, „big boss”, etc. In final, s-au obisnuit cu noi si ne-au lasat in pace.
H. Masa de la miezul noptii
Se servesc niste gustari la snack bar.
I. Bazarul
Sunt doua bazaruri: unul, in imediata apropiere a hotelului, mergand pe sosea catre Soke, celalalt, la o distanta de vreo 5 km, in oras (maxi-taxi nr. 6 Long Beach, costul 2 TRL). Primul este destul de slab. Celalalt este excelent daca mergeti la el miercurea (in restul saptamanii, este un loc cu numeroase magazine unde vanzatorii nu se prea tocmesc la preturi). In hotel, nu li se face reclama, chiar daca toata lumea de acolo este interesata, inclusiv romanii!
--
Cam aceasta este situatia hotelului Cande-Onura. Oricum, programul de scufundari, ski-jet sau alte sporturi extreme, l-am imprumutat de la hotelul Fantasia. Si credeti-ma, marea in larg este excelenta (apa este curata, pesti sunt numerosi, peisaje submarine sunt minunate si cate altele).
La intoarcere, am plecat din Kusadasi pe la ora 2:00 noaptea si am mers fara sa ne mai oprim la Canakkale. In prealabil, am anuntat la receptie ca plecam in miezul noptii. Cand am predat cardurile camerelor, ni s-a data cate un lanch box („- Ospitalitatea turceasca”, ni s-a subliniat). De fapt, era o paine taiata in mijloc, in interiorul careia se aflau doua felii de cascaval. Curiosi, am desfacut cutiile pe loc si am izbucnit in ras, amintindu-ne cu nostalgie de generozitatea celor de la Alexandros Palace din Ouranopoli (Muntele Athos) unde fusesem in luna iunie.
Am ajuns in Romania la ora 18:00. Aceasta in conditiile in care fiecare masina avea doi soferi disponibili sa o conduca. Oricum, noaptea, drumul in Turcia nu este aglomerat, iar in Bulgaria sau Grecia este o joaca sa sofezi.
Impresia generala: este o alta lume! O lume oarecum rigida, plina de prejudecati si resentimente. Am intalnit acolo un turc stabilit in Germania. Sotia sa era o frumoasa nemtoaica blonda. Auzind ca in grupul nostru se vorbeste limba germana, a venit la noi incantata. Intr-un final, dupa ce ne-am imprietenit, ne-a marturisit cu oarecare nostalgie: „- Imi iubesc sotul. In Germania, el este un barbat minunat. Aici, printre ai lui, este diferit”. „- Hm”, a facut tata. „Peste tot este la fel. Fiecare loc cu obiceiurile lui. Sa ne multumim ca putem sa vedem, sa ne cunoastem, sa intelegem”.
De aceea am scris toate acestea. Si anexez numeroase poze. Sper sa va placa. In caz ca ajungeti pe acele locuri, amintiti-va de noi si traiti clipa cu intensitate.
Ps. Tocmai am aflat ca Cesur a obtinut viza pentru SUA. Ca sa vedeti ce chestie!
Cu drag,
Andreea
Trimis de Aeerdna* in 06.10.10 16:45:51
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în TURCIA. A mai fost în/la: Antalya, Istambul
110 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Aeerdna*); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
- Coordonate GPS: 37.81888900 N, 27.26638900 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest review
110 ecouri scrise, până acum, la acest articol
exceptional review, cel mai complet citit vreodata despre vreo vacanta! Cu greu va putea fi egalat macar, din cate-mi dau seama. 
Multumiri @Aeerdna, din partea mea si a comunitatii
Rog așteptați...
Va multumesc. Am totusi o problema: am incercat sa introduc vreo 100 depoze, pentru a explicita ceea ce am scris. dar, dupa vreo 20 de poze totul s-a blocat si n-am mai putut sa le introduc pe celelalte. Imi puteti spune cum sa procedez?
posibil ca problema sa vina de la dimensiunea mare a pozelor, care "incarca" foarte mult afisarea paginii de fata - doar pentru tine, pentru ca doar tu vezi, in acest moment, pozele. (fotografiile vor fi disponibile celorlalti doar dupa validarea de catre moderatorul insarcinat cu aceasta operatie)
Sfatul meu (scris si pe forum) este sa astepti validarea celor 20 de poze deja incarcate (prin validare, dimensiunea lor se optimizeaza, reducandu-se foarte mult), apoi sa continui cu urmatoarele
Va multumewsc si va raman datoare. Imi place mult acest site si va felicit pentru ceea ce ati facut aici. V-am admirat initiativa inca de la inceputul aparitie ei. Ce ziceti? Exista vreo posibilitate sa apara versiunea in limba engleza? Ati avea un mare succes.
Cu multa consideratie,
Andreea
ce review, pufffffff, excelent!
felicitari maxime si te asteptam si cu alte review-uri de acest gen. Daca o sa scrii asa in continuare o sa ai multi fani pe acest site.
Fooarte fain acest review.
Desi poate la multi vi se va parea lung, nu ezitati si cititi-l. Chiar merita.
Felicitari Andreea, asteptam si alte impresii de vacanta.
Cel mai curajos review, complet ce sa mai zic.
Ulterior, am observat repede, ca un fel de curiozitate, cum barbatii romani (mult mai aratosi decat cei bulgari: fara burta, cu constitutie atletica, vorbitori de limba engleza!) erau priviti de turci cu interes, se uitau atent la ei cum se exprima, cum gesticuleaza (mai ales daca erau bruneti!). ... Superbe randuri!
Saru-mana Andreea!
Mie imi plac barbatii romani care zburda in strainatate cu automobilele proprii. Au clasa! Si sa nu credeti ca exagerez. Poate ca aici, in tara, nu-i vedem. Numai ca acolo, oriunde ar fi locul, ies in evidenta: sunt discreti, au stil, sunt atenti si fermecatori.
Oricum, in Turcia, merg cu automobilul personal cei mai curajosi, cei carora le place aventura. Nu ma gandesc neaparat la o aventura cu femei (ca turcoaicele sunt urate foc!), ci la afaceri, la oportunitati.
Toti romanii pe care i-am intalnit acolo (ma refer si la alte locatii), veniti cu masina proprie, m-au impresionat prin siguranta, capacitate de decizie rapida si, mai ales, prin atasament fata de partenera lor, de regula, o femeie la fel de deosebita (iar oamenii acestia nu poarta burta!).
Am stat la masa cu ei si am jucat poker (mie imi place pokerul! - acolo se vede omul): sunt teribili. Dar, cati dintre conationalii nostri se incumeta sa mearga in Turcia cu automobilul personal?
Cei mai multi merg la Mamaia - e mai comod! . Si utilizez sintagma "mamaia" intr-un sens peiorativ, specific copilariei...
Eu cunosc si romance (am facut o gafa?), care au condus masina prin Turcia, trecand prin Istanbul si Anatolia, din loc in loc, conducand la intoarcere 26 de ore fara oprire (sic!).
Poate ca aceea clasa tine de sangele latin, pe care il poseda romanii (de ambele sexe), se stie peste tot de frumusetea romancelor, dar este meritul tau Aeerdna , ca i-ai adus in prim plan pe nedrept uitatii (uneori), barbati romani.
P.S. Exista barbati romani (am prins curaj), care la un show de la hotel in Turcia (tot KUSADASI) au avut curajul sa sarute (pe obraz ,na!) toate femeile din amfiteatru , incluzand turcoaice cu broboade strans legate ,(bietii enterteineri turci erau ingroziti efectiv de ce declansasera), iar nevinovatul roman era urmat de intreaga urdie precum Mihai Viteazu la Calugarenii.
Excelent! Mi-a placut interventia ta. Esti un DOMN.
Cu sinceritate,
Andreea
Ei, chiar 26 de ore n-am sofat niciodata. Cele 16, despre care am vorbit in descrierea calatoriei, le-am impartit cu prietenul meu. Esti simpatic. Cine stie? poate facem o deplasare impreuna. As fi incantata.
interesant review, insa, nu stiu de ce, mi-a lasat o impresie usor neplacuta, legata de modul in care sa zicem ca ati incalcat cateva dintre obiceiurile "nescrise" ale locului: plaja topless cu atatia musulmani in jur (eu una, mai de moda veche sa zicem, n-as avea in veci tupeul sa fac plaja topless de fata cu tatal meu), intrebari nepotrivite legate de obiceiurile si traditiile musulmane, poreclele date de tatal tau si strigate in gura mare pe malul marii, smecheriile cu cartelele pentru autostrada... parca ati tinut cu tot dinadinsul sa faceti "misto" de unii dintre ei sau sa "le frecati ridichea", bazandu-va pe faptul ca stiai cateva cuvinte si expresii in limba turca...
v-ati simtit oare mai bine, satisfacuti, dupa patania cu orezul nefiert din ardeii umpluti si problemele pe care i le-ati facut bucatarului-sef? au fost ardeii aia umpluti un capat de tara, de nu s-a putut abtine tatal tau si a simtit nevoia sa-i povesteasca proprietarului hotelului toata tarasenia, cand oricum faptul era consumat?
parerea mea este ca, in calitate de turist intr-o tara straina, atata timp cat ii tratezi pe ceilalti cu bun-simt, respect, politete si respecti obiceiurile locale, la fel vei fi si tu tratat... eu una am ramas placut impresionata de Turcia, atat cat am reusit sa vad din aceasta tara si sa-i observ pe localnici, angajatii hotelului, echipa de animatori...
Draga mea,
Cand scrii ceva, nu poti sa multumesti pe toata lumea. Sta in firea lucrurilor si fiecare reactioneaza in functie de educatie, sensibilitate, experienta dobandita pana atunci, etc. Mai mult, nimic nu este mai atragator decat sa imbini mai multe stari, ca sa spun asa. Dupa mine, viata are un gust dulce amarui. Din cate vad, si ceea ce am scris aici are un gust similar.
In principiu, ai dreptate. In principiu! Asadar, considera ca mi-am cerut scuze pentru reactia neplacuta ce ti-am pricinuit-o. Si asa am scris prea mult: daca prezentam toate amanuntele, motivatiile si finalurile actiunilor, scriam o nuvela.
Cu amuzament,
Andreea
Ps. Apropos, unde faci plaja topless? Ca peste tot intalnesti oameni rigizi care te balacaresc (ori obsedati). Cu toate ca, pentru o tine ca femeie este foarte sanatos - sa faci plaja, nu sa te priveasca ei .
Recunosc ca si pe mine m-a socat review-ul tau.
Cred ca sunteti o familie atipica! Nu mi-l pot inchipui pe tatal tau facand plaja in genunchi, cu capul intre picioare. Si parca prea multe discutii si intamplari cu diversi, turisti, personal, etc. Sunt de aceeasi parere cu Corina 70 in tot ce a scris.
Ma rasfeti!
Cred ca avem pareri comune, oricum eu unul sunt mandru de asa fete, cum esti tu, foarte curajoase.
Multumesc, eu plec in Egipt poimaine, dar poate mai vorbim de o destinatie, pe care ca buni romani sa o cucerim, caci reprezentam, totusi, o civilizatie al carui mesaj sa-l ducem mai departe
Ei, pe plajele din Grecia statea si-in cap. Recordul lui a fost sa sada astfel 32 de minute. D-aia nu are burta! Sa va spun un secret: cand un roman face Yoga, nu poate sa mai poarte burta. Asta este! Iaca, am spus-o si pe-asta! (Asa spune tata, ca nu s-a nascut prin Bucuresti) ... Si sa nu credeti ca suntem o familie de trazniti. Traim foarte bine si fara prejudecati!
In privinta discutiilor, ai dreptate: mereu vorbim prea mult, calatorim prea mult, ne distram prea mult, discutam prea mult. Incercam sa-i intelegem pe ceilalti. Vrem sa vedem in ce masura semanam cu ei. De-aia avem atat de multi prieteni!
Ei, dar sa-i vedeti pe fracezi: ne depasesc mult. Chiar m-am amuzat, in aceasta dimineata, citind opinia domnului Jerome Olive, director general la Automobile Dacia: "Voi romanii aveti un sentiment de inferioritate si trebuie sa ridicati capul". O sa spuneti ca am rupt-o din context si aveti dreptate.
Dar, spuneti-mi sincer, nu v-ati saturat de atata obedienta, rigiditate si prejudecati? Nimic nu va place. De ce? pentru ca nu luati oamenii asa cum sunt ei, cu bune si cu rele. Mereu ii suspicionati ca ar avea ceva parsiv de ascuns. Si va coalizati atat de usor, cantonati in partea urata si nedemna a manifestarilor umane. Auzi opinii: "sa nu faci plaja topless in fata tatalui tau" si "e imposibil ca un om sa prefere o pozitie Yoga atunci cand sade la plaja".
Pai, in Grecia s-a facut coada pe plaja atunci cand tata a stat in cap 15 minute si dupa circa o ora, faceam pariuri cu toata lumea ca poate sa depaseasca o jumatate de ora. Am castigat o groaza de bani. E rau, nu-i asa? Bani nemunciti! Dar sa stiti ca, cu banii aceia am dat de baut la toti spectatorii: o bere Mythos pentru fiecare! Iata ca am ajuns sa fac reclama la bere...
Ps. Mi-a placut opinia ta si ti-o respect. Respecta-mi-o si tu pe-a mea!
Domn Costin,
Drum bun! Numai ca in Egipt mergi cu avionul. Asa ca nu ma intereseaza, pentru ca de fiecare data cand am pus piciorul in zburator, m-a cam luat cu ameteala. Totusi, sunt curioasa sa scrii despre sejur. Sa ma anunti din timp, ca sa-ti citesc postarea. Sper sa fiu in tara...
Mie imi place foarte mult stilul tau, abia astept sa mai povestesti cate ceva si din alte vacante.
Felicitari.
Lucrez acum la un material legat de Alexandros Palace, Ouranopoli (de fapt, Tripiti)... E drept, am taiat foarte multe pasaje din el avand in vedere interventiile de mai sus. Sunt putin derutata de reactia femeilor. Eu n-am gandit niciodata asa. De fapt, asa am fost educata, sa spun ce gandesc si sa ma comport intr-o maniera ofensiva. Sper sa va placa!
Eu sper sa repui ce ai taiat. Niciodata nu o sa fi pe placul tuturor.
Si pana la urma experientele personale dau sarea si piperul unui review, nu chestile tehnice, iar stilul tau in care iti povestesti vacanta este extraordinar de savuros.
andreea, nu ai de ce sa-ti ceri scuze, pentru ca nu pe mine m-ai "jignit", ci mai degraba pe turcii si bulgarii despre care ai povestit. am stat mult pe ganduri inainte de a posta primul ecou, stateam si ma intrebam in sinea mea ce fel de familie sunteti, pentru ca e clar ca sunteti iesiti un pic din tipare... uite inca un exemplu, ai spus
"Se doarme foarte bine: paturile sunt largi iar saltele turcesti par sa urmareasca linia corpului. Daca vreti sa faceti amor, veti fi incantat. ". ma crezi ca ultima fraza e in plus? personal, chiar nu simteam nevoia sa aflu ce ai facut cu prietenul tau...
iar faptul ca esti derutata in acest moment de "reactia femeilor" dar ai fost placut gadilata in orgoliu de postarile barbatilor, hm, lasa loc multor interpretari si ma opresc aici, nu dezvolt ideea. in descrierile tale sunt mentionati/apreciati doar barbatii draguti/amabili/simpatici, cu bani si masina, de parca asta ar fi tot ce conteaza in viata...
daca te-ai fi rezumat la descrierea facilitatilor hotelului, fara toate acele detalii privind discutiile si intamplarile personale/cu personalul hotelului (apropos, pe unii dintre ei i-ati tratat cu superioritate, oamenii aceia nu munceau acolo de placere, ci de nevoie), cu siguranta ca nu s-ar fi iscat aceste controverse. n-ar fi rau ca in impresiile viitoare sa separi postarile in doua parti: una strict la rubrica hotelului, alta la capitolul dedicat impresiilor de calatorie din tara respectiva ("Descoperind Kusadasi", de ex.)
ma intrebai despre topless: cand eram mai tanara si nestiutoare, faceam si eu cateodata plaja topless, la mare, dar numai daca eram cu sotul meu, fara alti prieteni sau parinti/socri in preajma. acum, nu mai fac din cauza pericolului generat de cresterea radiatiilor solare din ultimii ani si incidenta tot mai crescuta a cancerului de san la femei, a cancerului de piele, la varste din ce in ce mai "tinere"... sanatatea mea e mai pretioasa decat orice bronz fara dungi de la costum sau priviri admirativo-pofticioase din partea localnicilor... si da, e sanatos sa faci plaja, nu spectacol pe plaja: -)))
Fata de restul colegilor eu am un avantaj, sunt tata de fata, inteleg mai multe, un tata de fata isi vede fiica top-less, volens-nolens, uneori, iar eu, personal, intotdeauna si oriunde, am facut top-less... , T-L-ul , asta era problema?!
Corina draga,
Daca ai sa recitesti peste cateva zile cele ce ai spus aici, cred ca vei rosi, dar asta este numai o presupunere. Mie cel putin mi-ar fi jena sa abordez astfel problema. Iata de ce:
1. Inteleg ca esti deranjata ca as fi "jignit" turcii si bulgarii pe care i-am descris asa cum i-am surprins. Despre bulgari este posibil sa ai dreptate: recunosc ca am oarece resentimente si nu cred ca ti-ar "prii" sa fii injurata de un unul fara maniere. Dar cu turcii sunt in relatii foarte bune (cu ochi-n lacrimi ca sa spun asa!). Dupa ce am postat review-ul, le-am dat pe net adresa acestui site (linkul) si le-am sugerat sa traduca textul in limba turca pe unul din website-urile specializate. Foarte repede mi-au raspuns ca au fost incantati. (Chiar si bucatarul sef la care s-a facut referire). Asadar, alegatia ta este incorecta. Ceea ce ma ingrijoreaza este faptul ca nu tratezi problema "golita" de anumite resentimente si nu inteleg de ce. In definitiv, nu este un capat de tara: este posibil sa fi gresit, sunt tanara, o sa invat ceva din reactiile mele si ale altora. Este suficient ce ai spus. Continui sa-ti multumesc pentru intentiile bune pe care le ai.
2. Sustii ca am pus cateva fraze in plus la descrierea patului. Adica, nu as avea suficienta pudoare. Ei si? Iti reamintesc ca suntem pe un site specializat in turism, un loc unde oamenii isi amintesc cum s-a distrat, fiecare cum ii este firea. Nu sunt pe un site literar. Am conceput review-ul asa, special ca sa nasca controverse, ca sa fie mai "comestibil", iar el se adreseaza, in primul rand, celor ca mine, eliberati de prejudecati si resentimente, bucurosi ca au privilegiul de a "manca" departarile.
3. Te rog sa nu faci prezumtii (barbati, masina, bani, etc). Nu ma cunosti si nu te cunosc. Drept urmare, nu ma jigni gratuit. Ca nu ti-am facut nimic, iar interventia ta are numai rolul de a influienta negativ pe ceilalti. Omul care scrie asa cum o fac eu (in mod deliberat mai "elastic") nu poate fi influientat de abordari rigide.
4. Nu te consider o specialista in materie si chiar de-ai fi, scuza-ma! , sunt diferita de tine. Respect regulamentul site-ului si ma lasa rece "jaloanele" pe care tii cu tot dinadinsul sa mi le bagi in cap.
5. Insisti prea mult pe ideea topless-ului: ba ca este imoral, ba ca este nesanatos. Aici nu facem reclama la produse farmaceutice, iar eu sunt medic de profesie. Asa ca, s-avem pardon!
Te rog sa consideri problema inchisa. Ti-am raspuns din respect, dar daca vei continua in maniera aceasta asa-zis ofuscata, nu-ti voi mai raspunde.
Ps. M-am decis si voi asculta vocea ratiunii mele. Asadar, urmatorul review pe care l-am anuntat aici (despre Muntele Athos), mult mai picant decat acesta, va fi prezentat asa cum l-am conceput initial. Nu mai sunt derutata! Te-am inteles pe deplin.
hmmm, andreea, adica tu poti "eticheta" oamenii cu usurinta, insa te deranjeaza cand, la randul tau, esti "etichetata" in acelasi mod?
vezi tu, asta e unul dintre neajunsurile spatiului virtual, suntem "judecati" dupa cum ne "prezentam" in scris... eu, poate si altii, asa te-am perceput, poate si diferenta de varsta isi spune cuvantul, apartinem unor generatii diferite, avem probabil alte principii si valori...
nu incerc "sa-ti bag in cap anumite jaloane", nu am dreptul sa fac asta, voiam doar sa-ti arat cum pot interpreta altii cele scrise si descrise de tine; te-au deranjat anumite insinuari, ai fost surprinsa de faptul ca cel putin inca o persoana a fost de acord cu mine si a avut si curajul de a scrie acest lucru (lasandu-i la o parte pe cei care mi-au votat ecourile, asadar m-au aprobat "in tacere") ? atunci e clar, modul tau de a te exprima in scris lasa loc si acestor interpretari... de aici si pana a lasa imaginatia sa zboare e doar un pas...
a, ca esti o persoana cu totul diferita in viata reala, n-am de unde sa stiu, te "judec" deocamdata prin prisma celor scrise de tine, la fel cum poate si tu i-ai judecat pe altii, bazandu-te pe prima impresie pe care ti-au produs-o sau pe diverse prejudecati...
as putea si eu sa reactionez la fel, spunandu-ti ca nu ma cunosti deloc si nu ai dreptul sa presupui anumite lucruri despre mine, insa da-mi voie sa consider ca sunt un pic mai inteleapta si mai realista, incat imi pot da seama ca un astfel de dialog ar putea continua la nesfarsit, fara nici-un rezultat...
in fine, cred ca putem fi de acord ca nu suntem deloc de acord... si ca suntem off-topic de cateva mesaje incoace...
o saptamana usoara tuturor!
costin 1968:
” Fata de restul colegilor eu am un avantaj, sunt tata de fata, inteleg mai multe, un tata de fata isi vede fiica top-less, volens-nolens, uneori, iar eu, personal, intotdeauna si oriunde, am facut top-less... , T-L-ul, asta era problema? !
Eu n-as putea vedea niciodata ceea ce vezi tu, mai ales cu fetita ta... ca tata.
Am citit si am ramas ca la dentist...
Lasand la o parte picanteriile, pe care nu imi permit sa le judec, informatiile oferite in review sunt utile, ca si unele ponturi, desi nu ma vad uzitand de multe din ele...
M-ai facut sa imi revizuiesc atitudinea vizavi de a pleca cu masina la turci, ar trebui sa revizuiesc toate impresiile in acest sens pentru a lua o decizie... Oricum, mai mult ca sigur, trebuie sa imi iau notite din impresiile tale!
Cred ca este cel mai lung review de pe site citit! Si in mod sigur cel mai plin de impresii personale! Ceea ce e un lucru bun, zic eu.
@pepsi, suntem pe aceeasi lungime de unda... , chiar daca sunt unele lucruri pe care le admir, cum ar fi curajul, cred ca sunt cam conservatoare in multe privinte!
ca sa vin si cu o informatie utila:
cel mai scurt si rapid mod de a traversa cu ferry-boat-ul la Canakkale (din Europa in Asia) este sa va imbarcati de la Kilitbahir, care este "mai jos" cu 6 km fata de Eceabat.
traversarea pe la Kilitbahir se face in 10 min, ferry circula din 30 in 30 min in timpul verii, este si mai ieftin (anul trecut am platit cu totul, pentru 5 persoane intr-o masina, 16 sau 17 lire), nu te agaseaza nimeni cu nimicuri de vanzare ca sa-ti distraga atentia, nu se fura din masini, imbarcarea se face in ordinea sosirii si ferry pleaca indata ce s-a "umplut". e adevarat insa ca in cele 10 min cat dureaza traversarea nu te poti delecta pe indelete, admirand peisajul sau pentru fotografii, insa dupa un traseu destul de lung si obositor, tot ce vrei este sa ajungi mai repede la hotel, sa-ti lasi bagajele, sa te improspatezi un pic si sa incepi explorarea orasului Canakkale, fie in cautarea unui loc potrivit pentru a manca, fie pentru suveniruri, fie pentru a vizita cele cateva obiective turistice de interes, aflate in oras si in imediata lui apropiere. pentru cei care stiu ca sufera de rau de mare, chiar este de preferat sa aleaga aceasta varianta de traversare, deoarece este cea mai scurta dpdv al timpului si cea mai ieftina totodata. in stramtoarea Dardanele mai tot timpul bate vantul si apa este mai agitata...
un review savuros, imi place stilul tau personal, faci echipa buna cu Alexmacedo, te mai asteptam cu ceva impresii, felicitari
Va multumesc tuturor.
M-am uitat pe review-urile lui Alex Macedo: am fost incantata.
M-am uitat si pe ale voastre: toate imi plac. E drept, am nevoie de mai mult timp ca sa "rumeg" informatiile, ca sa navighez pe acest site (sunt numai la inceput!), ca sa-l asimilez pe fiecare si sa-l inteleg. De aceea, am sa va rog sa ma iertati daca par ciudata (cel putin!).
Cu drag,
Andreea
@Aeerdna
De două săptămâni aştept impresiile tale referitoare la sejurul tău din Grecia.
De două săptămâni "fierb" în sucul propriu aşteptând, în zadar se pare, câteva rânduri scrise de tine despre Elada.
De două săptămâni nu mai dorm noaptea, am devenit irascibil, iritat, iredentist, ireverenţios, mă cert cu oricine, cu mama, cu sora, cu cumnatul (cu ăsta mă cert de 10 ani da' degeaba), cu colegii, cu şeful-pardon, mint: în faţa lui mă cert pe mine, îmi fac autocritica-nu mai mănânc, nu mai beau (decât ocazional şi atunci doar alcool).
Nu aştept de la tine decât o frază, o propoziţie măcar, eventual trei cuvinte sau două silabe.
Abia aştept să ne povesteşti cum ai intrat în Bulgaria şi nu ai plătit vinieta.
Aştept să ne spui cum ai condus pe Autobahnul bulgăresc cu 215 km/h şi cum ai forţat barajul poliţiei din Cucumberland.
Aştept să ne povesteşti cum ai intrat în Grecia fără să prezinţi vameşilor cartea de identitate ci doar cardul de fidelitate de la Cora.
Aştept să ne descrii cum, într-o dimineaţă la micul dejun, ai aruncat oala cu iahnie de fasole (tu crezând că e salată de creveţi prost gătită) în faţa unui ospătar grec nevinovat (desigur) după care ţi-ai cerut scuze în greaca veche.
Aştept să ne povesteşti despre conflictul avut pe plajă cu o namilă de salvamar care tocmai călcase, fortuit sau nu, pe găletuşa unui pui de neamţ, tatăl acestuia neputând să intervină deoarece tocmai se îngropase în nisip până la bărbie. Cearta aţi purtat-o în greaca nouă, namila nefiind prea dusă la biserică.
Hai, uimeşte-ne din nou!
Îmi place stilul tău narativ: e proaspăt, e cursiv, e fără inhibiţii, este... altceva.
Toate cele bune!
Ei, scumpule,
Numai doua cuvinte, e prea putin! Am scris vreo 50 de pagini si nu stiu daca intra aici. Auzi colo, 50 de pagini pentru un review! Unde s-a mai pomenit pe site-urile din Europa, sa vina unul din concediu si sa scrie atat. "-Cere-te in concediul permanent! Medical! ", i-ar recomanda oricine. Vezi? Tocmai asta-i problema: sunt prea multe impresii, prea multe informatii, iar unele dintre ele fac parte din categoria "tabu", ca-s despre oamenii care frecventeaza Muntele Athos, iar dupa ce a citit, Fanariotul (cel ce ne-a invitat acolo!) m-a trimis la mamica mea (ca stie sa injure pe romaneste! - l-a invatat poporul asta generos!).
Asadar, m-am revoltat si de atunci am luat drumul haiduciei: ma cert cu oricine imi sugereaza sa mai tai din "opera" caritabila ce am conceput-o ca sa mai deschid ochii oamenilor.
Mai ai putintik rabdare: e pe teava!
Ps. Sa stii ca ai nimerit-o. La granita de la Ormenio, ma cunosc deja toti politistii de frontiera (ca vamesi au, dar nu prea indraznesc ei sa dea ochii cu mine, daca am asa prieteni importanti!). Nici nu-mi mai solicita cartea de identitate. Imi zambesc numai si ma intreaba direct in limba romana: luna asta despre ce intentionezi sa mai scrii? Si toate astea sunt din cauza Fanariotului care a fost incantat de ideile crete ce-mi vin uneori. A vrut sa ma prezinte domnului Georgios Poukamissas, Ambasadorul Republicii Elene in Romania, dar l-am refuzat: imi place Grecia, dar nu pana acolo incat sa intru in diplomatie. Asadar, m-a prezentat numai celor de la granita Ormenio spunandu-le: "- Strajeri, aveti grija de ea! Cand mai trece pe aici, cereti-i numai cardul de fidelitate de la Cora! "
@Aeerdna
Până când ne scrii impresiile tale, am o întrebare: merită să te cazezi la hotelul Alexandros Palace? Am văzut o ofertă pentru la anu' şi aş vrea să ştiu dacă merită luată în considerare.
O zi bună îţi doresc!
Da. Merita. Este ceva extraordinar! Dar ai rabdare ca o sa spun mai multe...
Sa stii ca ti-am citit review-ul din iulie despre Kassandra. Amfost incantata de mesajul precis pe care l-ai transmis. Si acum, pentru ca am devenit constienta de nobletea inimii tale, cu ingaduinta ta, am sa fac o mica observatie... Stii ce n-am regasit acolo? Impresiile tale despre viata de fiecare zi, cugetarile, temerile, enervarile (nu nemultumirile - cum ca te-au pacalit cand ti-au cerut 2 Euro la intrarea pe autostrada), reactia ta la tot ceea ce nu ti-a convenit, reactia la manifestarile oamenilor. In definitiv, de fiecare data cand mergem undeva (chiar invitati!), ramanem tot noi, cu bunele si relele noastre. La unele renuntam, pe altele le imprumutam pana le asimilam. Si de fiecare data, cand ne amintim, ne privim cu intelegere (stim de ce am facut asa!): pentru asta traim - sa intelegem!
Cu deosebit respect,
Andreea
Ti-am raspuns, dar am vazut ca mi-a venit mesajul si a doua oara. Probabil ca am intrat altfel pe site...
@Aeerdna
N-aş vrea să fim acuzaţi că suntem off-topic dar vreau să te asigur că sunt un om obişnuit, un ''personaj'' destul de şters în viaţa de zi cu zi, în consecinţă şi trăirile, cugetările şi temerile mele sunt în deplină concordanţă cu acest ''statut'' al meu.
Sunt un tip destul de ''pudic'' şi nu prea obişnuiesc să-mi exteriorizez sentimentele, temerile.
Ce mă enervează: proasta creştere, lipsa de ''coloană vertebrală'', lipsa de punctualitate şi altele.
Din păcate calculatorul meu e ''pe moarte'', se opreşte singur frecvent, aşa că mă opresc aici.
Toate cele bune!
@Aeerdna, daca ti se pare prea lung poti sa-l imparti in 2-3 sectiuni distincte.
De ex. unul despre drum, altul despre hotel, altul (altele) despre excursiile pe care le-ai facut acolo si noi o sa le unim cu linkuri intre ele ca sa poata fi citite in ordinea numerelor de pe tricou.
Am sa ma gandesc...
Oricum, am mai facut treaba aceasta si pe alte situri (nu erau turistice!) si am regretat. Pentru ca oamenii reactioneaza diferit atunci cand citesc o lucrare sectionata (in functie de starea de moment, care se prelungeste atunci cand lucrarea este un intreg, daca sunt bine ghidati prin punctele de jalonare specifice naratiunii!). Mai mult, fiecare dintre noi scriem aici si oriunde, dintr-un anume interes: este, daca vreti, o pasiune si, ca fiecare hobby, declanseaza la nivelul creierului o stare specifica diferita, in functie de nivelul si structura hormonilor. Cititorul simte nevoia sa citeasca pentru ca-i place si asimileaza usor toate informatiile utile, scriitorul simte nevoia sa experimenteze. Divizarea unei lucrari in mai multe parti conduce la o asimilare si la concluzii diferite pentru fiecare sectiune. Asadar, recalibrarea perceptiei scriitorului in functie de vibratia cititorului se va face la alti parametrii care, aplicati ulterior altor lucrari, conduc la concluzii aberante.
In fine, am mai spus-o si cu alte ocazii: in definitiv, nu suntem pe un site literar. Dar asta nu inseamna ca nu trebuie sa stim cum gandesc cititorii.
In principiu sunt de acord sa procedez la sectionare. Insa apare o problema: oamenii reactioneaza, uneori cu brutalitate, alteori fara sa te inteleaga (nu au aceeasi perceptie, experienta si nici aceeasi motivatie!). Si orice reactie a lor te influienteaza, iar sectiunile ulterioare sunt schimbate din mers, intr-un mod imperceptibil pentru cel neavizat, dar semnificativ pentru tine ca creator.
Cu alte cuvinte, fiecare lucrare traieste, respira, daca vreti, vorbeste cu cititorul si constituie un tot unitar. Modificarile ulterioare, aduse pentru a preveni presupuse nemultumiri ale celor ce citesc si protesteaza, conduc la nefericite consecinte.
Dar am sa incerc!
Ok. Te inteleg. Te rog sa ma scuzi daca ti-am gresit cu ceva.
mai exista si varianta blogului de vacanta, cu link pe AFA sau in profilul userului...
Buna seara,
Am inceput deja sa caut oferte pt vara viitoare si pe lista mea se afla si Cande Onura. Nu va intreb nimic despre hotel, vreau insa sa fac unele precizari la cele spuse de dvs. Mai intai sa incepem cu Bulgaria, la benzinarii se poate plati cu cardul, si la intrarea in Bugaria dinspre Turcia la OMV (pe stanga la circa 500 de m) vigneta este 5,5 Euro; referitor la autostrada-nu trebuie sa ai acel tichet la intrare, accesul masinilor se face printr-un loc special semnalizat pe tabela electronica unde este reprezentat un om la ghiseu, apesi pe acel buton verde ti se elibereaza tichetul si platesti la iesirea de pe autostrada; referitor la drumuri prin Turcia, nu stiu pe unde ati mers, insa drumurile sunt foarte bune (in afara faptului ca asfaltul este mai dur (din cauza caldurii). Peste tot am platit cu cardul, mai putin la Ephes si la Casa Feciaorei Maria, in rest nu au fost probleme. La Canakkale, intr-adevar este un oras frumos, ca de altfel in toata Turcia, este recomandat sa-ti lasi autoturismul la hotel si sa circuli cu orice altceva in afara masinii proprii.
Cam atat am avut de spus.
Am o cabana pe Transfagarasan, plasata pe-o gura de rai... Are pe langa ea pruni, zarzari, meri, dar mai ales iarba. Uneori, vara, tata si prietenul meu, fac concursuri de cosit. Intr-o zi, Corcodel (asta-i pretenasu’, daca n-ai citit celelalte interventii ale mele de la alta locatie!) a luat-o inaintea tatei (ca e mai iute si mai tare-n coate!). In final, ne-au chemat pe mine si pe Balerina (asta-i mama, daca n-ai citit celelalte interventii ale mele de la aceeasi locatie!), ca sa facem receptia lucrarii. Ei bine, noi am masurat inaltimea medie a firului de iarba ramas dupa taiere, l-am inmultit cu media inaltimilor celor doi ponderata cu lungimea bratelor, am calculate niste puncte si i-am dat castig de cauza lui Tache (asta-i tata daca n-ai citit …). Si toata lumea a fost multumita…
Asadar, iti dau dreptate…
Totusi, pana la urma, Corcodel a intrebat nedumerit: “- Ba, voi stiti sa cositi? ”… “- Evident ca nu. Noi ne pricepem numai sa gasim nod in papura, dar punctam cu precizie ”, a raspuns Balerina… Si toata lumea a izbucnit in ras…
Citind cele ce tocmai ai scris, te intreb: “- Frumuselule, tu stii sa citesti? ”… Daca-mi dai acelasi raspuns ca Balerina, am sa rad toata iarna… Asa sunt eu: imi place sa rad. Oricum, iti multumesc pentru precizari. Sunt utile… Ramane sa ne punem de acord cu intonatia cuvintelor si cu clipitul din pleoape…
A ta pe viata,
Andreea
@Aeerdna
Da' unde fuseşi plecată domnişoară că începusem să-ţi simt lipsa. Mă bucur că ai revenit şi nu s-a pierdut nimic din stilul tău inconfundabil şi "bezmetic" de a face conversaţie cu noi.
Poate împarţi cu noi câteva "felii" din ultimele tale "voiajări" prin lume.
O zi senină!
P. S. La cât a ajuns acum "deschiderea" la joc, 100.000 euro sau mai mult? Omoară-mă!
Iubitule,
Si acum sunt plecata... Iti scriu prin intermediar. In fine, e mai complicat si imi trec prin cap cateva fuse orare... Imi pregatesc o vacanta la Seychelle.
Ce mai tura-vura, sunt la Peris (evident, pronuntia romaneasca a capitalei franceze!) si vreau sa discut cu domnul care a gesticulat la Lisabona impotriva celui mai iubit fiu al natiunii rrome. Vreau sa-l intreb: "- Pai, bine, Sarco, tu cu Base te pui? ... N-ai gasit unul mai acatarii? "...
Ai grija ce faci pe acolo si sa-mi scrii negresit, ca sa mai am de ce ma amuza, ca francezii astia sant cam naspa...
Frumusico,
Nu am facut aceste precizari ca se le iei ca pe ofensa, ci am considerat ca informatia ta sa fie cat mai exacta pentru cei ce aleg ca destinatie cu masina personala Turcia. Si hai sa nu ne mai umflam atata in pene "cu intonatia cuvintelor si a clipitului ochilor", ca deh unii au scoala mai multa, altii mai putina, dar consider ca nu trebuie sa facem tamtam pe acest subiect. Si ca sa-ti raspund la intrebarea daca stiu sa citesc, te informez ca nu am reusit sa-ti parcurg tot textul deoarece eu citesc pe litere si imi lua cam o luna sa citesc informatiile tale, pe care sincer eu le consider utile si nu inteleg de unde atata ostilitate din partea ta. Si nu strica sa razi mult, ca rasu-i sanatos, insa ai grija sa nu razi toata iarna ca s-ar putea sa se blocheze vreun muschi si este pacat, nu de alta dar s-ar putea sa mergi in vacanta la anul "stramba".
Iri doresc o saptamana excelenta si sarbatori asemenea.
Va rog sa reventi la subiect, adica Cande Onura, restul e... cancan si nu prea il agream.
Frumuselule,
Dupa cum vezi, am facut dragoste la prima vedere... Abia dupa aceea mi-am pus ochelarii!
Ps. Asta-mi aduce aminte de un banc... Doi orbi s-au dus la cinematograf. Dupa inceperea filmului, unul il intreaba pe celalalt: "- Ba, tu vezi? "... "-Nu", ii raspunde acesta... "- Atunci, hai sa mergem mai in fata"...
Pretty woman,
Este bun bancul, si vad ca ai luat-o pe calea cea buna. Ma bucur ca ai inteles ca precizarile mele sunt strict constructice tocmai in ideea de a informa corect ceilalti turisti care sunt nehotarati. Nu am avut nici o clipa intentia de a te ofensa, ci pur si simplu de a nu speria turistii.
O zi buna iti doresc!
Daca ai sa mergi la Cande Onura pe traseul pe care l-am descris, vei afla cum sunt soselele turcesti. Si, ca sa fac o precizare de bun simt, eu nu am afirmat ca toate soselele sunt la fel. Am spus numai ca alea prin care am calcat ca fraiera (ca puteam sa ma informez din timp si as fi aflat ca pe turci ii cuprinsese dorul de munca in timpul sezonului si isi reconstruiau propriile sosele nationale intr-un ritm de melc. Prin urmare, treceai prin praf, mergeai pe un singur sens si cate altele (la 50 km la ora)... Asa ca, baga tare, amice! Cu intelegerea, evident.
Ps. Nici nu stiu cum vor fi soselele acestea, la anul. Ca dupa cum se miscau, e vai de capul lor.
Ps2. Webmaster, ati vazut ca am revenit on topic. Spuneti-i si lui sa faca la fel, ca ne vorbeste despre alte sosele si mi-a sarit mustarul... Sa vorbesca la obiect! 
)
SI pe drumurile pe unde am fost eu, turcii lucreaza la greu la largirea soselelor, insa mie nu mi s-a parut absolut deloc ca ar lucra cu viteza melcului (asta este valabil pentru autostrazile noastre care merg cu viteza melcului care sta) insa nu erau cu gropi, ca erau pline de praf, asta este, insa inchizi grila de aerisire sa nu-ti intre praful in cockpit si dai gaz (acolo unde merge). Singurul lucru pe care-l spun impotriva soselelor turcesti, este acela ca in afara faptului ca asfaltul este foarte "abraziv", ei dau cu o solutie de smoala care iti intra in vopseaua masinii si nici nu stiu daca a iesit de pe masina mea. In rest, mergeti linistiti cu masinile ca este mult mai frumos decat cu avionul, este adevarat ca avionul face 90 de minute iar cu masina faci 17-20 de ore (daca mergi continuu, ceea ce nu recomand) sau 2 zile asa cum am facut eu cu popas in Canakkale si la dus si la intors. Cu masina dai peste peisaje senzationale, mergi cu marea paralel cu soseaua zeci de km, apoi dispare marea din peisaj si urci muntele, apoi revine, este de vis. Imi permit sa va sfatuiesc sa mergeti cu masina chiar daca este mai incomod dpdv al timpului de parcurgere a distantei.
@Aeerdna
Pe coama vreunui deal sau la câmpie
Sau poate-n inima frumosului Paris,
Tot ţi-aş compune o scurtă elegie
Chiar de ar fi să mor şi-apoi interzis.
Cuvântul tău trezeşte-n mine, şovăielnic, versul
Chiar dacă ades, atotputernic şi irefutabil,
Să mă abţin la a visa-mi şopteşte Universul,
Să-mi văd, tăcut, de existenţa-mi de contabil.
Printre romanii care s-au nascut toti poeti, exista o vorba care nu-mi permit sub nici o forma sa o spun pe acest site.
Oricum am deschis dex-ul sa pot intelege si eu cuvintele folosite in aceste strofe.
O seara buna iti doresc in continuare.
Florine,
Stai, dom'ne, ca nu s-a legat de tine! Omul iti spune, cu alte cuvinte, ca-i place cum scriu eu. Mie-mi plac versurile lui. Daca vrei sa stii, mi-a dedicat o poezie (nu asta, ca a elaborat-o-n mare graba) ca am cazut in freza de admiratie.
Sper ca nu avem nimic cu creatia, ca si noi, atunci cand scriem pe acest site, o facem pentru ca ne incearca o muza. Parerea mea este ca toti care intra aici sunt niste oameni sensibili si trebuie sa-i tratam cu toata pretuirea.
In definitiv, mai bine citesti un om sensibil, decat sa privesti niste platitudini, de genul: "Valea incepea la limita stancilor, marea la limita plajei, cerul la limita aerului, iar focul, ei bine, focul nu se putea vedea bine unde incepe"...
Totusi, daca te referila unele cuvinte, afla ca noi doi, eu si Flaviu, vorbim codificat, ca sa nu se prinda Webmasterul (care e un baiat simpatic si-si face meseria; trebuia sa te prinzi pana acum, ca si lui ii place gluma si bascalia, dar sa nu prea-maresti soselele lui Allah)... )
Stiu ca nu s-a legat de mine, de aceea am si spus ca romanul se naste poet, insa am chef de tachinare in seara aceasta. Tin la glume, nu-i nici o problema, dar oricum turcii au sosele beton (sic).
@ Flaviu
Chiar dacă versu-ţi are rimă,
Încântă, place, (unii chiar suspină!),
Dintr-o totală şi injustă lipsă-n cvorum,
Te poţi trezi trimis direct pe forum!
@florin_mch
Rândurile au fost scrise de mine pentru a mai destinde atmosfera. Nu au nici o legătură cu "conversaţia" dintre tine şi Aeerdna, crede-mă, te rog. În nici un caz nu am pretenţia că s-ar chema 'poezie' ceea ce am postat iar eu în nici un caz nu sunt poet. S-ar putea ca românul să se fi născut poet după cum se spune dar eu în mod sigur am să mor contabil.
O seară bună!
As vrea eu sa fiu trimis
Asa cum bine imi prezisi
Pe forum sa putem lega
O conversatie uite asa
Ptiu drace, ca am si talent de poet
Stiu ca au fost scrise de tine, ca doar era trecut numele tau in coltul paginii, dar uite ca m-ai "virusat "si pe mine.
O seara buna si tie!
Bine, Florine, fie cum zici tu. Mie mi-a intrat o pietricica direct in torpedou (pentru ca soselele erau prea tari!). Si din cauza "salturilor mortale" peste lucrarile edilitare a trebuit sa-mi schimb cauciucurile si sa-mi pun de-astea de iarna...
Ps. Nu uita sa-mi punctezi toate lucrarile, drept recunostinta ca am dialogat cu tine si astfel, ti-a crescut audienta review-urilor...
Santana,
Tu ce cauti aici? Ca esti membru GOLD si noi suntem prichindei pe lamga tine?
M-am plafonat cu versurile, dar ramane constatarea: "cel mai bune rew. " (asa este!) 1038 de vizualizari si 2400 de voturi. Imi dati voie sa ma mir si eu putin?
Ti-ai schimbat anvelopele ca este timpul celor de iarna, nu ca ti-a intrat pietricica in torpedo, si sa stii ca-ti raman profund indatorat ca m-ai bagat si pe mine in seama.
Si acum lasabd gluma la o parte, nu am sustinut nici o clipa ca turcii au cele mai bune sosele, dar in comparatie cu noi sau cu bulgarii, ei au inventat asfaltul.
P. S. Si eu te iubesc!
@florin_mch
Începutu-i mai greu dar... promiţi! Cum era fraza aceea cu care se încheia filmul Casablanca (că io, recunosc, la d-ăstea mă uit)... aa, da: "prevăd că acesta e începutul unei noi prietenii" (mă rog, ceva de genul, da' a-nceput să mă lase memoria).
@Aeerdna, @santana
Vă mulţumesc că aţi fost alături de mine în momentul de grea cumpănă prin care am trecut.
Să-mi fie ţărâna uşoară... de poet!
Vă pup şi vă strâng mâna (pe Aeerdna o pup şi lu' Santana îi strâng mâna, ca să nu se "interpreteze")
Flaviu, fost poet post-decembrist
Prevezi bine, este inceputul unei noi prietenii, iar in privinta partii cu poetul, deja am intrat in acel moment in care apare in creierul meu: delete
@Aerdana
Vrei sa aungi si tu GOLD sau mai sus? Pai nu asa frate! Rupe acest rew. in 7-8 parti: drumul, benzinaria, piatra din torpedou (asta a intrat prin motor?), vinieta de la Bulgari, te prefaci ca ai papat si tu ceva la Ruse (zici cum a mancat copilu vecinilor si ce bunaciune era ospatarita, cu linute de dialog si dialoguri savante ca-n filmele comuniste), apoi autostrada (mama, ce reviu iti iese acilea, de vreo 7-8 mii de puncte), urmeaza "La granita la turci" pe vreo 20 de randuri, minti si tu ceva ca ce jmecher m-am dat la turc, sa nu uiti sa povestesti cum l-ai dovedit din prima (iar iei 5-6 mii), Apoi, cu sapte-opt poze din concediile trecute zici si tu "Magazinul din care a cumparat Aerdana paine" Va avea un succes fulminant! Deja esti GOLD pana aici, dragul meu, pe bune! Urmeaza nimicurile gen receptia, hotelul, plaja, apa, haleala turceasca. Cand epuizezi toate subiectele, iti aduci aminte de restaurantul ala inca neconstruit, dar care va fi de o stralucire aparte, da-i si tu 5 stele, ca doar ce-o sa zica lumea, nu? Il descrii drept o minune gastronomica, pui preturile din burta - asa ca la restaurant - dar ai grija a spui "ce urate erau ospataritele, mama, mama! "
Pai tu asa vrei tu sa ajungi MARE?
Deja mi-e teama ca esti...
Aeerdna, spirit sprintar si viu pana la ultima celula, am inviat cand tocmai murisem si o liota de popi de imprumut imi cantau... stii tu ce. bine ca te descoperii, acum am si eu un motiv adevarat sa deschid netul pe afa, bine, mai sunt vreo cateva, dar alea ti le spun pe privat. bine e sa dai peste oameni fara bariere, fara ochelari si chiar fara sutien, care stau in cap dar cu toate mintile acasa si cu sufletul intreg. ma pregatesc sa citesc tot-tot ce-a iesit din tatatura ta, iti dai seama ca o sa primesc avertismente de vot la foc automat, ca asa e in lumea unde unii scriu mai repede decat citesc altii, iar altii citesc cum respira. cand mai mergeti pe transfagarasan flutura ceva acolo, sunt prin preajma...
Ne simtem asa de bine cand te citim... lucru rar..
.
PS- nu cred ca ai nevoie de puncte , ce prostie sa presupun....
UIte ca ai gresit! Acum m-am uitat si am vazut 1058... dar sa stii ca ma lasa rece. Lucrarea mea de suflet este Muntele Athos si acolo as fi vrut sa va spuneti parerea. Ca din cauza "racelii" cu care a fost intampinata, ma gandesc serios daca sa mai continui, ori ba...
Ce-aveti, frate, cu grecii? Ca sunt de o mie de ori mai de treaba decat turcii. Si nu sunt saraci (ma refer la zonele de interes turistic, eventual pe yachturile de lux!). Daca ati vedea ce am scris la partea III-a (si sunt lucruri reale!), va cad dintii. Mai mult decat atat, in Grecia lumea te respecta, nu ca in Turcia, unde te "infratesti" cu tot musulmanul, numai pentru ca el cade-n freza dupa o femeie frumoasa... Turcul nici nu stie sa faca curte unei femei, este categoric si se considera alesul lui Allah pe pamant.
Stiti ce n-am scris eu in acest review? Ei bine, pe plajele de la Cande Onura (Kusadasi) nu sunt pescarusi. Sunt numai ciori! Nu cumva este ceva predestinat? Ati vazut pozele de la Alexandros Palace? Ei bine, am o poza cu un pescarus care mi s-a asezat pe mana si a stat asa ca sa manance, spre extazul tuturor de pe yacht. Asta da experienta inedita! Si ma gandesc ca, la Cande Onura, puteam sa sper, cel mult, sa mi se aseze pe umar vreo cioara... Brrrrrrr!
@ TORA INGRID
Vrei să spui că abia ACUUUM ai "descoperit-o" pe Aeerdna??
În locul tău mi-aş face o autocritică serioasă şi aş mânca 2 săptămâni numai Eugenii.
@Santana
Vezi că te-am votat aşa că... ai grijă ce faci! Sper că ştii cum stă treaba cu 'acţiunea şi reacţiunea'. Aştept feed-back-ul tău!
De mai Flaviu, multumeste-i amicului poet ca mi-a deschis ochii, ce sa fac, daca intru rar si atunci imi epuizez neurotransmitatorii cu dejunuri la margine de drum la rang de excursie... mai bine mai tarziu decat nevar, eugenii am mancat destule inainte de 89, ca eu fac obiectul contrazicerilor cu pensia la 60, ba la 63, ba la 65, da recuperez... Aeerdna sa ne traiasca si sa scrie mai departe, ca public vaz ca este... sa ne traiasca
@ Flaviu
"NU este permisa votarea multipla de catre acelasi utilizator a unui ecou
A-ti votat anterior acest ecou ca [FOARTE BUN]
BACK | Pagina principala AmFostAcolo"
Intru la belele dragul meu, si-asa simt ca ma paste un albastru curand. S-a trezit vechiul Satana din mine!
Tora Ingrid,
Binenteles ca nu am nevoie de puncte. Eu am nevoie de opinii, de discutii, de gimnastica mentala... Si ma contrez cu oamenii numai pentru ca-mi plac. Daca nu mi-ar fi placut Flaviu, Santana, Florin nici ca le raspundeam. Dar am invata de la ei lucruri minunate. Bunaoara, Flaviu este un om minunat, de o sensibilitate si o frumusete extraordinara. Santana l-am vazut acum: este lucid, calculat, un bun creator de frumos. Florin deschide ochii la lumina si zambeste...
Iti multumesc pentru cuvintele superbe pe care le-ai spus. La fel simt si eu cand citesc ceva frumos si care ma indeamna sa indraznesc in viata, sa nu ma las ingenunchiata de prejudecati si resentimente...
Revin la Muntele Athos si iti spun tie, iar prin tine tuturor: nici nu va dati seama ce emotii am atunci cand public ceva aici. Nici nu va dati seama cat de mult ma gandesc la fiecare cititor. Nici nu va dati seama cat de mult va iubesc si incerc, in masura intelegerii mele, sa va dau o cale de a depasi acest marasm care ne-a lovit fara sa fim vinovati cu nimic. De aceea, scrierile mele incerca sa manipuleze lucrurile in profunzime si sunt prezentate cu alte incarcaturi emotionale care pun subconstientul la treaba... Dar daca nu exista feed-back, ce se va alege de toate acestea?
Bai fratilor, nici nu pot sa ma uit la meci in cauza voastra. Ca ma mai voteaza unii pe acilea! Daca ma mai votati, mut pe "iubire si onoare"!
Buna dimineata Andreea,
Iti multumesc pentru cuvintele frumoase adresate noua in general si mie in special, dar sa stii ca eu intotdeauna tin ochii deschisi si zambesc. : D
Iti doresc o zi minunata precum cuvintele ce le asterni in acest spatiu.
@santana
Da' la ce meci te uitai în data de 8 noiembrie 2003 la ora 6 dimineaţa?
Pe data de 8 noiembrie 2003 la ora 6 dimineaţa vedeam in reluare meciul de aseara.
Andreea dragă, poate că aș putea să-ți fiu mamă, cred că majoritatea dintre voi sunteți tinere între 20-30 de ani. Eu am 50 și pentru că citesc de ceva timp tot ceea ce scrieți, confruntările dintre voi, etc. am să-ți spun părerea mea chiar dacă nu te-ar interesa.
Scri frumos. scri bine, clar, concis, la obiect chiar cu sublinieri, ai putea chiar să începi un roman cu sejurul tău. Pentru cine este interesat de acest hotel, a regăsit în cele scrise de tine, chiar tot ce l-ar fi putut interesa. Ai omis doar să specifici dacă șezlongurile la plaja de nisip se plătesc sau nu... dar ATÂT.
În rest cred că ai reușit să creezi tuturor celor care citesc un ușor dispreț. Ai vrut să bravezi ,,să arăți cât de grozavă ești, cum totul se învârte în jurul tău și a grupului vostru, ai provocat și ceva scandal... sau... ceva de genul... ,,Vorbă multă... sărăcia omului ,,Peste vreo 5 ani recitește-ți ,,povestirea ,,. Te vei privi în oglindă și te vei întreba cu stupoare: ,,oare eu am scris toate astea?? ... ,,
Am citit review-ul, am citit comentariile si acum adaug un ecou.
Veni, Vidi, Vici.
"Life is like riding a bicycle. To keep your balance you must keep moving"
"You are what you think about most of the time."
q. e. d
P. S. Nu am simtit nici dispretul nici intentia de bravada, epatare sau lauda. Doar o usoara forma de autoironie, probabil neinteleasa de toata lumea.
Keep up the good work Andreea. You make my day!
Domnule Relu,
Sunt surprinsa. Dvs ati fost singurul care a reusit sa patrunda modul meu de manifestare... ) Va multumesc si va rog sa va socotiti printre prietenii mei. Oricand va stau la dispozitie cu mare placere...
---
Vreau sa fac niste precizari... pentru ceilalti, poate chiar si pentru cei ce conduc destinul acestui site... Ei bine, am fost tare dezamagita: eu consider prietenia oarecum diferit: fara interese meschine, cu sinceritate, cu schimb de idei si, daca se poate, cu o stransa colaborare in varii domenii, inclusiv in afaceri... De aceea, nici nu incerc sa arat altfel decat as fi in realitate (asa cum face toata lumea, de altfel!). Si socotesc ca e cel mai bine: nu dezamagesti pe nimeni, nu dai nicio speranta nimanui si faci ceea ce crezi tu ca este mai bine pentru tine si prietenii tai. Repet: pentru prietenii tai!
Review-urile inserate de mine au fost elaborate intr-o joaca: imi place sa scriu si soarta mi-a dat ocazia sa cunosc multe locuri, multi oameni si foarte multe oportunitati. E drept, am avut parte de o educatie mai speciala care a permis o evolutie plina de neprevazut...
Initial, in pofida unor abordari mai "agresive" ale unora de pe aici, am decis sa-mi vad de treaba mea si numai sa scriu. Pentru ca atunci cand scrii, treci totul in revista altfel si beneficiezi de o mai ampla experienta (pentru ca scoti in evidenta multe amanunte care altfel ar trece neobservate, ori pe un plan secund!)... Mereu am avut de castigat din aceasta preocupare. Daca vreti, este ca un fel de spovedanie, intr-un cadru diferit decat cel religios... Energiile se echilibreaza si, cu o eventuala ocazie similara, stii ce si cum sa faci ca sa-ti iasa mai bine... Asadar, as fi continuat sa mai scriu, eliminand posibilitatea de dialog cu cititorii mei, pentru a evita micile neintelegeri si, de ce nu, pentru eliminarea starilor negative ale unora, care se considera "vexati" de scrierile mele, eventual de atitudinea mea rebela...
Cu toate acestea, am primit un mesaj de amenintare, pe care l-am facut cunoscut Adminului. Nu s-a luat nicio masura si nici nu mi s-au cerut scuze, asa cum mi se parea corect... In consecinta, am renuntat la acest site. Am uitat chiar si parola...
De fapt, de ce spun toate acestea? Eu sunt sincera pana la capat. Ma bucur intr-un mod sincer daca cineva reuseste. Am declarat chiar de la bun inceput: nu ma intereseaza premii! Asadar, nu trebuie sa vedeti in mine un concurent. Pentru ca chiar de-as castiga premiul I, l-as refuza. Am venit pe acest site din proprie initiativa fiind convinsa ca ceea ce va spun eu nu va mai poate spune altcineva... Nu doream decat un singur lucru: intelegere si disponibilitate. Intelegerea unei experiente diferite de cele obisnuite si disponibilitatea de a schimba idei, intr-un mod rezonabil si fara jigniri, convinsa fiind ca am numai de invatat de la dvs. Nu s-a putut. Mai mult, am fost amenintata. Dvs vi se pare corect? Ei bine, mie nu!
Ps. Cred ca nu realizati inca, ce inseamna sa indepartati de dvs un om de calitate. Poate ca nici nu va intereseaza. La modul cum merg lucrurile in Romania, nu m-ar mira sa constat si asa ceva. Nici acum nu am inteles pe deplin... Ce v-a deranjat? Experienta de viata pe care am expus-o, ori felul cum scriu? Si cu cat ma gandesc mai mult, cu atat ajung la concluzia ca v-ati dori sa scrieti ca mine: degajat, fara resentimente, surprinzand manifestari interesante ale psihicului uman... Oricum, nu am avut parte de o educatie umanista. Prin urmare, nu scriu astfel din cauza unei pregatiri mai speciale in domeniul literaturi... O spun pe de-a dreptul!... Sa nu spuneti ca va deranjeaza ca sunt tanara si blonda... )... Ei, daca va deranjeaza, e bine sa aduceti la cunostinta si puteti fi siguri (sigure!) ca, atunci cand voi intra pe acest site, ma voi vopsi! )
Din pacate ceea ce spune mai sus Andreea este adevarat in mare parte. Din cauza unui singure persoane rau intentionate avem cu totii de suferit. Asta nu se intampla numai aici sau doar pe forumuri si bloguri. Se zice ca un prost arunca o piatra in lac si o suta de intelepti se chinuie sa o scoata. Asa si cu societatea noastra, ajunge sa manance un tigan o lebada din Viena si nu mai spalam rusinea nici in 30 de ani.
Parerea mea este ca trebuie sa continui ce ai inceput Andreea, nu te lasa coplesita de prima amenintare si primul obstacol. Vorba unui clasic in viata "life is like a box of chocolates you never know what you're gonna get"
De data asta ai nimerit una amara, dar nu te descuraja... poate sunt altele mai dulci... sau nu
P.S. Aici pe forum si nu numai, consider ca suntem intre prieteni si ne putem apela pe numele mic, asa ca scuze daca am fost prea direct. Cu acest P. S. vreau sa-ti multumesc Andreea pentru cuvintele frumoase, care au picat exact la implinirea unui numar de ani din efemera mea existenta.
Andreea, noi sa fim sanatosi ca "belelele curge"cum foarte bine s-ar putea exprima unii dintre cei care huzuresc prin forul legiuitor al tarii tuturor posibilitatilor care este Romanica. Nu trebuie sa punem la suflet chiar tot ceea ce se spune si se aude pe la colturi despre persoanele noastre. Viata este frumoasa si trebuie traita cat mai frumos cu putinta. Sunt unii oameni care chiar nu trebuie sa le dam satisfactia ca-i bagam in seama. Acestia trebuiesc ignorati si marginalizati, sa-i lasam sa traiasca in lumea lor, cu bunele si cu relele fiecaruia. Acesti oameni in general sunt cei care se cred cei mai destepti, cei mai frumosi, intr-un cuvant cei mai cei. Este pacat sa capitulezi in fata acestora dandu-le astfel satisfactia inca unei victorii in imaginatia lor bolnava. Lasa-i sa "latre"precum lupii la luna plina si continua sa-ti expui impresiile asa cum foarte bine o faci.
Va doresc tuturor celor bine intentionati un weekend excelent si o vacanta pe masura, iar cei din tagma "nemultumitilor"o veche vorba din batrani: "Sa va dea Dumnezeu de 100 de ori mai mult din ceea ce ne doriti noua".
Va multumesc pentru cuvintele frumoase. Va asigur ca va consider printre prietenii mei. Astept cu nerabdare sa va cunosc personal, daca se poate, la o locatie turistica stabilita de comun acord. Cine stie? , poate mergem impreuna, ca drumul e mult mai scurt atunci cand mergi cu prietenii... iar sejurul poate fi delicios!
Cu cea mai mare placere draga Andreea, dar intr-o locatie turistica putem vorbi pentru la anul ca deja sunt cumparate pentru aceasta vara. Si eu te consider o prietena de-a mea acum.
Inca o data, weekend excelent si o vacanta minunata!
Ce review! Cu accente a la Vlad Musatescu. Si cu flori de levantica . L-am savurat impreuna cu un espresso grozav. Si cu siguranta o sa-mi cumpar o saltea care urmareste conturul corpului. Da, si o sa invat mai multe limbi straine. Turca, daca o sa ajung acolo. Bulgara acum, ha! Felicitari A!
Dar ce se intampla, frate? Nu inteleg defel. pai, review-ul asta este, de mult, fumat. Eu il crezusem mort. Vad ca unii de-abia acum il savureaza. Pai, daca public ce am mai scris si pe unde am mai fost, o sa spuna lumea ca sunt o plimbareata, o nelinistita, eventual, o "transcedentala"... Ma bucur ca v-a placut. Numai asa sa fie, ca pe net, intalnesti clone la tot pasul, iar IP-ul nu vi-l pot vedea de aici, din Romania... Oricum, sa stiti ca tot ce am scris aici, pe AFA, a fost trait si indelung rastalmacit: pentru aceeasi locatie, mi-am scris memoriile cu abordari multiple. Evident, pe site-uri diferite... Va doresc sa va bucurati de ele, cel putin la fel de mult cat am facut-o eu atunci cand le-am trait. Si cand te gandesti ca nici nu mai voiam sa revin pe acest site...
Andreea ma bucur sa aflu ca ai revenit la sentimente mai bune fata de AFA si implicit si de noi, noii tai prieteni.
Si eu sunt uimit cum de nu am gasit review-ul tau mai repede, dar asa se intampla si cu pietrele pretioase sunt descoperite mai greu. Dar acum ca tot ai fost sa zic asa consacrata, nu ne uita si pe noi muritorii si mai arata-ne un coltisor din stralucirea amintirilor tale.
Daca ti se pare ca am fost un pic ironic sau incerc sa te persiflez, sa stii ca asa sunt eu, vorbesc din suflet si la fel ca si tine cred ca autoironia va salva Romania. De ce sau de cine ramane de vazut.
In alta ordine de idei, chiar ma speriasei cand ai scris ca ai pierdut parola de la AFA, dar dupa aceea, parte tehnica din mine m-a linistit, stiut fiind faptul ca orice parola are si hacker-ul ei.
Acum putem cu totii rasufla linistiti si nu ne ramane decat sa ne apucat de citit noile tale povestiri, istorisiri, memorii, tratate sau orice mai ai a ne spune.
Paranormalu' face din nou ravagii pe afa.ro! Iar ma chinui să mă dezabonez de la "primire ecouri" şi nu reuşesc! Help!
@santana
Ma bucur ca ma tragi de maneca pentru a te recunoste... Asta-mi aduce aminte de Jean Constantin (nu spun unde l-am vazut, ca sa te fac curios!) care-i spunea unui tzanc, ce incerca sa-l deturneze cu orice pret: "- Hai sictir, prostovane! "... ) Dar eu nu spun asa ceva, ca te iubesc si te stimez. El o spunea si era vorba de un film, nu de realitatea nemijlocita. Si apoi, Jean Constantin este numai actor, nu un medic psihiatru care incearca sa trezeasca oamenii la realitate pe un site turistic (Cred ca te vei intreba de ce tin neaparat sa te fac mai destept! Am sa-ti raspund: "- D-aia")
@Admin, las-o asa ca nu sunt motive de interventie... Si nu reprezinta un limbaj licentios, invocand o situatie bine cunoscuta dintr-un film deja celebru in Europa... Daca se supara cineva, cum ca as fi prea indrazneata, am sa va spun un lucru: "Sarea si piperul dau gust la bucate"... N-am spus-o eu... Il las pe @santana sa faca precizarile necesare... Asta, daca stie si il vad foarte preocupat de educatia lui "paranormala" )))
Ca efect direct al derapajelor precum cel de mai sus, Aeerdna a primit o "vacanta" de 7 zile, ragaz de relaxare-racorire dupa activitatea atat de febrila din ultimele zile (vezi aici motivul si motivatia).
@santana: daca pe langa figura de stil (presupun) de mai sus ai in continuare nevoie de asistenta tehnica pentru dezabonare, scrie-mi pe privat.
Draga Aeerdana,
am citit tot ce ai scris pe AFA si tot nu m-am saturat. Prezinti "povestea" ta intr-un mod in care unii n-au curajul sau n-au cum sa scrie asa pentru simplu fapt ca lor nu au intalnit asa ceva in viata sau n-au trait asa de intens... !
Ma intriga ca nu mai continui... astept cu nerabdare randurile tale, o noua "poveste" de viata.
Recunosc ca nu am o asa experienta de viata, cu foarte multe aventuri, insa ma bucur sa citesc pe ale altora, mai ales ale tale sunt formidabile... astept sa vad cum s-a terminat excursia cu cataramanul... sau alta aventura!
Pana la o noua "aventura", capul sus si priveste orizontul!
Iulian
Am facut rezervare pentru septembrie. Multumesc Aeerdana! Sper sa pot face si eu asa ceva cand o sa ma intorc.
Pentru cei interesati am gasit la 530 EURO 7 zile 04-09 --- 11-09 5 stele AI.
Idee puteti avea si de aici http://www.cande.com. tr/cande%20360/onura%20360/index. html
@ion. iulian
Iti multumesc. Intentionez sa public mai departe. Aici. De asemenea, voi publica mai multe nuvele. Evident sub numele de Aeerdna (ca am ajuns o personalitate, nu-i asa? ))... Prin urmare, daca ti-au placut review-urile mele si daca-ti vor mai placea cele ce urmeaza sa le public, te vei delecta citind creatiile mele literale, unele turistice si mai putin hedoniste (este numai o chestiune de perceptie!)... In fine, important este numai mesajul tau, care a fost bine primit... Drept pentru care, te voi invita (fii sigur de asta!) la lansarea primei aparitii editoriale. Am sa las undeva un anunt, eventual un mesaj privat...
@Gaybruch
Sunt convinsa ca te vei distra de minune. Nu te lasa! , fii pretentios si plin de haz!... Si te rog sa transmiti lui Ratvan, un animator minunat animator de la Cande Onura, salutari din partea mea... Atentie la bulgari!... Nu uita: drumul cel mai comod este prin Ormenio, Soufli, Ipsala (adica prin Grecia si nu pe la Capitan Andreevo)... Vei afla de ce! Numai ca la intoarcere, va trebi sa te supui unei perchezitii minutioase la granita dintre turci si greci (asa e partitura si nu prea poti altfel!)...
@ion. iulian/Gaybruch
Vă rog să staţi pe recepţie! Urmează (şi sînt convins de asta!) cele mai bune review-uri, ceva între metafizică şi botanică. Prefer însă ediţia tipărită, la lansarea cărei sper că voi fi şi eu invitat... Sînt sătul pînă peste cap de încercări agro-literare gen Trinitas TV. Pînă atunci, interesaţi-vă şi voi înainte daca la astfel de serate literare se şi bea ca să nu fiu pus în situaţia de a-mi socoti seara pierdută. Kalimera!
@Aeerdna acum am vazut ca ti-am stalcit nick-ul. Te rog sa imi accepti scuzele. Drumul pe Bulgaria l-am facut de aproape 100 de ori. Insa nu stiu pe cel prin Grecia. Eu as fi mers pana la Edirne si apoi Izmir via Gelibolu... etc. Nu as mai traversa o tara in plus decat daca prezinta niste avantaje clare si substantiale. Oricum am stat in zona cu serviciul (Turcia) cam 12 ani. Imi este dor de Turcia. Cand ma intorc neaparat o iau prin Istanbul. Astept o solutie. Abia astept sa fac niste (multe) fotografii. Sunt pasionat de asta aproape la fel de mult cat de bucatarie. O sa postez pe FB. Oricum sunt niste oameni cu bun simt si daca esti civilizat, deschis, cu bun simt sa ii aduci aproape de suflet sunt prieteni pe viata.
Daca persoana respectiva mai e acolo o sa ii transmit. Numai ca nu stiu daca el te stie pe nick-ul de aici.
Cu Stima
Dorel Lupu
PS pe numele asta ma gasesti si pe FB.
@Santana Imi cer scuze daca nu stiu cine esti sau daca ti-am adresat vreun comentariu ori atentie. Ceea ce pot sa iti spun cu siguranta e ca eti putin haotic la exprimare. Cert e ca de la metafizica si botanica treci la literatura si posturi tv religioase.
O zi buna.
@Gaybruch,
Daca mergi prin Ormenio - Soufli, drumul este foarte bun, neaglomerat. E drept, are unele portiuni in reconstructie si trebuie sa o iei pe o secundara, dar numai pentru 2 km iar lucrul acesta se face numai de vreo doua ori. Asadar, vei evita portiunea turca de la Edirne la Kesan, care e cu multe denivelari si se face cu multe restrictii de 50 km/ora. Ei bine, eu am facut ambele trasee (pana la Kesan), de vreo sapte ori fiecare, cu diferite interese. Nu e vorba de traversat inca o tara: suntem cetateni europeni, iar la granita de la Ormenio treci imediat si nu te mai deranjeaza nimeni pana la granita de langa Ipsala. Ceea ce e foarte important la turci este viteza, pentru ca distantele sunt mari, iar uneori, peisajul pare monoton. Asadar, solutia propusa de mine este de fapt un fel de scurtatura... Tot ce scriu aici este din experienta mea personala: dau celor ce citesc toate informatiile necesare, tot ca sa-i ajut si sa-i determin sa indrazneasca. Iar lucrurile acestea nu se afla la vedere si, de regula, oamenii nu le spun...
Da, e posibil ca la Cande Onura, Ratvan sa nu-si aminteasca de mine. O perioada, am discutat cu el pe mail si atat. Acum nu stiu daca a mai facut lucrul acesta cu altcineva. Dar sugestia mea referitoare la contactul cu el are o alta semnificatie decat cea uzuala. Ei bine, Ratvan este un tanar foarte civilizat si delicat. Este sufletul animatiei de la Cande Onura si nu-i scapa nimic. Tot timpul este in mijlocul oamenilor, spune bancuri sau poante hazoase cu mult bun simt. Am observat ca-i face placere sa-si aminteasca de oameni si, mai ales, sa i se spuna ca intr-o tara, se vorbeste de el pe site-uri. Lucrul acesta il face si mai deschis, si mai saritor. Asadar, are mai putina importanta relatia lui cu mine. Mai importanta e relatia lui cu tine si cu grupul tau. Pentru ca in cazul in care este mai relaxat, omul spune mult mai multe lucruri despre el insusi si ai lui, despre locurile in care traieste. (Asadar, poti sa afli!). E posibil ca astfel sa ajungi prietenul prietenilor lui, ceea ce nu-i de neglijat. Oricum, la Cande Onura au o retea wireless si, daca are disponibilitate (si are seara!), ii poti arata ceea ce am scris despre ei pe AFA, ii poti arata pozele (pe laptopul tau, evident! toti fac la fel). Si e posibil sa-si aminteasca mult mai multe lucruri decat am scris eu aici. Vreau sa spun ca prin sugestia mea, incercam sa-ti inlesnesc un prilej de socializare...
Ps. Am retinut sugestia...
” @Santana Imi cer scuze daca nu stiu cine esti sau daca ti-am adresat vreun comentariu ori atentie. Ceea ce pot sa iti spun cu siguranta e ca eti putin haotic la exprimare. Cert e ca de la metafizica si botanica treci la literatura si posturi tv religioase.
Aşa-i dragul meu, o păţesc de fiecare dată! Iar am scris mai repede decât pot alţii să citească. Bătrâneţea, deh...
Felicitari, pustoaico!
Ai scris un review extraordinar si am intrat aici deoarece aveam nevoie de mai multa documentatie pentru inceperea seriei despre Turcia ("Turcia, altfel"). Te rog sa ma ierti ca abia acum te-am descoperit. Trebuie neaparat sa publici ceea ce ai scris. Ai un stil...
Lasa-i in plata Domnului pe ceilalti, nu trebuie sa pui atata suflet in polemicile nesfarsite pe care (unii) le cauta.
La fel ca tine, imi scrisesem primul review despre Peloponez, bine, urcasem articolele pe mai multe site-uri iar aici am considerat ca trebuie musai sa le pun, desi cu foarte mare intarziere, deoarece il iubesc foarte mult - pe site, of course, si imediat am primit o groaza de puncte, deoarece Peloponezul era o zona "virgina", strabatuta de foarte putini turisti. Insa m-a durut inima cand cineva, speriat de "ascensiunea" mea, a batut apropo-uri ca m-as fi inteles cu adminul pentru a-mi da o excursie prin Germania, parca. Dupa 5-6 review-uri, am renuntat...
In fine, iti multumesc pentru informatiile pretioase si pentru naturaletea pe care o afisezi, electrizand intreaga asistenta.
Urmeaza-ti calea si lasa lumea sa vorbeasca.
Sa ai o zi impecabila!
@Anele
Săru'mâna, Anele!
Eu apreciez foarte mult stilul dumneavoastră de a vă elabora ecourile: directe, la obiect şi fără înflorituri inutile.
Mi-aş dori foarte mult să citesc nişte impresii scrise de userul Anele, sunt convins că aveţi ce povesti. Eu nu mi-am pierdut, încă, speranţa.
Să ştiţi că Aeerdna este una dintre preferatele mele de pe AFA deşi, recunosc, sunt puţin supărat pe dânsa deoarece a fost la Târgul de Turism şi nu a binevoit să îmi facă şi mie o poză.
O zi superbă să aveţi!
Flaviu
Buna Andreea,
In primul rand felicitari pt. relatarea f. f. amanuntita despre Cande Onura, acum Vista Hill, dat fiind faptul ca vreau sa merg anul acesta la acest hotel am o intrebare legata de plaja de la mare. Nimeni nu specifica nimica de acest lucru, din poze se vede o portiune mica de plaja... Ma interesa daca pe aceasta portiune se poate intra lin in mare si daca sunt pietre prin mare sa te ranesti la picioare, sau arici de mare cum am citit pe alte relatari?
Ti-as fi foarte recunoscator daca mi-ai da niste amanunte in acest sens!!!
Multumesc mult...
@serban: Domne, după părerea mea, Cande Onura, ori Vista Hill (n-am ştiut că şi-a schimbat numele şi vă mulţumesc că m-aţi informat), este o locaţie interesantă... şi convenabilă ca preţ. Este o destinaţie minunată pentru o vacanţă completă. Chiar şi bazarul de lângă hotel este mai ieftin decât cele de la Marmaris, Fethiye...
Ca să răspund la întrebare... Da, în partea dreapta a plajei, există o porţiune pe unde se poate intra lin în apă. Apa este curată, cu toate că hotelul este situat în fundul Golfului Kusadasi şi nu există curenţi puternici pentru împrospătarea ei. Fundul este cam pietros şi la circa 5 m de mal, e posibil să găseşti arici de mare. Dar nu am întâlnit situaţii grave ca efect al contactului cu aceste creaturi ale mării. De regulă, oamenii fac plajă (şezlongurile şi umbrelele de plajă sunt gratuite!) în locul special afectat pentru hotel (are şi bar de plajă cu băuturi gratuite!), iar când doresc să intre în apă, merg pe dig şi sar în ea în zona de dincolo de dig (apa e mult mai curată!)...
Ca să fiu sinceră cu dvs, eu aş îndrăzni mai mult. Adică, aş merge la Marmaris, la Fethie, nu la Kussadasi. Asta dacă mergeţi cu automobilul personal. Dar nu mă luaţi în seamă, eu sunt o persoană căreia îi place aventura, neprevăzutul, cercetarea oamenilor, interacţionarea cu ei. Cu alte cuvinte, mă bag singură în faţa lor, îi provoc, vreau să aflu. Evident, cu decenţă. Aşa este viaţa mea şi nu am ce face. Dvs poate sinteţi o fire mai liniştită. Ei bine, pentru asemenea firi, Cande Onura este cea mai potrivită destinaţie. Dacă nu ar fi stabilit părinţii să meargă acolo, eu nu m-aş fi dus. (Pentru mine, este un privilegiu să-mi petrec vacanţele cu părinţii, cât îi mai am în viaţă!). Dar chiar şi aşa, am fost entuziasmată de locaţie. Ştiţi de ce? Pentru că întreg personalul de deservire al hotelului era format din oameni vii, din tineri simpatici, dornici de conversaţie, politicoşi, plini de solicitudine. La Marmaris sau la Fethie nu găseşti asemenea oameni, curaţi, ca să spun aşa. Îmi amintesc că la Marmaris a trebuit să-i provoc, să-i cointeresez. Altfel sunt foarte blazaţi şi extrem de interesaţi. Mai mult, nu există o preocupare din partea managementului hotelului să pună la dispoziţia musafirilor lor de oameni manieraţi, aşa cum este la Cande Onura... Aşadar, v-am răspuns...
Pentru ceilalţi... În lumina ultimelor discuţii de aici, am decis să nu mai intru pe acest site. Nu m-au deranjat jignirile dvs, că n-aţi dovedit decât lipsă de maniere. Nici ameninţările dvs penibile. M-a deranjat furtul de proprietate intelectuală, furt care nu a fost sancţionat de Admin, furt generat de alergătura după premiul I. Ca să fiu mai precisă, afirm că sunt în posesia a numeroase poze de la diferite locaţii. Dacă ar fi să concurez cu dvs, aţi ieşi pe locul II. Este simplu să publici nişte poze şi să furi impresii din review-urile celorlalţi. Dar care este farmecul, care este contribuţia, pentru ce scrii? De ce preferă Adminul să se facă a nu vedea? Păi, nu vedeţi că cei ce nu contribuie la frumuseţea site-ului se comportă cu servilism? Şi ce mult ne place nouă, românilor, să fim periaţi...
Aşadar, m-am decis să nu mai intru aici. Atitudinile unora dintre dvs mă afectează negativ, mai ales că eu nu gândesc murdar. Mă simt pângărită. Am răspuns la această solicitare numai pentru că ea a fost formulată politicos...
Nu doresc să mă mai deranjaţi sub nicio formă. Dacă o faceţi cu intenţia de a mă jigni, persifla, ori agresa pentru că nu accept să joc alături de "amatorii de socializare şi propuneri indecente", gândiţi-vă bine dinainte: ştiu şi să înjur! În şapte limbi de circulaţie... O să spuneţi apoi că sunt lipsită de maniere şi aţi avea dreptate. Aşadar, dacă mai există un dram de civilitate, începeţi prin a vă cere scuze şi nu a pretinde respect pe care nu-l meritaţi...
@Aeerdna: Buna seara,
In primul rand multumesc pentru promtitudine si pentru detaliile cerute in legatura cu plaja si hotel.
In al doilea rand, in legatura cu sfatul de a indrazni mai mult, tin sa-ti spun ca sunt la apusul tineretii si nu din lipsa de indrazneala am ales aceasta destinatie cat din ratiunea de parinte a unei fetite de 2 anisori.
Tin sa-ti precizez ca-ti admir f. mult felul tau de a fi, parca ma vad pe mine in tinerete, exact varianta ta masculina, acelasi suflet liber si avid dupa aventura... dar vremea a trecut si altele sunt prioritatile acuma! Asa ca iti doresc sa ramai la fel iar parerea celor ce nu inteleg un spirit liber din diferite motive, invidie, neputinta, etc... chiar sa nu te afecteze in niciun fel. In ceea ce priveste furtul e o traditie romaneasca veche ce se perpetueaza din generatie in generatie si nu trebuie sa te motiveze sa nu mai intri in acest site fiindca ar fi chiar o pierdere pt. toti cei care iti apreciaza modul f. exact cu detalii incantatoare ale locurilor pe care le vizitezi.
Cu stima!
p. s. AI sub 30 de ani, nu?
Aeerdna te rog frumos sa revii... ecourile tale m-au facut sa ajung vara trecute in Kusadasi am ales Cande Onura si a fost f frumos am facut si foarte multe excursii... am ajuns la Pamukale, Efes, Fantana Cleopatrei, croaziera pe Marea Ege impreuna cu sotul si fetita mea de 6 ani am fost incantati... am ales varianta de a merge cu autocarul desi conducem amandoi, coditii f bune si un ghid exceptional
Te rog poate ma ajuti cu informatiile tale vara aceasta mergem in Halchidichi-Sithonia, la Sonia Vilage... vrem sa facem f mult excursii, avem 10 zile la dispozitie
Multumesc f mult
@DARIA: Raspund cam târziu... Oricum, îţi mulţumesc pentru aprecieri. Nu pot să-ţi spun mare lucru despre un loc unde nu am fost (Sonia Village). Eu am vorbit despre Athena Pallace Village... NIci nu ştiu unde este Sonia... Dar dacă vrei să mergi în Halkidiki - Sithonia, după părerea mea cel mai frumos este la Kalamitzi... Totuşi, nu prea înţeleg de ce vă încăpăţânaţi să mergeţi în Grecia, mai ales acum că se omoară-n draci, iar ruşii cumpără în draci terenuri pe acolo. Este atât de frumoasă Turcia, iar astăzi, e atât de stabilă.
Ps. Am să revin cu nişte review-uri despre Ceşme. Cred că încă n-aţi aflat cât de superbă poate fi plaja de la Ilica (se citeşte Îlîca). Şi apoi, cazarea este foarte ieftină (20 - 50 Euro/apartament/noapte... patru paturi!)... E drept, Ceşme se aflî la circa 1100 km de Bucureşti şi faci cam 12 ore până acolo (evident, prin Velico Târnovo, Nova Zagora, Svilengrad, Havsa, Keşan). Dar poţi să faci o escală de o noapte la Kucukuyu (şi se găsesc cazări ieftine în zona, a se evita Berk Apart Hotel)...
Daria, sunt îndrăgostită de Turcia. Am fost plecată prin nişte zone superbe. Am sărit de pe Babadag cu parapanta. E super. Grecia nici nu se compara! De aceea am tot întârziat cu răspunsul.
Ps. Am auzit că în Bucureşti şi în ţară au fost nişte ploi teribile. Aici a fost mereu soare.
@Aeerdna: Buna,
Ma bucur mult ca ti-a trecut supararea si ai revenit sa ne incanti cu relatarile exacte si pline de culoare din calatoriile tale.
Subscriu la concluzia ta despre faptul ca Turcia merita in fata Greciei, din multe, multe considerente...
Cu respect si admiratie!
Serban.
@serban:
E în firea lucrurilor ca frumuseţea să fie împărtăşită... Când întâlneşti meleaguri minunate, parcă simţi nevoia să-ţi chemi prietenii. Atunci uiţi de orice mizerie ţi s-a făcut... Unii nu fac aşa: ţin pentru ei, de parcă frumosul e nepreţuit şi etern... Eu am descoperit ceva uluitor: cei ce audeschidere şi disponibilitate pentru ceilalţi, au parcă parte în viaţă de mai multe oportunităţi. În cazul meu, saltul cu parapanta mi-a schimbat definitiv chimismul creierului. Experienţa este extremă, iar când m-am trezit după primele momente şi am constatat că mă aflui acolo, la înalţime, privind în jur la mare, la munţi, la păsări, am chiuit de fericire şi nu m-am mai oprit din vorbit. Turcul cu care eram în paragliding şi care nu ştia o boabă de engleză, germană sau franceză, nu se mai putea opri din râs. Că eu tot vorbeam, îi spuneam că ar face bine să se trezească şi să-mi amintească unde şi când ne-am mai întâlnit, apoi am început să cânt (niciodată n-am cântat mai frumos!), recitam nişte versuri străvechi, ce mai? , a fost ceva extraordinar. Şi ceea ce mă bucura peste poate era c-am îndrăznit. Am îndrăznit, eu, o fiinţă fricoasă!
Aşadar, acolo este explicaţia modificărilor subtile! Altfel, rămâneam aceeaşi figură urâcioasă (mai şi ţineam minte anumite lucruri!)... În fine, nu e cazul să mai detaliez. Poate am să scriu şi eu un roman, un fel de "Muntele vrăjit" ca al lui Thomas Mann, dar altfel... E complicat.
Oricum, multumesc pentru cuvintele frumoase. Nu vor fi uitate!
@Aeerdna: Cu multa placere si astept cu interes o descriere amanuntita a statiunii Cesme. Pentru la anul asi fi interesat de aceasta statiune dar oferta de cazare este destul de saraca pe net, aproape inexistenta. Initial am crezut ca e o statiune f. scumpa cu circuit inchis pentru turci...
Dintre toate statiunile vizitate in Turcia pe ce loc o incadrezi? Un atuu important cred ca este si apropierea de Izmir megaoras...
La buna auzire!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jul.2017 Slab - prima vizită în Turcia şi prima dezamăgire — scris în 29.07.17 de animaluta25 din BUCURESTI - nu recomandă
- Jun.2017 Dezamagit — scris în 23.06.17 de Razvan26 din RâMNICU VâLCEA - nu recomandă
- Jun.2015 Un hotel clasic de 5* — scris în 10.07.15 de tudose cornel* din PITEșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2014 Vista Hill... de fapt nu 5 stele — scris în 09.09.14 de miky77 din BUCURESTI - nu recomandă
- Jul.2014 Minunat! Raport calitate-pret excelent! Voi reveni si a 3a oara. — scris în 22.07.14 de FlorentinaNita din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jun.2014 O vacanta de vis — scris în 14.12.14 de Yoo din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jun.2014 E greu sa-i multumesti pe toti... — scris în 08.07.14 de lordu din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată