Economie la economie

TIPĂREȘTE

Pentru că simţeam nevoia să ieşim din casă şi oleacă din oraş, am decis să îmi plimb prietenii prin staţiunea de suflet, Băile Olăneşti, lăsând la latitudinea lor să aleagă cazarea. Au ales, au rezervat foarte repede şi... ieftin. Eh, extra extra sezon, urmează sărbătorile de iarnă, probabil oamenii vor să aibă ocupare, nu camere goale.

Vila este relativ uşor de găsit, este al doilea imobil de lângă Hotel Tisa. Relativ, pentru că nu are numele trecut pe vreun perete (nu am verificat şi acoperişul, mea culpa). Am fost direcţionaţi la adresa exactă de către recepţionerul hotelului menţionat şi... iată-ne în camere. Conduşi de o doamnă, după ce am orbecăit prin curte oleacă, deoarece nu scrie pe nicăieri "intrare", "acces camere" sau "p-aci"!

Camera nr. 8 este ok, cochetă, cu un televizor pe tub şi un par imens. Camera nr. 7 este imensă, un pat mare, o canapea, un dulap pe post de comodă şi un tv mic, cocoţat la tavan (dar e LCD). Curat, la prima impresie, dar aerul închis îţi lasă senzaţia de neîngrijit. Păcat, aveau timp să spele şi carpetele de pe parchet, să le usuce şi să dea cu var, până am ajuns noi...

Deşi am anunţat de la ora 12 că sosim după 20.00, am ajuns la o vilă îngheţată. Cred că dacă lingeam pereţii ne rămâneau limbile acolo. Doamna a început să rotească pe la calorifere, ne-a asigurat că o să fie cald şi am acceptat să achităm camerele. Dar ne-a panicat, câteva minute, pentru că nu reuşea neam să bage apa caldă în calorifere unei camere: aţi ghicit - a mea (norocos, nevoie mare). După câteva telefoane ne-a asigurat că vom avea cald, când ne întoarcem de la haleală, iar eu am rugat-o să nu mă lase să dorm cu ţurţuri, să mă relocheze.

Pe hol erau două calorifere: duduiau! În zona de servit masa/relaxare (este botezată de mine aşa, dar sunt bun şi cedez drepturile de autor), nu te puteai atinge de calorifer (mi-am zis că acolo-mi stabilesc culcuşul!).

Iată-ne întorşi la vilă, cu burţile pline şi chef de poveşti! Ardeau caloriferele în ambele camere, aşa că ne-am delectat, în zona de relaxare, cu veşnicul (de Crăciun) "Singur acasă 2" cu purici (măcar ăştia sunt emancipaţi, au LCD) şi bradul de crăciun, frumos împodobit (şi reamenajat de noi :P ), apoi ne-am retras la culcare.

Baia e mare... în zona duşului. Dar doar acolo. Chiuveta şi vasul de wc par... cel puţin prost gândit aşezate. Ca şi multitudinea de găuri din faianţă, semn că a fost un suport pentru săpunul lichid. Sau pentru hârtia igienică. Cât am stat acolo, nici hârtia nu a fost.

După duşul aferent, am zis să trec la următorul film legendar (de Crăciun) - Greu de ucis (tot) 2 şi am reuşit să îmi înţepenesc gâtul. E în tavan, oameni buni, am scris bine la început. Şi am vrut să îl mut de acolo, dar nu se mişca neam de pe şifonier. Am văzut, dimineaţă, că era prins bine de cablul de tv, care avea vreo 60 cm cu tot cu perete.

Nu mă plâng de instalaţia înşirată pe balconul vilei, fix în geamul camerei/ochiul povestitorului, dar, pe la 2 noaptea (sau dimineaţa), un vecin a găsit de cuviinţă să ne anunţe că a ajuns şi el la cazare. Nu numai cu vocea, dar şi cu corpul (cred că a căzut de vreo două ori. Cred. Ori s-a lovit de uşă, cu tocul.) Am vrut să ies să îl ajut, dar eram prea înţepenit pentru ca să mă mişc. Nu, nu de la tv, ci de la frig! S-a lăsat un frig în cameră, de nu ştiam dacă să mă îmbrac cu salteaua şi să trag perna pe cap, în loc de scufie, sau să mă mut sub duş, cu tot cu pat! Friiig!

Curajos din fire, am reuşit să corup membrele să se deplaseze pe holul vilei, să verifice caloriferele. Bocnă! Inadmisibil! Au bombănit membrele ceva inteligibil, s-au băgat în pat şi acolo au amuţit, până pe la 6 dimineaţa, când am auzit apa caldă trosnind (la propriu) în calorifere. Atunci am reuşit să adorm. Clipocitoarea de pe balcon încă funcţiona, semn că este obişnuită cu frigul. Bravo ei!

Pe la 7.30 am ieşit să iau cafea, de la tonomat. Este şi o bucătărie improvizată pe un balcon, dar, din pricina mirosului (rânced, a unsoare învechită), nu recomand utilizarea ei. Am sperat să mă întâlnesc cu madam patroana, ori cu madama ce m-a asigurat, cu căldură, de căldură. Nu şi-au scos nasul din caloriferele (pariez că şi noaptea) fierbinţi! Jur că mergeam la farmacie, luam prostii contra răcelii şi le ceream banii de medicamente! Este şi o terasă, ai acces din curte sau din vilă, cu leagăn, băncuţe, două foişoare mici, un grătar... vara trebuie să fie senzaţional.

Recomand doar dacă vreţi senzaţii... reci.

---

VIZUALIZĂRI: 1447 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI