Bucătăria cehă – o bucătărie de nota 25!

TIPĂREȘTE

Când m-am pregătit să petrec un sejur de două săptămâni în Republica Cehă, nu mi-am făcut probleme în privinţa mâncării, fiind asigurată de prietenii mei cehi că se mănâncă “bine”.

Când pleci într-o altă ţară, te gândeşti şi la acest aspect, al mâncării, te gândeşti ce poţi mânca acolo, nu numai ce poţi vizita, că până la urmă dragostea nu e singura care trece prin stomac... Trebuie într-un fel să te adaptezi la gusturile noi întâlnite şi uneori poate fi dificil.

În cele două săptămâni petrecute pe tărâm slav am avut timp suficient să încerc foarte multe preparate culinare, având în vedere că mâncam zilnic la câte un restaurant sau chiar două.

Nici nu se merită să îţi prepari singur mâncarea, fiind destul de accesibilă ca preţ, iar pentru cehi, al căror salariu este cu mult mai mare ca al nostru, masa la restaurant este o obişnuinţă, să-i zicem, un viciu cotidian!

Asemănări cu bucătăria cehă am întâlnit şi la nemţi când am avut ocazia să mănânc şi la ei, nu numai la restaurant, ba chiar şi în “familie”, dat fiind faptul că Germania este o ţară vecină, iar afinităţi cu bucătăria acesteia e imposibil să nu existe, cum se întâmplă şi pe la noi, în apropiere de graniţa cu vecinii noştri.

Restaurantele sunt foarte atrăgătoare şi majoritatea sunt canalizate pe o anumită tematică. Am văzut decoruri parcă ieşite din poveste, din mare sau medievale. Am întâlnit de toate şi parcă se îmbinau uimitor laolaltă. De la păpuşi, fân, papură, nuiele, făclii, trofee, tablouri, animale împăiate, ceasuri, tablouri, bucăţi de ziar şi până la sticle goale.

Şi ceea ce mi-a plăcut la cehi este faptul că în restaurante vezi tot soiul de oameni, de la tineri şi până la persoane mai în vârstă, de la bărbaţi la femei trecute de “a doua tinereţe”. Nu îmi amintesc să fi văzut în România două sau trei femei în vârstă la o bere într-o cârciumioară la şosea…

Cehii mănâncă cu predilecţie mâncare gătită, adică neapărat trebuie să aibă sos.

Chiar dacă comandăm o bucată de carne la grătar, să fim convinşi că aceasta va fi inundată de un sos pe măsură, fără ca acest lucru să fie precizat neapărat în numele preparatului respectiv. Dacă nu agreaţi sosul, este bine să menţionaţi să vă aducă fără, în caz că se poate.

Şi dacă tot vorbim de carne, trebuie să spun că cehii sunt inebuniti după ea, în special după cea de vită şi porc, mai puţin de pui, care e preferata noastră, dar în special după carnea de raţă pe care o consumă aproape zilnic şi care nu lipseşte din meniurile restaurantelor, indiferent cât de insignifiante ar fi ele. Peştele? Nu prea o să întâlniţi un ceh să consume peşte la masă...

Sosurile care însoţesc carnea sunt foarte gustoase şi inedite, aromate cu diverse condimente şi mirodenii, în funcţie de tipul de carne sau de combinaţia de garnitură.

La capitolul supe, şi special nu am început cu ele, cehii nu au cultul acesteia. Eu dacă tânjesc după o supă/ciorba, nu poate fi decât una de-a noastră, neaoşă, dreasă cu smântână, de văcuţă, pui sau cu perişoare.

Trebuie să recunosc că imediat ce mă întorc acasă dintr-un concediu peste hotare mănânc ori o ciorbă “sănătoasă”, ori o mămăliguţă cu brânză şi smântână...

Ei bine, cehii sunt mai “fini” la acest capitol. Supele lor, căci de ciorbe nu poate fi vorba, sunt mai puţin bogate. Ele nu pot constitui o masă unică, cum se întâmplă să ne săturăm noi uneori numai din felul I, pentru că sunt mai puţin cantitative şi mai puţin bogate, afară de supă gulaş, care e mai mult o mâncărică, decât o supă şi cea de pui.

O altă supa este cea de legume şi e un fel de zeamă cu o lingură de legume rase şi un praf de piper.

Alta, interesantă de această dată, pe care am savurat-o cu mare plăcere la restaurantul “Ana Palace” din Karlovy Vary, cât şi la alte restaurante, a fost supă de usturoi! Da, aţi citit bine, supă de usturoi (Česneková polévka)... Am comandat-o cu o oarecare reţinere, dar gustul a fost demenţial!

Întorcându-ne la felul doi, am să vorbesc de garnitura ce însoţeşte carnea preparată în fel şi chip. Cea mai comandată garnitură, nu este cartoful sau orezul, ci... pâinea! Şi nu orice fel de pâine, ci acele găluşte preparate din faina şi fierte, numite knedliky şi care sunt stropite cu diverse sosuri ce însoţesc carnea. Ele pot însă conţine şi alte ingrediente.

Aceste găluşti sunt ca nişte pâinici feliate şi nu sunt coapte precum pâinea. Uneori pot constitui desert, fiind folosită aceeaşi compoziţie, dar sunt rotunde şi stropite cu smântână, precum papanaşii noştri.

Găluştele reprezintă pâinea de la masă, astfel că, dacă doriţi pâine în mod special, trebuie să comandaţi separat.

Dacă nu luaţi găluşti, ceea ce vă spun din start că este o mare greşeală..., puteţi lua legume la grătar, care sunt bogate, sau varză, foarte căutată, alba sau rosie, mai ales la raţă.

Cartofii constituie o altă garnitura, acei “brambory”, care sunt preparaţi în fel şi chip şi sunt foarte gustoşi.

Nu vă recomand spanacul. Am încercat o dată şi nu mi-a plăcut. Era un fel de piure cu aspect necomercial, dacă mă înţelegeţi... Nici piureul de mazăre nu prea m-a încântat, din aceleaşi considerente!

Salatele sunt un pic mai ciudăţele. Când am comandat în Terezin, la un restaurant, o salată de castraveţi, aceastia erau într-o zeamă lungă, de parcă era o ciorbă...

Ca desert, puteţi lua gustoasele clătite “palacinky”, ce nu diferă de ale noastre. Am mai mâncat felii de tort, cum ar fi cele cu mere şi scorţişoară sau amestecuri de fructe, un fel de salate. La acest capitol, am încercat să fiu mai zgârcită!

Băutura nu este punctul meu forte şi preferam apă, dar câte tipuri de bere am zărit la masa noastră de fiecare dată, n-am văzut toată viaţa!

Cehii au un adevărat cult al berii, care merge teribil cu cârnatul cu muştar pe care îl întâlneşti şi pe stradă şi la orice cârciumă )musai să lase "inele" pe pereţii halbei, prietenii ştiu de ce!).

Vizavi de bere, am mai văzut că aceasta se poate bea împreună cu altă băutură spumantă ce se introduce cu tot cu pahărel în halbă şi se bea ca atare! Am gustat şi eu, dar nu mi-a plăcut...

Să nu uit de Becherovka, faimoasa băutura din... plante, poate de aceea am consumat uneori, fiind “naturală”! :) (cineva îmi e dator cu o Becherovka, ştie el cine...)

Dacă ajungeţi în Republica Cehă, nu vă sfiiţi să mâncaţi la restaurant şi să comandaţi de fiecare dată altceva.

Mâncarea cehă este extrem de gustoasă, de săţioasa, de interesantă, de bună! Şi nu în ultimul rând, ieftină... Veţi uita până şi de sarmale! Preţuri, undeva între 70-150 de coroane felul 2, cam 30 de coroane o supă, iar o bere tot cam aşa. Cu 200 de coroane (8-9 euro) de persoană vă saturaţi şi nu plecaţi nici însetaţi de la masă.

Am mâncat carne de porc cu varză şi găluşti (vepřová pečeně s knedlíky) , carne de pui cu caşcaval, carne de vită cu sos şi cartofi, orez şi legume drept garnitură, şniţel, gulaş de vită (Hovězí guláš) , supe de usturoi, de roşii, de legume, de varză cu carne afumată, celebrele knedliky simple sau dulci, clătite, prăjituri diverse şi toate au fost delicioase!

Bucătăria tradiţională cehă vă va satisface în mod sigur toate simţurile! Parol!

---

VIZUALIZĂRI: 13553 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI