GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Oraşul în care nu vezi nimic urât...
TIPĂREȘTE... Imberb fiind, prin anii '80, îmi tremurau picioarele păşind timid dalele şi treptele capodoperei lui Gaudi, Sagrada Familia în Barcelona şi în acele timpuri am simţit la fel... trecând prin Italia şi ca un mânz proaspăt adus pe lume, tremurând din încheieturi, ... puneam piciorul pe primele pietre ale caldarâmului veneţian. În tinereţile de atunci, parcurgând neobosit Europa cu trenul şi rucsacul în spate, jun şi la spirit evident, mă simţeam ca un... burete care, vrea să tragă totul spre el, vizual, tactil şi mental. Sub o formă sau alta mi-am dorit foarte tare să revăd Veneţia de astăzi, când părul nu mai e chiar ca pana corbului şi se îndreaptă, ca melcul dar sigur, spre culoarea ninsă a lui Gandalf. Când eşti amorezat de un loc, nu contează că l-ai mai văzut de 12-24 de ori... Veneţia este “iubita perfectă”, “partidele de amor”sunt la fel de pasionale, oricâte ar fi la număr!
Fiind cu faraoana în “conced”, în Lignano, zona Friuli, luna lu'august, anno 2010 şi evident la o şoaptă distanţă de minunea lagunară, deja simţeam “gustul” veneţian... şi copilul din mine, îşi dorea mai mult: să se arunce cu totul în “borcanul cu aromă veneţiană”! Hatsepsut a perceput dorinţa mea de cocolaşeală spirituală... deh... ! Cu entuziasmul copilăresc pregătit pentru trekking şi rucsacul, din nou în spate, ne-am urcat în trenul din gara Latisana, spre... Venice, my love. Era un fel de “personal de Tecuci” la fel de aglomerat dar, cu mai multe naţii europene în “burta” lui, ocupând spaţiul de şezut şi stat. La 55 de minute distanţă, cu paşi atenţi pentru a nu fi călcaţi în picioare, ne chinuim să parcurgem peronul Santei Lucia. Ca doi cercetaşi nehotărâţi cu mintea obosită, dăm totuşi comandă tălpilor spre Ponti degli Scalzi şi arhi-cunoscutul vaporetto. Era... ca la coadă la carne... găleţi de ruşi şi fântâni de chinezi, amestecaţi cu olandezi, belgieni, danezi şi mahaburezi din Timbuktu. Se împingeau ca zevzecii, care mai... abitir către cassa, în majoritate, pentru “beletu'”, direcţia San Marco. Un olandez îl înjura pe un chinez în italiană, care, la rândul lui, înjura un rus în engleză şi erau asistaţi de un român. Mioriticul cu, capul cât o cucurbătă şi faţă de morsă, cu gura pân'la urechi în semn de batjocură şi cu privire ironică, era într-un dialog cu copilu-i neastâmpărat. Eu şi Hatsepsut ne simţeam, psihic deja, târnosiţi de la atâta balamuc şi “furnicăreală”si eram d'abia la începutul aventurii. Faraoana, simţind că voi avea tragerea de a mă urca pe o ladă de gunoi/tomberon/stâlp/acoperiş şi că voi striga în gura mare “Shut-the-fuck-up! ”, se duce'n viteză cu coatele-i ascuţite, şi reuşeşte să “smulgă” două “bilete-bingo”, San Marco. Când a ieşit de la cassa, arăta ca Uzurpadora care a mângâiat vreo doi-trei cu tigaia peste imagine şi cu o privire de parcă se pregatea să descarce un întreg încărcător Kalashnikov, în pelvisul meu. Am respirat adânc ca să mi se calmeze mintea şi mi-am îndopat ideea că trebuie să fac abstracţie de tot ce nu este util, frumos sau îmbucurător. Ne trambalăm în vaporetto şi era... minunat... era... ca'n anii '70 cand te urcai in trei-trei-unu (331), de la Universitate către Piaţa Romană... dacă-ţi mişcai mâna (că poate te mânca nasu'!), luai peste meclă, gestul fiind poate'nţeles ca un atac la posteriorul cuiva, ca mângâiere! Doi ruşi soţ-soţie, fiecare cu câte un sugar la purtator şi cu încă unu' de mână plus cărucior, erau să-i rupă urechea faraoanei, cu-n biberon fierbinte, care'l tot fâlfâia în aer, mama ruznacă. Unul din sugari avea plăcerea sado-maso orgasmică de a mă scobârli în ochiul stâng, că, normal, ăla era liber (cum fac bebeluşii, când li se pune pata pe o... pată, pe covor, demult uscată şi răşpălesc pe ea până urlă ca li s-a înroşit degetul), în timp ce, cu celălalt ochi încercam să mă uit prin eye-shooter ca să filmez şi eu câte ceva... un cadru, două. Eram asudat ca un curcan fugărit de curcă, eu şi bébé-ul uitându-ne unul la celălat... aşa... prieteneşte... ca de la mangustă la viperă, sau invers. În consecinţă, dacă există posibilitatea ca, ceva să meargă rău, va merge şi dacă te simţi bine... nu fi îngrijorat... va trece!!! .
Reuşim să coborâm la pontonul de San Marco şi în clipa aia, „personalu' de Tecuci” mi se părea un Airbus clasa VIP, în comparaţie cu acel vaporetto! Cu vezica strivită între celelalte organe, alergăm către toaleta din apropiere, unde, ne-am... aşezat la coadă! Civilizat, coada, sărea de pe un picior pe altu' că... deh... nu numa'noi eram cu cisterna umplută. Eu, personal, aveam o stare că doream să dau vezica mea altcuiva şi să nu mai beau apă, câte zile îmi mai rămăseseră din viaţă!
Faraoana se uită zâmbind la mine...
- Eşti ca un copil, pe cuvântul meu... asta îţi trebuia ţie? ... să venim aici în mijlocul lui august? , uitându-se la mine cu ochi înţelepţi.
- Lasă astea! Nu ai cumva un buzunar care nu-l mai foloseşti??
-... Că-mi luai vorba din gură!!! , zise ea cu chip chinuit.
-... (cântând) Hai, nu te panica, Că-ţi dau şi vezica mea!! , zic eu aproape de'un leşin.
- Din câte ştiu eu, ăsta e momentul în care se intră în panică! , zise „înţeleapta”.
Ajungem la ţanc, în oatăr-closeturi!... scăpând a fi atât de... ”nevoiaşi”, nu de alta, dar, mai aveam puţin şi începeam să dau în cap celor din faţa mea, cu ce mi-ar fi fost la îndemâna... o rangă... un tramvai... un vapor... Cred că cei 2 euro per vezică, ... i-am dat cu cea mai mare plăcere! În situaţia în care eram, aş fi dat şi 20!!!
De la toaletă, în linie dreaptă pe tot Molo di San Marco, calea ce duce spre piazzetta şi mai apoi în piazza S-Marco, începeam să mă îngrozesc... uşor-uşor... De'a lungul erau, dreapta-stânga, una lângă cealaltă tot felul de... ”chioşcuri” sau tarabe de improvizaţie italiană... parcă eram la Mamaia, “pă strada cu şlapi şi muţunache”... Holly guacamole!... unde a dispărut eleganţa stradală a Veneţiei “mele”... ? ! ? !... la intrarea în S-Marco, chinezi cu brăţări sisif-ite care nu le dorea nimeni, nigerieni stil portmantou cu făcăreţe de plastic/mucava/piele, portretişti care au renunţat la ultimul an, la Arte Plastice din lipsă de bani şi caricaturişti ce se chinuiau să-l imite pe Annibale Carracci sau Gopo. Am hotărât să ridic privirea şi să mă uit la ceea ce îmi era drag, anume, la stabilimentele care le-am vazut de o sumedenie de ori, iubindu-le la fel de mult, la fiecare revedere. Faraoana mă ţinea de mână să nu mă piardă în îmbulzeala crescândă şi paşii ne purtau către Basilica di S. Marco. Eram pornit spre intrare dar, cu tristeţe, mă uit la... coadă, care era pânăăăă'n apă, adică Canal Grande/di San Marco. Semeţia clădirilor era mătuită, o chestie fumé, patinată, pătrunsă în faţada lor, ca o noxă râioasă care a venit să rămână. Faraoana avea ochii umezi şi nu ascundea asta.
- Cladirile parcă se pregatesc să... plângă! , spuse ea cu naduf.
- Nu, tată, ele plâng demult... si pe timp de noapte îşi jelesc propriul drum spre pieire! Ceea ce vezi tu acum, a început în anii '80…... Veneţia, de atunci plânge…. se chinuie fără succes să scape de ceea ce este peste puterea ei... noi... OAMENII!! Întrebarea e, cum ar fi arătat Veneţia dacă ar fi avut şi autobasculante, autobuze, autoturisme, rabe cu câte un Dorel la volan...
- Ştii…. mă uit în ochii tăi să observ ceva... patetism dar, nu văd decât…tristeţea unui clovn!!
- Eh... clovnii au şi ei... durerea lor! Eu fiind un... renascentist... evident că îmi face plăcere să revăd şi să “gust”, din hrana sufletului care sper să nu se termine! Ştii cum e... fiecare cu “gaşca” lui! Sunt eu mai... “dinozaur” dar, “joc în echipă” cu familia Lombardo, cu Bellini, Tiziano, Tintoretto... eh...
Aglomeraţia era insurmontabilă şi Hatsepsut intra într-o uşoară tentă de Tourette, indicatorul ei mental începea să urce la nivelul “ Smulge-păru'-din-nasu'-soţului-cu- buldozeru'”. Pentru a nu o pune pe faraoană în situaţia de a se comporta ca în modulul “Crampe din Ciclul Menstrual” şi să-mi pună o branulă care să picure cu crize de nervi şi să mă umple de... toate alea, ajungând la rubrica “Hai să ne râdem de tolomac în mijlocu' lu' San Marco”, am recurs la instinct... care îmi spune ce am de facut înainte să-mi dau seama. Având în vedere că, glumeţii se dovedesc adesea a fi profeţi, mi-am invitat doamna la o cafea pe Riva del Vin, lângă Rialto.
- Şi cu ce ajungem până acolo? , zise doamna, îmbufnată
- Cu Peugeot-ul!
- În nebunia asta???
- Comandanta mea supremă... te rog, încearcă să-ţi păstrezi suavitatea copilarească şi gândeşte-te la motto-ul: Nobody's virigin. Life fucks everyone!... şi te vei simţi mai bine!
- Ok, da' unde ne bem cafeaua?? ... că mai am puţin şi îmi trebuie o targă, la cât am fost de călcată!
- La café “Mitu din Titu”... habar n-am... găsim noi! Gândeşte-te că în fiecare zi hoarde, din care facem şi noi parte, de 35-40 de mii de mai toate naţiile îşi perindă fofeaza prin minunea asta lagunară!... deci, shit happens!
Trecând pe lângă Chiesa San Moise cu direcţia Rialto, nu se putea ocoli simţământul că îţi vine să te scarpini de la atâta mâncărime imaginară, creată în creier de aglomeraţia care părea să se autopluseze de la oră la oră. Veneţia îşi urla în neputinţă, durerea apăsării paşilor noştri care, la fiecare trecere mai luau un rând „de piele”, din dalele mult călcate ale preafrumosului ei, „trup”.
- Lady, lady!!... zise'n alergare unu' de pe... plantaţie
Los Negros avea vreo doi metri înălţime cu dantură perfectă de Hollywood şi dintr-un”piciorong”, aterizase chiar lângă cotu' faraoanei.
- Sper că nu ai de gând să te uiţi la poşete, acum, când mai am puţin şi mă preling în Canal Grande? , zic cu groaza de a sta'n picioare'n aşteptare.
Albu'-ca-Zăpada, cu un zâmbet odihnit, de parcă a stat toata ziua pe terasă şi a zippuit Margarita avea un talent, dat de rutină, în a scoate una dupa alta de pe braţ, copy-paste-uri de Chanel, GFF şi Hermes şi în acelaşi timp arunca cu dialoguri:
- Your lady has taste!... Hey... Mister, where u from??
- Venice Beach colţ cu Săpânţa!
Întodeauna trebuie să mă zgândăre cineva, fără să-l bag în seamă...
-... Where are you from? ... intreb şi eu în... dor de lele
- Ogodugu, zise el mândru.
- Ah, da? ... Minunat loc, aşa-i?? ... (cu privirea către faraoană), spune-mi şi mie, ... What the fuck it's an... ogodugu?
Cu ochii prin poşete, aud...
- Burkina Faso...
- Ai temperatură sau poate te-ai deshidratat?? , arunc eu.
- Se scrie, O-u-a-g-a-d-o-u-g-o-u... şi e capitala Burkinei Faso, zice ea.
- Your lady's smart too!! , zise... ”ogodugul” de tip cuier
- I know!... I'm just an android... and I'm with The Circus in town!
- Hey! You work at the circus?? , întreabă el cu admiraţie, de parcă i-am zis că sunt preşedinte... de bloc.
Faraoana care nu-şi poate abţine aciditatea...
- Yes! He's a clown!!
Ogodugul, începe să râdă atât de tare, încât am crezut că-i va zbura dantura pe caldarâm, ca de acolo să sară la glezne şi să mă muşte. Sună mobilul, marca Burkina şi fratele lu' Coca-Cola se face “alb la faţă”, ... deh... vorba vine... adică... cred că numai ei, între ei îşi pot da seama, când se “albeşte” vreunu' din neamu' lor, în panică.
- Police! , “ţâpă” el... I go, I go!
Nu am vazut de când sunt o... decolare atât de rapidă! Un OZN ar fi părut ca un Trabant pe lângă viteza din picioroangele africanului. Genţile, deveniseră nişte aripi de care se ajuta să înainteze... parcă era un gondolier care vâsleşte cu genţi, în loc de elegantul “stick” de lemn, veneţian. Stăm nemişcaţi câteva secunde, ca cei, care pot lăsa impresia că au făcut ceva nelalocul lui şi aşteptam să fim arestaţi. Agale veneau doi poliţişti veneţieni, care urmăreau atenţi eventuale schimbari de marfă-bani. Liniştiţi, ne punem pe drum şi ajungem la podul Rialto, prin sutele de boutiq-uri, care mai de care mai scumpe şi comerţ stradal de bandane, insigne, brizbrizuri şi măşti veneţiene amestecate cu turişti. Rialto arăta ca o conservă cu capac întredeschis, din care se scurgeau tot felul de gură-cască, din care făceam parte şi noi. Cred că Antonio da Ponte, ar sta cu frica'n sân, daca'r trăi, să vadă fiece zi cum, creaţia lui, “Podul de piatră sa (-r putea) dărâma (t)”, la... călcătura permanentă a turiştilor de pretutindeni. Civilizaţi, încercam să gasim un loc de unde să rămânem cu o amintire, în chip de poză, fără să călcăm dar fiind călcaţi de cei din jur. Pe Riva del Vin, acelaşi balamuc se întindea de-a lungul lui Canal Grande. La cafeneaua de lângă Rialto stăteai la coadă să prinzi o masă... deh... luna de concedii, chiar dacă preţul era unu' de rămâneai doar în chiloţi, dacă nu erai atent ce şi cât consumai. Aşteptăm linistiţi patru americani de vârsta a doua care, se uitau nedumeriţi la nota de plată de trei sute de dolari (300 $), crezând poate că sunt la ei, la colţ de stradă şi s-au împărţit pe un hot-dog. Ne-am băut cafeaua în serenitatea “normală”, a vârfului de sezon, uitându-ne unul în ochii celuilalt şi realizând că venise momentul să ridicaăm ancora, şi să umflăm pânzele în direcţia Sabbiadoro. Ne ajunsese amândorura să simţim tristeţea unei minuni, devenită talcioc lagunar. Veneţia nu se va scufunda niciodată pe cale naturală flux/reflux/tsunami/... origami sau alte... -ami! O calcă'n picioare oamenii ca un “balsam”toxic... ca un rezid, nedorit. Dar, ca întodeauna, omenirea are metoda de a scăpa de “chestii toxice”: a reîncadrat totul ca... netoxic. Un “netoxic” din care, cu părere de rău a unei vine asumate, făceam şi fac parte şi eu!
Pe... oricând!
Trimis de Alex_Macedo in 28.02.11 15:11:10
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în ITALIA.
41 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Alex_Macedo); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
41 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Chiar am avut azi o zi proasta, nu credeam ca ma putea binedispune ceva, dar ai venit tu, Alex Macedo, si ai reusit, a cata oara? sa-mi descrescesti fruntea!!!
Sa stii ca si eu am fost in august in Venetia, si am retrait o data cu tine toata aglomeratia aferenta. Dar a meritat.
Noi n-am mai ajuns la Murano si Burano din cauza asta, si chiar mi-am dorit. Poate altadata, sau poate o voi vizita din povestirile tale, ca tare sunt frumoase si vesele!!!
Te asteptam cu drag si cu alte destinatii, cat mai multe iti doresc!!!
Rog așteptați...
@anca_l
Ei vezi, asta ma bucura!! Ca am reusit sa te binedispun si sper si pe ceilalti colegi/amici/prieteni de site! E adevarat, foarte greu sa gasesti o luna din an cand e mai... putina lume in Venetia... dar, august este... nici nu stiu cum sa-l descriu... in orice caz iti trebuie nervi de otel, in acea perioada!!... A! Sa nu uit: La multi ani de 1 Martie ce sta sa bata la usa!!... si deasemenea, tuturor doamnelor/domnisoarelor de pe AmFostAcolo si din lume!!
”Ei vezi, asta ma bucura!! Ca am reusit sa te binedispun si sper si pe ceilalti colegi/amici/prieteni de site!
Mare adevar graita-i!
MAESTRE, respectele mele!!
Pacat de locatie ca a ajuns asa... (mult prea comerciala)... pacat de nervii lu' matale... dar e o experienta pina la urma ("spusa" al naibi de bine, in inconfundabilul stil!).
Felicitari!!! (pt "naratiune" si de ce nu... si pt cele re/traite in Venezia).
Pe curind...
@magdalena
... un zambet ca martisor, din partea mea! Multumesc
@sev7
... ca intodeauna sev7, iti multumesc si... fiecare experienta iti arata cum ar trebui sa procedezi ulterior... Venetia cred ca in... aprilie-mai... ar fi mai usor de trecut la pas, numai ca vremea iti poate juca feste...
Pe... oricand!
@mirmicu
Eu iti multumesc, ca ma citesti!!... si ca rasul a insotit la bratz cititul!
Alex, m-ai făcut să regret că astă-vară, aflat în sejur la Porec, în Istria croată, la doar o aruncătură de băţ de Veneţia, am ratat revederea oraşului de pe ape, preferând să văd locuri unde nu-mi mai călcase încă piciorul. Se făceau excursii de-o zi cu vaporul ce traversa într-o clipită marea.
Deşi, judecând după tonul uşor nostalgic din review-ul tău, se pare că şi tu ai constatat că, pe măsură ce trec anii, nu mai vedem lucrurile (şi fiinţele!) dorite şi admirate cu ochii dintâia oară.
Mais où sont les neiges d'antan?
@costi
... cu tristete recunosc, punctul tau pe i!!!... ai sesizat, intr-un fel jalea mea, pentru ce a fost odata, minunea lagunara!!
dommage, dommage, dommage, mon ami!!
nu am ce sa comentez... chiar daca adevarul din spusele tale, sunt un cutit in inima... Venetia din 2010 nu a fost cea din 1985...
Eu cred ca tu ai fost un rasfatat al soartei ca ai putut ajunge in 1985 in Occident. In acel an, mi-au trebuit toate pilele din lume sa obtin un pasaport pentru Ungaria, Cehoslovacia, Polonia si RDG. Imi aduc aminte si acum ce entuziazmata am fost de acea excursie facuta cu mult iubita noastra Dacie, si ce sentiment de r... t am avut cand m-am intors acasa, am gasit vama fara curent, nu era la bar nici macar o apa minerala, iar de la Nadlac pana in Arad, am dat de gropile noastre, la fel ca azi. Afost prima oara cand mi-am pus intrebarea": oare de ce m-am nascut in Romania? E rusinos, dar adevarat!
Macar acum putem sa mai vedem si noi cum e in lume, sa stim cum am fii putut trai, daca aveam puterea sa plecam! Dar am fost tineri si naivi si am crezut ca in 5 ani vom fi si noi in randul lumii!!! Lumea a3-a.
anca_l
... da, din punctul de vedere turistic am fost un rasfatat... nu mint!... dar, am si muncit mult si cinstit pentru a primi o cetatenie in plus fata de cea care am primit-o la nastere si evident ca munca pe meleaguri NORMALE, aduce de la sine si micile sau marile placeri ale vietii, chiar la o varsta frageda! Cum calatoriile sunt o pasiune si aici includ nu numai locurile in sine care, au ineditul lor ci si tot ce tine de arta... fiecare loc cat de putin... are arta lui... fie peisagistic, arhitectural sau pur si simplu, numai ca exista!! Astazi, cu tristete observ ca, chiar daca, dau o fuga in plimbare pana in Ungaria... doar cateva ore... cand ajung in granita romana... vad si simt diferenta... adica, acelasi peisaj ca in '89! Din pacate, Romania, din punctul meu de vedere nu este (deocamdata), The Land of Choice ci The Land of Leopard cu un foarte Vopsit Gard!!!
pai, ai ratat o plimbare cu gondola? mereu imi inseninezi zilele cu povestirile tale... sa nu iti pierzi din antrenament ca o sa ai multe reclamatii.
P. S. sa stii ca edituri sunt o multime, si fani ai o gramada, fa ceva...
Super review Alex! Recunoaste insa: ce te-ai face fara faraoana ta blamata??? !!! 
Atentie ca...ARDE! Un nou review marca Alex_Macedo!
De cand ti-am descoperit stilul stau cu ochii pe usercard-ul tau ca pe butelie! 
Te-am recomandat si unei prietene care nu are nici in clin nici in maneca cu AFA, atunci cand era plictisita.
Eu zic ca ar trebui sa pui o taxa: "taxa pe ras". Cu banii obtinuti sa vezi ce o sa o tii numai in vacante.
"Când eşti amorezat de un loc, nu contează că l-ai mai văzut de 12-24 de ori... Veneţia este “iubita perfectă”, “partidele de amor”sunt la fel de pasionale, oricâte ar fi la număr! "
Parca sunt cuvintele mele.
Nu mai este un secret ca iubesc Grecia ca pe ochii din cap, insa as "insela" oricand Atena cu Venetia si nu numai ca nu as fi pedepsita pentru pacat, ba chiar as ajuge in rai!
As fi iertata pentru ca sunt amorezata iremediabil de aceasta bijuterie urbana. Adevarat este ca fiecare loc este unic si frumos in felul lui, insa pentru mine Venetia este ...ceva mai mult.
Sanziana
... gondolele erau toate ocupate cu, chinezi... şi am simţit-o pe faraoană că dacă o urc în gondola, ori îl strânge de gât pe gondolier, ori pe mine... acest... "trip"... în Veneţia'l făcuse pentru mine, ştiind că sunt ca un copil, când vine vorba de "laguna minune"!
... de scris, sincer, să scrii un review de 3-4 pagini în Word cere o anumită muncă dacă vrei sa fi citit şi mai ales dacă ÎŢI RESPECŢI CITITORII!... munca depusă într-un roman, cred, este de cu totul altă factură... că nu am scris niciunul până acum! )))))... cere timp, sisifeală şi o stare specială!!...
... înseninându-ţi zilele ţie şi celorlalţi prieteni/amici/colegi/useri, este premiul cel mai semnificativ al unei munci mentalo-sufleteşti! Mulţumesc mult!
oanaboteanu
Faraoana cu bune sau mai puţin bune are motorul pus pe full throttle, ... cineva din gaşca familiei trebuie sa-şi asume atitudinea: ... şi cu picioarele pe pământ! ))
Ellada_sagapo
... cu statul cu ochii pe usercard, fără falsă modestie, pe bune, îmi face placere!... chiar dacă scriu mai rar, îmi doresc să fiu citit... nu am ipocrizii ca, "nu contează dacă se citeşte sau nu"... având în vedere că nu câştig niciun premiu şi dacă am câştigat, l-am dat mai departe plăcerea de a scrie este 90% că review-ul respectiv, rămâne măcar ca zâmbet în acea zi în mintea ta şi a colegilor de pe AFA! Sunt curios, dacă prietenei tale, chiar i-a plăcut... glumesc... dar, mă bucură gestul tău, în orice caz!
Grecia este o ţară, care, de la prima vizită, nu te lasă indiferent... este un loc special unde soarele străluceşte într-o combinaţie de, cer albastru-case albe-mare azurie... ca nicaieri altundeva! Cred că dacă aş avea puterea să creez o nouă planeta, aş planta imaginea Greciei, cu inserţii de Veneţia... deh... hai, că bat câmpii!!! Efcharistó polý!
Alex,
mi-ai amintit cum m-am grabit eu acum 20 de ani, la scurt timp dupa ce l-am cunoscut pe viitorul meu sot, spre Venetia, pentru a-l saruta intr-o gondola, sub puntea suspinelor, la ora 7 seara cand bat clopotele la biserica, pentru ca sa ne iubim pentru totdeauna... si asta doar pentru ca la varsta de 14 ani vizionasem filmul MICA ROMANTA de zeci de ori... da! Venetia are farmecul si magia ei unica in lume...
Pami,
... sincer... si eu am plecat cu acelasi gand spre Venetia, in acel august dogoritor... dar, nebunia de factor uman de pana si gondolele erau supra-incarcate, m-au facut sa las acest gest romantic pentru urmatoarea vizita in laguna venetiana!!
Tchuss!
I-a placut, de acolo si ideea cu "taxa pe ras".
Daca se naste acea planeta, sa ma chemi si pe mine, te rog! Minunat loc ar fi.
Si mie imi place sa vad ca sunt citita si iubesc ecourile. Lipsa lor m-a facut de multe ori sa cred ca scriu pentru mine. 
Efharistisi mou!
Felicitari pentru stilul pe care-l impui. Mi-a facut placere sa te descopar si sa-ti descopar fiecare povestire.
Inspiratie si umor in continuare!
Ellada_saggapo
... oooo, ce sume ar intra daca ar fi drepturi de autor, pe ras!!! Ma bucur ca a fost pe plac!
Evident ca, daca acea planeta ar exista, tie ti-as spune prima... avand in vedere dragostea ta pentru Ellada!
La fel si eu... chiar daca primesc puncte, imi place cand prietenii/userii de pe AFA, imi lasa cate un ecou... asa... cat de mic... ca apreciere!!
Efcharistó!!
private_rayen
Ooooo, eu te citesc de cum ai iţit pe AFA... felicitari pentru scrieri!!... Mersi de incurajare... si in cazul tau, apropo' de inspiratie, cred ca nu e nevoie de... Saving Private Ryan!! Mai degraba Saving Alex Macedo!!... ca eu am mintea mai obosita... deh... ce-ti e si cu varsta asta... as vrea eu sa opresc timpul...
Thanks!
@Alex... FELICITARI!... ai scris un review care trebuie citit cand esti trist, cand ploua, dupa ce-ai calcat intr-o baltoaca cu noroi cu pantalonii noi de stofa bej, cand te cearta nevasta sau seful la serviciu... vei simti subit o transformare... ca si cum ai inghiti sare si piper si miere in acelasi timp... caci cam astea sunt review-urile tale pe acest site... sare+piper+miere... la un loc... cat despre tinerii din jurul tau de saptamana aceasta (cu media de varsta intre 20-40 ani)... bravo lor!... si copiii nostri au dreptul la viata si premii iar veteranii vad ca pot respecta munca tinerilor...
dorgo
Multumesc pentru aprecieri!
Daca oamenii se simt bine citind randurile mele, inseamna ca si noi, "veteranii" mai avem cate ceva in... desaga care sa fie perceput ca haios, macar! Entuziasmul tinerilor care spui ca sunt in jurul meu, arata ca senzatia de buna dispozitie nu are varsta si rasul este "drogul", care lumineaza sufletele!... si de tineri avem nevoie tot timpul pentru ca si ei la randul lor, vor avea nevoie de tinerii ce vor veni,evident, dupa ei...
@ alex macedo
Felicitari...
ai scris un review de vis... m-am distrat de minune de una singura...
toate cele bune...
Am ras cu lacrimi, oare asta voi pati si eu? Mergem in primele zile ale lui septembrie.
Sa-i transmit salutarile tale negrului din ,,ogodugu''?
marius_gaudi
Sincer, nu-ti doresc un sezon de varf, in Venetia!!... si septembrie intra in aceasta categorie!!... incercati sa va simtiti bine facand abstractie de coatele'n stomac si calcaturile pe bombeu ale aglomeratiei inerente!!
Daca'l vezi pe, pasaroiul cel... alb (ca sa nu zic ceva de alte natii), spune-i ca ma cunosti si sa-ti faca reducere la vreun Hermes, pentru sotie!!... oricum, gentoacele sunt facute pe'un vapor in larg si aduse cu gondola!!
S'auzim de bine )) !!!
Alex, de ce ti-am descoperit prezenta pe AFA atat de tarziu? De altfel eu mai am multe de descoperit aici. Am venit prea tarziu!
M-a fascinat stilul tau. Am ales sa citesc despre Venetia pentru ca am vizitat-o si eu de doua ori, iar a treia oara am fugit ca dracul de tamaie. Am schimbat programul numai pentru a nu mai avea o optionala Venetia. De ce? O vazusem in 2009 si 2010 tot in luna... septembrie. Mare adevar ai grait! Nu vreau sa repet.
De remarcat este ca dai o tenta hazlie unor situatii defel hazlii in opinia multor turisti: aglomeratie, coate, transpiratie, coada la toalete publice, vanzatori ambulanti de marfa proasta... Eu ma mai pot lauda si cu o inundatie in Piata San Marco. Piata, biserica, incaltarile turistilor... toate erau pline cu apa statuta a lagunei.
Si mai remarc un lucru: omul pus pe glume din review, devine dintr-o data foarte serios cand raspunde la ecouri, ceea ce denota ca esti un om complex.
Mi-a facut placere sa-ti citesc review-ul. Iti doresc multe calatorii frumoase alaturi de "faraoana" ta, urmate de review-uri pe masura!
”Era... ca la coadă la carne... găleţi de ruşi şi fântâni de chinezi, amestecaţi cu olandezi, belgieni, danezi şi mahaburezi din Timbuktu. Se împingeau ca zevzecii, care mai... abitir către cassa, în majoritate, pentru “beletu'”, direcţia San Marco.
Am sa ajung si eu la Venetia luna asta si m-ai speriat cu aglomeratia asta de la vaporete. Eu am sa ajung in Piazzale Roma si de acolo ma gandeam sa iau vaporeto pana in San Marco. Stiu ca Piazzale e o statie de vaporetto inaintea garii. O fi si acolo la fel de aglomerat?
Pe la ce ora ai ajuns in gara si ai prins aceasta aglomeratie? Din cate am citit, e batalie mare dimineata inspre San Marco. Eu am sa ajung pe la 10:00. Daca e asa aglomerat am sa o iau pe jos pana in San Marco si am sa folosesc vaporetele la intoarcere pe la 16:00, ca parca n-am chef sa stau ca sardina de dimineata.
Sper ca pe la 15:00 -- 16:00, sa nu fie asa aglomerat la intoarcere.
Intrebarea mea este: Care sunt "rush hours" pentru Venetia?
Multam.
@Alex_Macedo: Frumos zis despre Venetia.
"Faraoana" avea dreptate: nu ai ce sa cauti ca turist in august ca esti mort, sau e perfect daca iubesti aglomeratia si preturile exorbitante. Cel mai frumos de vizitat e in martie dau octombrie cand e mai calma atmosfera.
@TraianS: Uau, esti ceva de groaza!!! Ai fost la Roma, a fost Nickro, am fost si eu. Ai fost la Barcelona, a fost Nickro, merg si eu acum in toamna. Mergi la Venetia, nu stiu de Nickro, da' eu merg in februarie la carnaval. Ca sa vezi si nu ne-am vorbit. Ha. Pluteste ceva coincidenta'n aer! Si-mi dau si eu ca parerea, din cate am citit despre Venetia, cred ca rush hours sunt 24 din 24 in timpul verii.
Si ca sa nu se supere stimabilu' macedo ca ne conversam in ograda lui, ii zic si lui "fre'o" doua: de ce nu mai scrii dom'le? C-am ajuns sa recitesc review-urile lu' matale.
da... are mare drepate @MCM... DE CE NU MAI SCRI DOM'LE!!! ca mi s-a luat sa le tot RECITESC!!!
Uffff, dragi prieteni!... abia ce am aterizat din vacanta... si ma chinui sa asez slove despre un loc unde am mai fost... anevoios cand trebuie sa faci "repetir", pe chestia asta!
Traiane, Venetia e in sezon tot timpul... rush-hour-ele, se mentin pe tot parcursul zilei... poate spre seara e mai linistit.
dariaiac, evident ca ai dreptate dar, eram atat de aproape de laguna... cam 50Km... si nu am rezistat.
Mai, MCM-ule, "stimabilu' macedo", nu se va supara NICIODATA daca vorbesti in cea ograda!... pai bine, bre... chiar pe tine sa ma supar?? ... hai ca ma apuc de scris... nu promit ca iese ceva de "cetet" dar, incerc.
sev7, mersi de gand! Intodeauna conteaza si cea mai mica incurajare! Incerc, dom'le, ce-oi face !!
Nea Alex,
Bine ai revenit. Abia astept sa citesc ultimele tale impresii
De curand m-am intors si eu din vacanta si-mi faceam ordine prin poze. Am o poza "surpriza" pentru matale din Venetia
Pana la urma am mers pe jos din Piazzale Roma dimineata si m-am intors cu vaporetto pe la 15:30. Nu a fost asa crima si pedeapsa cum m-am asteptat - Probabil si pentru ca a fost aprope de luna august - cu caldura mare si italieni plecati pe la bunici
Frumoasa Venetia. Mi-a ramas in suflet, chiar daca vine la pachet cu hoarde de ostrogoti si vizigoti.
Bine-ai revenit! Maestre @Alex, cand ne scrii ceva? Ca unii si-au amanat concediul sau stau in "stand by", nu stiu ce sa mai faca, nu mai dorm, nu mai respira, stau cu genele de la pleoape lipite de laptoape, vor mai intai sa ceteasca si-apoi sa calatoreasca...
Si-apoi, …
Nea Alex, nu trebui sa zici ca scrii, ai provocat debandada in tara
Unii nu mai mananca, altii plang de bucurie, altii intr-una zbiara
Veteranii lesina pe capete si n-au mai iesit de o saptamana afara
Unii nici nu stiu la Olimpiada ca Ponor a luat la gimnastica argintu
Sau habar n-au cine a cazut in politica, presedintele sau Guvernu
Asa ca, nea’ Alex, fi omenos si-ti inmoaie in cerneala pana ratiunii
Aseaza-te la masa de scris, si adu linistea si pacea in ograda natiunii
@Alex_Macedo: mi-a placut... fain... pui de scriitor ce esti!
Domnule Alex_Macedo, "m-ati omorat". De vreo doua zile sotia nu ma mai poate lua din fata calculatorului. V-am descoperit review-urille (cam tarziu) si ce pot sa mai zic...
Am fost si eu in Venetia, in luna iunie si nu a fost asa aglomerat. Intr-o zi mai cu ploaie, cu un abonament de 13 euro, am vizitat toate insulele de langa Venetia. Va astept cu noi review-uri.
@traian. leuca
Stimabile domn!... Cer scuze soţiei... aşa păţesc şi eu când mă apuc de o carte şi uit de mine... Pe de altă parte (aşa cum de fiecare dată le spun şi mulţumesc, colegilor AFA-işti), e o plăcere să ştii că munca ta nu este trecută cu vederea şi că ţine cititorul în priză, oferindu-i un minut de delectare.
Uite că aţi reuşit să vizitaţi o Veneţie mai... aerisită. Bravos! Nu ştiam că luna iunie e mai lejer. Acum depinde (în mare masură!) şi de perioada în care ai posibilitatea de aţi planifica concediul.
Mulţumesc că aţi trecut "pe la mine"!
Pe... oricând!
MAESTRE... e clar TREBUIE sa "ne scri" din nou!
... e cerere mare...
@sev7:
He, he... La Multi Ani, prietene!!... cu scrisul mai langsam... poate anul asta mai scriu cate ceva, ideea e sa si am un subiect turistic.
Mersi de incurajare.
@Alex_Macedo: hai măi prietene, tu poți găsi un subiect turistic și povestind drumul de acasă la serviciu... Iar la cum meșterești tu vorbele, io chiar aș citi cu nesaț chiar și un astfel de articol! Nu se poate să nu fi mers tu chiar pe niciunde care să merite o poveste; de ce îți chinui publicul?!
Scuze de off...
@Dragos
Hehei, stimabile! Cred ca este primul tău ecou... mai consistent... la vreun review de al meu şi am tot mitocosit cum şi ce să-ţi răspund. La prima propoziţie am avut impresia unei uşoare ironii (... eh... te ştiam mai... acidulat, din fire ). Parcurgând însa, ecoul, am realizat că nu e vorba de aşa ceva şi într-un fel chiar... sorry că, gândul m-a dus într-acolo!
În altă ordine de idei, sincer, nu ştiam că te binedispun scripturi care poate ating doar 50% fondul turistic şi 50% forma lejeră a auto-ironiei unei poveşti-pe-lângă. Din păcate mi-am luat-o de câteva ori pentru serialul Indienelor că sunt nesemnificative turistic... eh... nu pot să neg... aici este un sâmbure de adevăr. Sigur că şi din cauza asta pofta de a scrie se cam scurge spre rigolă, plus apariţia frecuşurilor inerente (exemplul tău, când ai renunţat să mai scrii pe AFA!... important e că te-ai răzgândit şi continui să vii cu info precise de fiecare dată!), zic eu, într-o comunitate în creştere şi cu o paletă largă de păreri sau de Aşa-Nu, Aşa-Da. Pe urmă story-ul să nu fie un fel de “cai verzi pe, pereţi”. Lumea va spune: „Hai măi, nene că ăsta bagă braşoave! ”. Ideea e (şi asta nu numai în articole/review/beletristică!) să ţii atenţia sporită până la final. Părerea mea este că, fiecare să se regăseaca în poveste, mai mult sau mai puţin... eh... evident că la subsemnatul, vocile „tot zic” că sunt „normal” şi de aici tind să... ies în decor, câteodată. Eh... ce să-i faci? ... Nu te poţi pune cu nebunii!
Mersi de încurajare!... şi la review-urile mele nu există off... !
À la vôtre!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Feb.2024 Veneția mirobolantă — scris în 26.02.24 de vladix18 din CăLăRAşI - RECOMANDĂ
- Feb.2024 Veneția unică — scris în 25.02.24 de vladix18 din CăLăRAşI - RECOMANDĂ
- Feb.2024 Veneția impresionantă — scris în 24.02.24 de vladix18 din CăLăRAşI - RECOMANDĂ
- Nov.2023 Venetia, mini vacanta superba — scris în 26.12.23 de Nina1909 din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Jul.2023 Perfect pentru familie cu copii și la pachet obligatoriu cu vizitarea Veneției! — scris în 23.07.23 de vali65 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Mar.2023 Veneția, la pas ???? — scris în 18.03.23 de Daniela H din ARAD - RECOMANDĂ
- Dec.2022 Veneția cea prețioasă — scris în 05.12.22 de Mirinda din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată