La Casa Ancuței - Bușteni

TIPĂREȘTE

După o masă moldovenească la Hanu Ancuței în Neamț, la Tupilați, acolo unde își dau întâlnire drumurile dinspre Suceava, Iași, Roman și Piatra Neamț, iată-ne la numai câteva săptămâni - înfometați - bătând la porțile altei Ancuțe, la Bușteni. N-am căutat în mod special Casa Ancuței, localul situat ca multe altele din Bușteni, chiar la șoseaua principală. Nu obișnuim să ne documentăm în privința locațiilor de servit masa mai înainte de a ajunge la o destinație anume. Obiectivele turistice sunt țintele călătoriilor noastre, dar la un moment dat, când foamea ne dă ghes, privim în jur și adulmecăm miros de mâncare. Dacă localul este curat și are consumatori - garanția calității preparatelor oferite - nu ne prea interesează nume, amplasare și alte amănunte de acest gen.

La casa Ancuței - local din Bulevardul Libertății, nr. 73, am ajuns după o drumeție - frumoasă, dar un pic obositoare - la Mănăstirea Caraiman. Ziua fiind pe sfârșite, mișcarea în aer liber fiind făcută, se înțelege că foamea ne împingea spre un local cu mâncare. Casa Zura la care ne rezervaserăm cazare pentru noaptea următoare, deși pune la dispoziția turiștilor o bucătărie bine dotată, precum și o sală de mese încăpătoare, nu era o soluție pentru noi. Veniserăm la Bușteni doar pentru scurt timp, așa încât nu merita să ne complicăm cu autogospodărirea.

De o parte și de alta a intrării principale pe care este afișat programul de funcționare (11.00-22.00), două tăblițe cu oferte apetisante îndeamnă clienții să treacă pragul localului. Intrarea se face (sau se făcea atunci când am fost noi) prin cea de-a doua ușă.

După cum ne așteptam, interiorul este amenajat în stil rustic. Mese lungi, pentru 4 persoane, bănci din lemn, pereți din lemn natur, stâlpi de susținere tot din lemn pe care sunt și agățători pentru haine, câteva tablouașe tematice…

Barul de află la capătul sălii de servire, iar zona din mijloc este ocupată de mese puse una în prelungirea celeilalte, astfel încât să poată primi grupuri mai mari. Interesante mi s-au părut corpurile de iluminat. Sunt de fapt simple roți de căruță fixate de tavan cu lanțuri. Câteva becuri montate ingenios asigură lumina necesară seara.

Prezența unor scări dincolo de bar, lângă toalete, m-a făcut să concluzionez că localul are la etaj încă o sală de servire. N-am văzut-o pentru că un lanț barând trecerea afișa: "Accesul persoanelor neautorizate strict interzis!". Dincolo de lanț, pe perete, mi-au atras atenția câteva panouri cu bancnote mai vechi și mai noi, românești și străine, rodul muncii unui pasionat colecționar. Am cerut permisiunea de a fotografia scara cu bancnote și am obținut-o.

Sala de servire de la parter nu era aglomerată atunci când am fost noi acolo. Existau chiar câteva mese libere, așa încât am reușit să fotografiez amenajările interioare fără a inoportuna pe cineva.

Curând ne-au fost aduse meniurile și am început cercetarea. Ospățul la Casa Ancuței a debutat cu o pălincă mică pentru soțul meu și o apă minerală pentru mine, după care a urmat Feteasca albă de Cotnari. În privința mâncării… eu eram cu gândul la ciorba de fasole în bol de pâine care mă ademenise chiar înainte de a intra, iar soțul meu la ciorba de văcuță - preferata lui. Felul principal a constat în Tocănița Casa Ancuței (piept de pui în sos cu usturoi și mămăliguță) pentru mine și Cotlet Casa Ancuței (un rulou având în interior mușchi file afumat și usturoi) pentru soțul meu.

Ciorbele au sosit rapid, fierbinți. Ciorba de fasole (cu ciolan afumat) în bol de pâine a venit însoțită de două jumătăți de ceapă roșie, iar ciorba de văcuță - cu multă verdeață deasupra - a venit însoțită de un ardei iute, proaspăt și de o porție de smântână.

Mâncarea a fost bună, iar porțiile mari, chiar prea mari pentru noi. Jumătate din Tocănița Casa Ancuței a rămas pe farfurie, iar Cotletul Casa Ancuței - foarte bun, abia gustat - a fost luat la casoletă. Cine știe? Poate că până la culcare flămânzim din nou.

Despre Ciorba de fasole în bol de pâine, bună - nimic de zis - felicitări celui care a inventat așa ceva! De fapt doar forma de prezentare este mai altfel. Nu este prima dată când am comandat așa ceva. Cu sinceritate spun că acasă n-am făcut și nici nu voi face vreodată Ciorbă de fasole în bol de pâine. Acestei specialități îi stă foarte bine în localurile românești, rustice.

Prețuri? Apreciem că prețurile sunt decente, nici prea mari, dar nici prea mici la anumite preparate.

Ciorba de fasole în bol de pâine - 15 lei/porția, Ciorba de văcuță - 11 lei/porția, Ardei iute - 1 leu/bucata, Smântână - 2 lei/porția, Chifle - 1 leu/bucata, Tocăniță Casa Ancuței - 24 lei/porția, Cotlet Casa Ancuței - 23 lei/porția, Pălincă - 10 lei/50 ml, Apă minerală - 6 lei/pet de 500 ml, Vin Fetească albă de Cotnari - 25 lei/sticla de 750 ml.

Tot la acest capitol trebuie să menționez că la Casa Ancuței ambalajele în care iei mâncarea comandată și neconsumată în local se plătesc separat. În cazul nostru casoleta a fost taxată cu 1 leu. A fost primul restaurant la care am remarcat acest aspect.

În concluzie dacă vă aflați în Bușteni, dacă traficul pe DN1 vă exasperează, chiar dacă nu sunteți tocmai înfometați, faceți un popas la Casa Ancuței! Cu siguranță veți găsi ceva pe placul vostru. Mâncarea este proaspătă, bună, iar prețurile normale pentru România.

Amplasarea centrală și serviciile sunt atuuri în plus. Plata consumației se poate face cash sau cu cardul.

---

VIZUALIZĂRI: 4539 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI