GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Înainte de a vă oferi o binemeritată pauză de Uzbekistan (mulțumesc celor care ați rezistat până acum!), vă invit la o plimbare prin Buhara, cu opriri în câteva dintre restaurantele orașului. Am stat aici două zile și jumătate, și au fost zile active, pline, așa că ne-am meritat mâncarea!
Nu am să insist foarte mult asupra felurilor pe care le-am avut pe masă într-un loc sau în altul, deși nu mi-ar fi greu să o fac: unde nu am făcut eu poze, au făcut prietenii, deci am o grămadă de „documente” foto. Din mai multe motive: fiind mulți, am comandat de toate, practic am văzut cum arată și chiar am gustat din aproape orice propun restaurantele uzbece clienților lor. Apoi, meniurile arată cam peste tot la fel. Cu excepția localurilor specializate pe plov și a primului în care am călcat în Samarkand, unde era la putere grătarul, în rest am găsit aproape aceleași lucruri, la aproximativ aceleași prețuri. Am pus poze cu un meniu complet data trecută vezi impresii, nu cred că are rost să repet. Nu în ultimul rând, eu nu experimentez prea mult: dacă găsesc, comand borș, miel, salată – cred că v-ați învățat deja cu asta 😊. Când veți vedea în poze pește, piroști sau diverse tipuri de dulciuri, să știți că acele farfurii nu au stat în fața mea.
Așa că vă propun mai curând un review „de atmosferă” decât unul culinar. Restaurantele nu sunt prezentate în ordinea în care le-am călcat pragul, ci urmând un traseu liniar între principalele puncte de interes ale Buharei, dinspre Poyi Kalon către Lyabi Khause / Labi Havuz și în afara centrului.
Oriental Tea House, Khakikat St 9
3,8/5 maps.app.goo.gl/MNpfSTAqYVBBRim4A
Peste drum de frumoasa piață Poyi Kalon (P1) se află citadela emirilor, Ark Buhara (P2). În fața acesteia găsești, la orice oră, cai, cămile sau mașinuțe pentru plimbări prin centrul istoric. Am vizitat Ark la orele amiezii, iar la ieșire ne așteptau două tuk-tuk-uri (nu le-am cerut noi, așa a făcut programul Nilufar) în care ne-am îmbarcat, am ocolit citadela și am ajuns, după nu multe minute, la un restaurant unde făcuse rezervare tot Nilufar.
Cu această ocazie am remarcat, pentru prima dată în mod serios, cât de tânără e nația asta și cât de repede încep copiii să-și câștige pâinea. Șoferii celor două mașinuțe cred că erau frați, unul avea cam 20 de ani, al doilea cel mult 14. Și, la o coborâre, cel mic a pierdut controlul tuk-tuk-ului, noroc că cel mare oprise și a sărit să ajute. Nu cred că muream atunci, dar nici să continuăm concediul cu ceva rupt nu ar fi fost o opțiune prea bună.
Tineri, sub 20 de ani, erau și cei care ne-au întâmpinat în restaurant și ne-au așezat la masa rezervată. Era gol când am venit, dar imediat a sosit un grup de 40-50 de spanioli, cel cu care ne-am tot intersectat de la Hiva până în Samarkand, am nimerit împreună nu doar aici, ci și la un restaurant de pe autostrada prin deșert, și în Piața Registan. Cei mai mulți turiști pe care i-am întâlnit erau ginte latină, ca noi: spanioli (preponderent), italieni, francezi. După care – germani și nordici. Și, desigur, mulți ruși, dar aceștia fac parte din peisaj și nu vin în mari grupuri organizate, deci nu sar în ochi.
Eram după multe ore în soare, cu mult peste 40 de grade la nivelul asfaltului, și ar fi mers o bere-două-trei, însă în acest restaurant nu se servesc băuturi alcoolice. Au, în schimb, o limonadă excelentă, și porția este de un litru, deci am compensat. A fost bună supa rece, stil gazpacho, dar nu de roșii, ci de linte. Mi-au plăcut și piroștile – era cald, am preferat să luăm chestii ceva mai ușoare. Interesant și felul în care erau decorate farfuriile (un exemplu în P9, am văzut și alte „modele” ).
Old Bukhara, Samarkand St 4
4,1/5 maps.app.goo.gl/ewcTJ67s7CY4QFwa8
Aici am venit de două ori, pentru că era aproape de hotel și ne-am simțit bine la prima vizită. Este cel mai cunoscut și cel mai turistic (cu bune și cu rele) loc de luat masa în acest oraș, la cină nu găsești loc fără rezervare.
Am mai povestit: noi am dat agenției locale care ne-a organizat această vacanță un acont de doar 50 de dolari; în banii ăștia, ne-a preluat de la Aeroportul Urghenci, ne-a dus în Hiva, am stat cazați acolo două nopți, după care ne-a asigurat transferul în Buhara. Abia aici am achitat restul de 930 de dolari șefului lui Nilufar. Au mers pe încredere, s-au bazat pe faptul că ne va fi rușine să nu le dăm banii 😊:
– Cum, banca dumneavoastră dă împrumut fără nicio garanție?
– Desigur!
– Și dacă nu voi returna banii?
– Are să vă fie rușine atunci când îl veți întâlni pe Dumnezeu!
– Dar asta se va întâmpla peste foarte mulți ani!
– A, nu. Se va întâmpla pe 5, dacă aveți scadența pe 4 și nu plătiți.
Și chiar mi-a venit în minte acest banc atunci când am pătruns în restaurant: patronul expune la intrare o grămadă de fotografii în care apare alături de personaje importante. I-am recunoscut pe Vitalii Klycko, fostul campion mondial de box, actualmente primar al Kievului, pe Dmitri Medvedev, fost președinte și prim ministru rus, apropiat al lui Putin, sau pe fostul actor francez, în prezent clovn :( , Gérard Depardieu. Însă mulți dintre cei din fotografii par a fi foști sportivi, dacă mă iau după cefele lor 😊.
În momentul cazării vezi impresii, Nilufar ne-a întâmpinat, ne-a dat câteva sfaturi (să mergem la hamam, de exemplu), am stabilit ora întâlnirii din dimineața următoare și ne-a spus că șeful ei ne așteaptă la Old Buhara la ora 16 (peste un ceas, adică). Oricum trebuia să mâncăm, așa că ne-am prezentat la timp. Am descoperit o persoană foarte faină, cu care am avut o conversație plăcută și care s-a comportat corect, ne-a dat factură până la ultimul cent, plus biletele la trenul de mare viteză și contactele ghizilor care urmau să ne însoțească în Samarkand și în Tașkent.
La ora aia, în restaurant erau relativ puțini clienți, dar nici vorbă să fie gol. Am comandat repede, mâncarea a venit, și ea, repede și a fost gustoasă (eu – borș și miel, desigur!). Am admirat nenumăratele statuete cu bătrâni uzbeci, pe care aveam să le întâlnim, ulterior, pretutindeni (am și cumpărat câteva, pentru amintire), am băut o bere, ne-am revenit după drumul prin deșert și... am făcut rezervare pentru cina de a doua zi, după ce aveam să ieșim de la hamam.
La a doua descindere am fost invitați la etaj. Cu avantaje (vedere de sus asupra centrului Buharei) și dezavantaje (servire mult mai lentă, chelnerii ajungeau pe la noi rar, am stat o grămadă până au adus al doilea rând de beri – ca să vedeți ce mi-a rămas în minte 😊). De data asta am comandat mai multe, însă nu am poze fără persoane în cadru. Și am constatat că nu mereu e foarte ieftin să mănânci în Uzbekistan (am lăsat aproape 400000 SUM pentru două persoane, peste 150 de lei); doar la Tașkent, în ultima zi, a fost mai scump.
Labi Havuz, Mehtar Ambar St
3,9/5 maps.app.goo.gl/rn2n5m6Q59vrHZZM9
Havuzul din centrul Pieței Lyabi Khause este unul dintre puținele care au mai rămas în Buhara, am povestit vezi impresii că sovieticii le-au astupat în anii 1920-30, pentru că erau sursă de boli. Acest havuz a fost cel mai mare dintre toate, servind marelui caravanserai din oraș al Drumului Mătăsii, și este alimentat de un canal care curge de-a lungul principalei străzi de promenadă din prezent. Pe această stradă găsim și magazine – sărăcuțe, pentru turiștii occidentali (printre care ne numărăm, evident). Am intrat de multe ori în Alimentara stil anii 80 la noi, unde se vând biscuiți și napolitane la vrac, folosind un cântar cu greutăți care arată cât vrea gestionarul, că tu oricum nu înțelegi ce calcule face el acolo. Ne-am aprovizionat de aici cu apă plată și cu bere (10000 SUM = 4 lei, pomană).
Astăzi, havuzul are în centru o fântână arteziană și, de jur împrejur, mese la care se așează clienții restaurantului. Ne-am așezat de două ori, în prima noapte și într-o zi, la amiază, doar pentru hidratare, înghețată și dulciuri. Nu știu cum e mâncarea, dar atmosfera e plăcută.
Chinar, Mehtar Ambar St
3,7/5 maps.app.goo.gl/cLtjpSGNN8LhKW1H8
Citiserăm noi pe undeva că cel mai bine în Buhara se mănâncă la Ayvan (restaurant care are 4,6 pe Google, din 900 de recenzii, în condițiile în care cam toate celelalte au scoruri sub 4). L-am căutat, să facem rezervare pentru cina din ultima seară. Era închis până pe 1 septembrie – ghinionul nostru. Așa că am rezervat la Chinar, un loc care arată destul de bine, în ciuda notei mici de care „beneficiază” .
Am stat tot la etaj, admirând alergătorii (în respectiva zi, în Buhara s-a desfășurat un semimaraton care a blocat tot centrul) și niște băieți care se chinuiau să desfunde un canal, fără să semnalizeze cumva pe trotuar, acolo sunt alte standarde de siguranță (de-a lungul celor trei zile, am întâlnit multe echipe care lucrau la câte o gură de canal).
Îmi amintesc de aici doar berea, cea mai bună din această vacanță, și chelnerii-copii. Am făcut și fotografii cu ei, unii cred că abia terminaseră școala primară, dar duceau pe scările înguste patru halbe, fără să le strice spuma!
The Plov, Sulaymon Mudorov St.
4,5/5 maps.app.goo.gl/sHuJbh837JXzNnnp9
Aici am luat prânzul în una dintre zile, împreună cu Nilufar, la recomandarea ei. Am venit cu mașina, a stat la masă cu noi și Schumacher, pentru că e situat între blocuri, în afara centrului vechi.
E același gen de restaurant ca Besh Qozon Plov Center vezi impresii, dar mai stilat. Se laudă cu o grămadă de premii și are, la intrare, un mic muzeu cu vase tradiționale folosite la prepararea plovului. Bucătăria nu este deschisă tuturor, se pierde ceva din spectacol, dar aici am mâncat mai bine. Există două opțiuni: plov de Buhara și plov de Samarkand, care diferă destul de mult între ele (am gustat din ambele). Se poate comanda separat extra-carne (inclusiv de cal), ouă de prepeliță și toată lumea bea cola. Iarăși, am retrăit anii 90 de la noi, când asta era marea fiță: Fanta&Coca Cola.
La bună revedere!
L.E. Unele restaurante percep o taxă pentru servicii (15%) direct pe bon, altele nu. Ne-am prins de asta cam într-a treia zi de Uzbekistan și am început să dimensionăm bacșișul în funcție de acest lucru :) .
AmFostAcolo fără reclame?
- Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
- Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult
Trimis de adso in 25.10.25 10:50:27
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în ASIA - ALTE LOCURI.
9 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (adso); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
9 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat în rubrica "Unde mâncăm în Buhara?, BUHARA" (nou-creată pe sait)
Trăiesc cu senzația că bancul cu banca
„s-a mai dat” pe aici. Dacă da, scuze! E bun, oricum, și auzit a doua / a mai multa oară.
Review-ul a primit „Punctaj Adițional Actualizare RUBRICĂ”
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
-
Articolul a fost deasemenea selectat și ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
@adso: Localurile arata bine si preturile mi se par chiar mici. Daca nu gresesc, Kebabul Kazah costa cam 4 EUR, nu? Strazile par neasteptat de curate.
In poza 20 ALKO inseamna 'alcool'?
Citind aceste review-uri, imi tot vine in minte Marele Maestru al Combinatiilor, Ostap Bender si periplul lui prin Asia Centrala.
@Yoda: Uzbekistanul este, inca, ieftin. Uitandu-ma (cand m-am documentat) la preturile din acest an, ele sunt putin mai sus decat cele pe care le-am gasit noi anul trecut. Ce-i drept, si inflatia lor pare ceva mai mare ca a noastra (care oricum e mare, depaseste 10%): noi am schimbat la cursul de 2600 SUM la 1 leu, acum ar fi 2800.
O portie de plov este cam 50000 SUM, deci sub 20 de lei. O ciorba - 40000 SUM, deci 15 lei. O friptura de miel, cu ceva garnitura, - 100-120000 SUM, adica vreo 50 de lei. Da, se poate manca la preturi bune, iar mancarea este gustoasa.
Cred ca ALKO inseamna, intr-adevar, alcool. Oricum, noi de la magazinul ala am luat bere. Nu gasesti oriunde, e tara musulmana si, teoretic, alcoolul este interzis. Practic, beau ca rusii
.
Multumesc pentru ecou!
@Yoda:
” Strazile par neasteptat de curate.
La capitolul asta ne bat de nu ne vedem. E o natie civilizata.
Si demna! Nu vezi cersetori, oameni fara adapost, lume fara rost. Fiecare isi stie locul si isi face treaba - sau cel putin asa i-am perceput eu cat am stat acolo. Poate ca de aici vine si atasamentul pe care l-am dezvoltat fata de tara asta.
@adso: Decât o prezentare seacă, a felurilor din meniu, în caz că l-ai pozat, mai bine așa!...
că nu toată lumea este Radu Anton Roman, să aibă o relație specială cu mâncarea
Acum pe bune: apreciez mult faptul că nu ai insistat asupra felurilor pe care le-ai avut pe masă și ai ales să ne descrii atmosfera din restaurantele uzbece. Îmi place să aflu despre astfel de lucruri și de asemenea, să le împărtășesc și eu altora. Eu scriu destul de rar despre locurile în care mănânc în vacanță... poate dacă a fost ceva memorabil! Pe de-o parte pentru că mi-e jenă să fac poze când sunt la restaurant (și alți oameni în jurul meu mănâncă), iar pe de altă parte pentru că este atât de improbabil ca cineva să ajungă fix în locul pe care îl recomand...
Mi-au plăcut tare mult vasele în care v-a fost servită mâncarea. Despre poza P09, nici nu mai zic...
Foarte fain!
@adso: Uite, alt banc: Un tip se duce la șeful firmei unde lucra:
-Bună ziua, șefu, ca să nu o lungesc, vreau o mărire de salariu! Știți, lucrez aici de peste 10 ani, am avut inițiativă, am rezolvat corect și în termen toate sarcinile primite, am o experiență peste medie și deja mă caută, în fiecare lună, câteva alte firme, dar am zis că e corect să vorbesc întâi cu dvs.
Șeful se uită la el și-i spune :
-Bine, nu e corect să nu te apreciez, plus că n-am chef să-ncep să caut pe altcineva. Îți dau 15 % la salariu și 5 zile în plus la concediu, pe an, e bine?
-Oh, da, șefu, mulțumesc!
-Știi, doar așa, să-mi fac idee: ce firme te mai căutau?
-Eh, șefu, Distrigaz, Electrica, Apa Nova plus vreo două bănci!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)


Rog așteptați...
































