3 experiențe gastronomice în Vama Veche

TIPĂREȘTE

Am plecat în Vamă cu temele oarecum făcute. Adică executai un pic de cercetare – unde se mănâncă bine sau măcar cât de cât. Eram conștientă că Vama nu e Varna ???? (unde am avut printre cele mai bune experiențe gastronomice de pe țărmul Mării Negre), așa că nu aveam așteptări prea mari. Totuși, eu niciodată nu încetez să sper, poate de aceea chestii faine îmi ies în cale (hi-hi) !...

În prima după-amiază, curând după ce-am ajuns, pe înnorate și înserate, luarăm Vama la pas, curioși de ce-om găsi. Găsirăm și mai bune, și mai puțin bune, amestecate. Dar nu despre asta-i vorba... Pe negândite, ne-am trezit în capătul nordic al stațiunii, la Cherhana. Faină Cherhanaua, la 2 pași de mare, mirosul de grătar de pește gata să ne convingă să rămânem. De fapt, pe Tati, căci eu căutam altceva.

Știam că un pic mai sus de celebra Ușă de Vama, pe un colț de faleză, se află Boho, o mică afacere de familie. Hmm... În mod curios, n-o mai găsesc acum pe GoogleMaps, poate fiindcă-i sezonieră. Pe Tripadvisor are punctaj maxim, ce-i drept din doar 10 reviewuri, clasându-se pe locul 3 din 20 (cârciumi în Vama Veche).

Am urcat cele câteva trepte și am pătruns în incinta amenajată în stil rustic, cu mobilier de lemn în culori aprinse, cu pernuțe înflorate, cu umbrele și copertine de stuf, cu nisip în loc de pardoseală. Ba, una din măsuțe era încadrată de 2... șezlonguri. O atmosferă cu adevărat boemă, întregită de muzica veselă ce răzbătea din difuzoare. Simplu și sofisticat – iubesc genul! Bucătăria era undeva, într-un colț, într-un soi de rulotă.

Locuri pe alese, din cauză de mijloc de săptămână și de vreme îmbufnată, deci ne-am așezat chiar în primul rând, cu vedere la mare. Ne-a preluat o domnișoară fâșneață, în primă fază ne-a furnizat meniuri. Oferta nu-i foarte vastă, citisem asta. La mare cinste – plăcinta dobrogeană cu iaurt (34 lei), dar și plăcintă tătărească cu carne de vită și ayran (38 lei) sau varianta desert, plăcintă cu mere, miere, nuci și înghețată (29 lei). Pe urmă, MBS (26 lei), icre de crap (29 lei/100g), borș de somn (35 lei), somn prăjit în crustă de mălai (59 lei), hamsii cu mămăligă și mujdei (34 lei), midii vamaiote (59 lei), platou „fundul mării” (fructe de mare; 120 lei). Băuturi de toate felurile, cu alcooale su nu. Prețuri de Vamă, precum constatați...

Am vrut plăcintă tătărească, dar n-aveau. Luarăm un borș de somn și midii vamaiote și câte o berulă draft (16 lei de căciulă). Băuturile veniră repede, mâncarea nu după mult timp. Mi-a plăcut mult modul de servire: ciorba într-un castronel cu capac, decorat cu un model floral alb-albastru, însoțită de ardei iute și o mingiuță de mămăligă; midiile gătite în sos de roșii aromat cu ierburi și lămâie, acompaniate de felii de pâine prăjită. Foarte bune! Total – 126 lei, plătirăm cu cardul, tipsul cash. Recomand, m-aș întoarce acolo.

***

Prima dimineață ne-am petrecut-o loco, în mare parte pe micuța plajă din apropierea hotelului, privind și ascultând marea și citind – pansament pe neuroni. Când s-a făcut prea cald, ne-am retras sub o umbrelă, la piscină. Când ni s-a făcut foame, ne-am mutat pe terasa restaurantului. Casa OK by Ovo, reamintesc.

Oferta se descrie drept „internațională” , cuprinde aperitive, supe, feluri principale, deserturi, băuturi. N-am pozat meniul, nu găsesc nota de plată, rețin doar că prețurile erau măricele și că nu mai știu ce am vrut, însă n-aveau. Pe urmă iar am vrut ceva ce n-aveau... În final, am reușit să ne sincronizăm cumva și să mâncăm o ciorbă (de care-o fi fost?!), salată grecească și fâșii de dovlecei prăjite asezonate cu sos tzatziki. Bunișor (dovleceii cam uleioși, mai mergeau scurși).

De desert îmi amintesc cel mai bine, am luat înghețată – de cocos și de lămâie. Cea de cocos era ambalată într-o jumătate de nucă de cocos, iar cea de lămâie într-o lămâie scobită. După ce le-am mai lăsat câteva minute (le-am primit înghețate-bocnă), le-am putut savura și chiar au fost minunate. N-am mai întâlnit până acum varianta asta de prezentare.

***

În ziua următoare am ales restaurantul libanez Luhma. 4-500 m de noi, pe faleză, spre centrul stațiunii, îl ochisem din prima seară. Pe Google are nota 3,9 și recenzii amestecate, ba a fost foarte bine, ba dezastru. Noi am avut noroc.

Ne-am dus la prânz, era aproape plin, cu greu am găsit o masă liberă pe terasa acoperită (mai au și o zonă de interior, era full și acolo). Semn bun, am zis. Curând am elucidat misterul: prețurile rezonabile. Oferă preparate cu specific oriental, dar și câteva „românizate” , gen ciorbe (perișoare, văcuță, de pui a la grec). Am luat o porție de falafel (chiftele de năut; 32 lei) și una de arayes (carne tocată de vită, ceapă, roșii, condimente – totul între 2 lipii, gen quesadilla; 38 lei). De stropit, câte un draft de bere (14 lei).

Ambele chestii au venit însoțite de humus și cartofi prăjiți și am primit din oficiu și un coș cu lipii calde. Humusul a fost extraordinar de gustos, nu cred că am mâncat vreodată mai bun! N-am realizat ce conținea față de ce știu eu... Bun și arayes, aș mai gusta și a doua oară. Și sățios totul – am terminat destul de greu porțiile. Nota de plată a însumat 98 lei, ceea ce e foarte bine pentru Vamă. La fel, am plătit cu cardul și am plusat cash drept tips.

***

Alte cârciumi pe care le-am pin-uit, dar n-am mai avut ocazia să le testăm: La Rogojini, Povestea Ceaunului, Bolo Steak House, Cherhana, Plita Pescarului. Poate altădată, cine știe?!... Și poate or mai fi. Am mai testat încă un loc în 2 Mai, chiar de 2 ori, absolut deosebit, dar despre el v-aș povesti separat.

---

VIZUALIZĂRI: 1492 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI