Restaurantul Pschorr-Krug, Munchen – Sau cum a devenit minunata o zi inceputa cu stangul

TIPĂREȘTE

La acest restaurant am ajuns mai degraba din intamplare. Imi programasem sa merg la Nuremberg, v-am povesti deja surpriza cu trenul asa ca am amanat mersul la Nuremberg (am ajuns si acolo asa cum deja v-am povestit) insa am cautat restaurant romanesc unde sa mananc ciorba de burta.

Nu eram in cea mai buna dispozitie sa caut la minut un traseu asa ca mi-am zis ca resedinta regala ar fi cel mai bun lucru, asta deoarece stiam ca am destule de vazut, asa ca mai ramanea sa gasesc restaurantul lucru pe care in final l-am realizat, si am si marcat pe tableta mea unde este restaurantul.

Asadar am plecat cu trenul de ora 9, la 10 eram in Munchen si pana la resedinta nu aveam prea mult de mers, metroul circula foarte bine, am povestit aici vezi impresii si aici vezi impresiice am vazut, acum urma sa ma indrept spre restaurant. La restaurant se ajunge tot cu metroul iar de la statie pana la restaurant mai sunt cateva minute de mers pe jos, restaurantul nu este situat prea comod de ajuns iar inconvenientul nu este pentru mine, ci pentru proprietari avand in vedere ca au o clientela destul de redusa data fiind zona in care se afla restaurantul.

Asadar am ajuns la restaurant, situate in strada Oberlanderstrasse nr 32, pagina oficiala pschorr-krug.de/home-ro.html, atat in romana cat si in germana, aici trebuie sa va spun ca daca va uitati la programul lor o sa vedeti ca au program cateva ore pe zi, marti inchis, iar sambata cand mergeam eu acolo aveau de la ora 5, cam greu digerabila ora, insa asta e fiecare isi face programul dupa cum considera, am zis insa ca sa ajung putin mai devreme si ma mai invart prin zona. Norocul meu a fost ca localul era deschis, asta deoarece era un botez in desfasurare, muzica romaneasca de pahar, o atmosfera minunata, si mai apoi am vazut in pagina lor oficiala ca pentru grupuri mai mari de 8 persoane au deschis si in timpul lor liber.

Am dat intai ocol cu privirea peste tot, afara erau pe trotuar cateva mese si umbrele, meniul era afisat pe un perete, insa placerea mea a fost sa vad pe doua table scris urmatoarele:

Pulpe de pasare dezosate cu cartofi taranesti si salata murata. Pofta buna!

Sarmale romanesti!

Parca deja lucrurile deveneau mai familiare. Am ales sa stau afara la o masa si am primit imediat meniul de la Dl Istrate, proprietarul localului, originar din Ardeal. Meniul cuprinde multe lucruri care in Romania par banale, insa aici sunt doar dorinta materializata la un restaurant romanesc.

Normal, prima intrebare a fost daca au ciorba de burta, raspunsul a fost DA, uraaaa! Pentru asta am venit, am cerut si o bere si 5 mici cu cartofi prajiti (asa era porta in meniu). Dl Istrate m-a intrebat cat de foame imi este, si i-am raspuns ca daca nu fac fata iau acasa. A venit berea, apoi a pus pe masa altele pentru dres ciorba, si odata cu ciorba si un cos cu paine. Ciorba destul de buna (nu ca a mamei, sau ca cea mancata in Nuremberg asa cum deja v-am povestit aici vezi impresii, apoi mititetii cu cartofi prajiti la care am “asezonat” un mustar de Tecuci. Stand la masa, am vazut la vecini de masa bere Timisoreana, daca stiam, luam si eu, asa ca sa raman in traditional ????.

Normal, nu am putut sa mananc decat 2 mici si vreo 2 cartofi, asa ca totul s-a transferat intr-o caserola sa o iau acasa.

Am facut si cateva poze in interior (intre timp botezul se terminase, iar Dl Istrate aranja mesele), si am remarcat destul de multe elemente romanesti, dar si ceva local, ca doar ne aflam totusi in Germania). Am trecut si pe la toaleta, asa, inainte sa plec mai departe la drum si pot spune ca era ingrijita.

Am facut plata (am lasat un bacsis putin mai rotunjit decat de obicei) insa nu imi mai aduc aminte cat, am primit la plecare si un ziar romanesc, dar si cartea de vizita a localului. Inca nu am mai ajuns pe acolo, insa cine stie.

Asa ca o zi care incepuse prost s-a terminat minunat si daca sunteti in zona, poate gasiti ceva pe plac din meniu.

---

VIZUALIZĂRI: 1880 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI