The Plaza Hotel Edirne, o variantă excelentă de cazare

TIPĂREȘTE

Anul acesta, total atipic faţă de alţi ani din cauzele ştiute de toată lumea, tot modificând şi inversând vacanţele, în funcție de biletele de de avion amânate, reprogramate, rămăseserăm cu regretul că n-am călcat în Turcia, o destinaţie foarte dragă nouă. Ne era dor de turci și Turcia, de mâncărurile lor, de ospitalitatea lor, și nu în ultimul rând de o sesiune de shopping cum numai în această țară poți avea. Dar, am rămas cu un oftat și cu promisiunea fermă că la anu' revenim musai.

Acum două săptămâni, încă nu aveam nimic aranjat pentru minivacanța de 1 decembrie, date fiind condițiile incerte în care trăim și nici speranțe nu prea ne făcuserăm în sensul ăsta. Faptul că lista țărilor galbene, tot mai îngroșată în ultima vreme, din care după ce te întorci din vreuna din acestea, ești nevoit să stai în izolare/carantină 14 zile, a „ucis” din fașă orice idee de a pleca pe alte plaiuri. Bine, la acestea se adăugau și țările care impuneau românilor teste covid-19, deci îngrădiri din ce în ce mai multe. Apoi, soțul meu vine cu o propunere irezisitibilă: de ce nu Turcia, care este încă verde?!

Dacă am ratat să mergem la finele verii sau toamna, de ce n-am vedea-o în minivacanţa de la fine de noiembrie-început de decembrie?! Ne mai ostoim puțin dorul și bifăm și Turcia, chiar dacă nu așa cum am fi vrut. Fără o deplasare lungă, cu oportunități sporite de shopping, hai să dăm o fugă la Edirne, un oraș primitor de care vom rămâne legați sufletește pentru totdeauna. Pe urmă, consultând site-ul mae turcia am văzut și restricțiile impuse în ultimul timp în contextul pandemiei: restaurante, baruri, cofetării funcționând doar în sistem takeaway, localnicii putând ieși pe stradă doar între orele 10,00-20,00, pe categorii de vârstă: tinerii în anumite intervale orare, în altele vârstnicii, rezultând chiar mai puține ore de a putea merge pe afară. Însă, ne-am zis că ne-om descurca cu mâncarea, că n-om muri de foame, iar în rest ne-om supune regulilor generale indiferent care or fi.

În altă ordine de idei, căutând pe booking, am dat de o mulțime de posibilități de cazare pentru intervalul 28 noiembrie-01 decembrie și am rezervat la un hotel micuț, care-mi părea destul de nou și de cochet, situat în zona mall-urilor. În scurt, am aflat că nu mai putem pleca în intervalul stabilit, ci trebuia să amânăm cu o zi plecarea/întoarcerea, așa că am anulat şi am reluat căutările. Booking.com a fost generos și de astă dată scoțându-mi în față, printre altele, un hotel deosebit, de care nu mai auzisem, ce se anunţa destul de bun judecând după notele foarte mari şi comentarii, la care aveam parte de un preț bun datorită statutului meu, adică o reducere de 15%. Este vorba de The Plaza Hotel Edirne. N-am stat pe gânduri și am rezervat trei nopți o cameră dublă standard la preț de 105 € cu mic-dejun inclus, cu anulare gratuită cu până la două zile înainte de începerea șederii.

Am mers pe ruta „arhicunoscută” , bătută aproape mereu, conform zicalei „paște iarba de-o cunoști” : Târgoviște-Giurgiu-Ruse-Razgrad-Targovishte-Omurtag-Kotel-Yambol-Elhovo-Lesovo-Hamzabeyli-Edirne, de circa 500 km, un drum în stare bună. La întoarcere, am făcut aceeași rută, doar că iarna a venit foarte repede în ținuturile Traciei și ale Balcanilor estici, așa încât frigul și peisajele feerice cu zăpadă prin munți au fost total inedite, dar frumoase. Drumul fusese degajat de omăt, așa că s-a circulat foarte bine, iar vremea, deși închisă, aproape cețoasă, nu ne-a dat bătăi de cap. E drept că nici prea multe mașini, ca în alți ani, nu am văzut.

Atât la dus la vama Hamzabeyli, cât și la întors, la vama Lesovo, am avut parte de controale riguroase, care ne-au întârziat parcursul cam cu o oră, dar nu ne-am supărat foarte tare fiindcă ne-am dat seama că ar fi inutil și ne hotărâserăm să ne înarmăm cu multă răbdare.

Câteva cuvinte despre The Plaza Hotel Edirne

The Plaza Hotel Edirne este un hotel destul de nou, ce funcționează de anul acesta din martie, însă cu întrerupere în binecunoscuta perioadă de lockdown ce a venit în următoarele trei luni. Apoi, s-a redeschis publicului bucurându-se pe parcursul celor câteva luni de recenzii foarte bune din partea clienților ce i-au trecut pragul.

Hotelul este bine amplasat în zona mall-urilor, de pildă distanța până la mall Erasta fiind de vreo 150 m. Firește că până în centrul vechi era oarecare distanță, însă acest impediment poate fi ușor depășit cu un taxi (10 TL), sau cu propriile picioare, așa cum am procedat noi, în special pentru a scăpa de caloriile îngurgitate la mesele copioase servite la hotel.

Hotelul deține o clădire generoasă, înaltă (șapte etaje), modernă, realizată din sticlă, beton și metal care iese în evidență și impresionează de la primul ochi aruncat în direcția sa. În vecinătate, există un imobil de birouri din aceeași „familie” , iar în acelaşi corp de hotel, funcţionează un centru ce se numește Edirne Plaza2, părând tot cu destinația de hotel. Alături se află parcările proprii: una supraterană, cealaltă subterană, accesul făcându-se pe bază de bariere acționate de lucrători din hotel. Ambele parcări sunt monitorizate video și luminate permanent în afara zilei. Totul este foarte nou, foarte îngrijit, elegant și strălucitor.

Construcția are camere dispuse doar pe patru niveluri deocamdată, aproximativ câte 12 pe fiecare etaj, parterul fiind ocupat cu recepția, două lobby, barul și restaurantul, camera de bagaje, birouri ale salariaților și conducerii, grupuri sanitare. La etajul întâi există și un alt lobby, precum și o sală de ședințe. Nu m-am dumirit cu ce sunt ocupate ultimele trei etaje sau dacă funcționează ceva acolo.

Hotelul este deservit de două lifturi spațioase, de capacitate mare fiecare: 13 persoane maximum, însă acum cu pandemia era recomandat să circule cu doar pentru patru persoane cel mult. Desigur, pentru cei ce vor să facă mișcare există și scări destul de largi și moderne.

Peste tot pe unde privești în spațiile comune, atrag atenția bunul gust cu care a fost amenajată clădirea, curățenia sclipitoare și calitatea bună a finisajelor folosite. Camerele sunt de mai multe tipuri: de la duble economy, la duble standard, twin, triple, suite și suite de familie, iar prețurile diferă, evident, în funcție de felul camerei pe care-l alege clientul.

Recepția este deschisă non-stop, iar recepționerele/recepționerii sunt foarte drăguți, amabili, buni vorbitori de engleză, lucru nu foarte des întâlnit în Turcia.

Experiența noastră

Am estimat că vom ajunge la hotel pe la orele 15,00, luând în calcul o marjă în plus, la gândul că Turcia este cu o oră înaintea noastră. Am sosit exact la ora estimată de mine, „grație” vameșilor turci care ne-au introdus mașina pe fluxul de control cu raze X, întârziindu-ne cu aproape o oră, dar și faptului că circulația la noi în țară fără declarație este permisă după 06,00 dimineața.

Maps. me, aplicația care funcționează și fără date mobile, ne-a condus exact la hotel, fără nicio dificultate. Odată ajunși la recepție, parcă eram așteptați ca nişte vedete, așa de bine am fost primiți. Ni s-a făcut imediat check-in, am achitat cei 105 € în numerar, după ce am fost întrebați cum vrem să plătim, nu ne-au dat factură, dar nici nu am cerut. Am fi putut achita cu cardul, de asemenea. Una dintre drăguțele recepționere a chemat un coleg, acesta ne-a întrebat ce parcare alegem, apoi ne-a condus pentru a lăsa mașina la loc bine definit. Evident, puteam mișca oricând mașina după plac și nevoie, dar n-a fost cazul, căci eram dornici să luăm la pas orașul, iar cumpărăturile le-am făcut din proximitate.

Camera

Am primit camera nr. 310, situată la etajul al treilea, spre care am urcat atât cu liftul, cât și pe scări. Încă de la început ne-a făcut o bună impresie dimensiunea camerei, aceasta fiind descrisă de 35 mp, atât pe booking, cât și pe saitul propriu. De fapt, la intrare aveam un hol foarte spațios din care în stânga se făcea ușa către baie, iar în față-dreapta, cea spre cameră. Camera propriu-zisă era dominată de patul matrimonial extrem de generos, cu saltea foarte confortabilă, încadrat de noptiere cu veioze și lămpi de citit. Aveam un colţ de relaxare cu masă micuţă rotundă şi fotoliu, un dulap de haine, iar pe peretele de vizavi de pat o toaletă cu oglindă cu rol şi de birou, un blat tocmai bun de aşezat pe el diverse, măsuţă de bagaje. Sus pe perete, era suspendat un televizor LCD cu diagonală mare, cu reţea internă de programe pe care le-am regăsit pe o listă pe birou pentru a fi mai uşor de reperat. Încastrat perfect în partea de jos a mobilierului de birou, am identificat minibarul care din păcate era gol. Însă, am găsit pe birou două sticle de apă plată, iar lângă cana fierbător, într-o tăviţă specială, pliculeţe de cafea solubilă, ceai, zahăr alb şi brun, ceşti cu farfurioare şi pahare. Zilnic, stocul din aceste produse a fost reînnoit, chiar dacă nu fuseseră consumate integral.

Există instalaţie comună de încălzire şi aer condiţionat cu termostat care se acţionează foarte uşor şi este foaarte eficientă.

Camerele de la The Plaza Hotel Edirne nu sunt prevăzute cu balcon, aici s-ar putea ivi o problemă pentru fumători, mai ales că nu se fumează în interiorul hotelului pe nicăieri, de aceea vedeam salariaţii şi clienţii fumând în spaţiile amenajate în acest scop, unii în spatele hotelului, alţii în faţa hotelului.

Baia este destul de mare şi modernă, frumos finisată, obiectele sanitare impecabile, aerul de nou este prezent în fiecare colţişor. Totul funcţionează perfect, duşul nu are cabină propriu-zisă, ci este doar pe jumătate închis etanş cu un paravan de sticlă, însă apa nu are cum să iasă din spaţiul destinat îmbăiatului. Am găsit prosoape personalizate, imaculate care ne-au fost schimbate zilnic, consumabile de tip hârtie igienică, săpunuri mici, gel de duş şampon, cască de baie, beţişoare de urechi, discuri demachiante care au fost înlocuite imediat ce erau epuizate. Tot aici aş menţiona şi papucii de unică folosinţă care ne-au fost schimbaţi, la fel, zilnic.

Curăţenie, de asemenea, ni s-a făcut în fiecare zi, ceea ce ajută la întreţinerea aspectului de nou care încântă ochii.

În cameră, pardoseala este din parchet, pe hol şi, bineînţeles, în baie din gresie.

Wi-fi-ul a funcţionat perfect având semnal destul de puternic, că-l primeam de îndată ce ne apropiam de hotel, dar era parolat, ca mai peste tot în Turcia.

Micul-dejun este servit clienţilor între orele 07,30-10,00 în restaurantul hotelului aflat la parter. Probabil că în vremurile pentru care a fost proiectat, micul-dejun ar fi fost de tip bufet, judecând după o masă prelungă aşezată de-a lungul unui perete, acum era servit la fiecare masă, produsele fiind aduse pe un corp cu rotile de către ospătar. Am primit ouă fierte, salată de roşii, castraveţi, ardei pe pat de pătrunjel, trei feluri de brânză, salam, pastă de roşii, produse de patiserie calde, fursecuri, covrigi proaspeţi, măsline de câteva tipuri, cârnaţi feliaţi cu sos, unt, brânză topită, dulceaţă la borcănele, miere, miniclătite calde, boabe de struguri, mandarine. A fost identic în fiecare dimineaţă, dar destul de diversificat şi foarte gustos, cu produse de calitate, şi cel mai important, mai mult decât suficient. Ba chiar, ne tot întrebau ce mai vrem, ce să ne mai aducă, ce să ne mai facă, parcă eram copii, aşa ne răsfăţau.

Spre exemplu, unul dintre băieţii ospătari, ne tot îmbia cu cafea, spunându-ne că el face cafeaua cea mai bună. Noi îl refuzam mereu fiindcă, dacă acasă suntem băutori fideli de cafea, în Turcia negreşit bem numai ceai pentru că ne place foarte mult şi vrem să ne facem plinul până la următoarea vizită. Până la urmă, atât a insistat cu cafeaua, că am cedat pentru a nu-l face să se simtă aiurea şi ne-am convins că prepara un espresso excelent, iar el a fost forte încântat că ne-a determinat să-i savurăm creaţia.

În mod normal, restaurantul hotelului ar fi asigurat şi posibilitatea luării altor mese, dar acum, nu. Totuşi, cei de la hotel s-au gândit că ar fi foarte bine dacă ar lăsa propriilor clienți o portiţă spre a lua un prânz sau o cină cât de cât normale. Aveau o colaborare cu un restaurant din apropiere care livra mâncăruri gătite, a cărui listă am regăsit-o în cameră. Preţurile bune, însă nu era disponibilă o mare varietate de preparate. Dar, cel mai important a fost că aveam posibilitatea să mâncăm în cameră sau în restaurantul hotelului. Bineînţeles că am ales în restaurant unde am fost serviţi ca la restaurant: de ospătari, în veselă normală, cu tacâmuri normale, stând la masă normală. Şi uite cum am ajuns, din cauza pandemiei ăsteia nenorocite, să ne bucurăm de cele mai banale lucruri şi să le preţuim, pe care altă dată le consideram bagatele, fără nicio importanţă!

Se cuvine să spun câteva cuvinte şi despre personalul hotelului: tânăr, vorbitor de engleză, amabil, ospitalier, cu aspect plăcut, îngrijit. Toţi lucrătorii cu care am interacţionat s-au întrecut în a fi zâmbitori, respectuoşi, politicoşi, prietenoşi, aşa încât a fost o reală plăcere să schimbăm câteva cuvinte cu aceştia.

Reguli pe timp de pandemie

Conform regulilor, se poartă mască peste tot în incinta hotelului, sunt montate dispensere cu dezinfectant aproape peste tot, există colante cu avertizare de păstrat distanța fizică în lift, pe holuri, în alte spații comune, pe fiecare masă în restaurant există un recipient cu dezinfectant. Măști sunt puse la dispoziție gratuit la recepţie, la fel şi mănuşi, există la fiecare nivel coşuri de gunoi speciale pentru măștile folosite.

La final

Am întrerupt seria articolelor santorineze pentru a povesti experienţa noastră la acest hotel, văzând că mai mulţi colegi discutau recent despre el pe acest fir de discuţie amfostacolo.ro/sol-cmr.ph ... 27&p=14#R108667

În concluzie pot spune că The Plaza Hotel Edirne este un hotel care se respectă pe sine, care îşi respectă clienţii şi în care te simţi cu adevărat răsfăţat. De departe, este cea mai bună cazare pe care am avut-o în oraşul de pe râul Meriç, cu servicii foarte bune şi personal deosebit.

Îl recomand cu drag pentru cei ce trec prin Edirne în drum spre/dinspre alte destinaţii sau aleg să stea mai mult în oraş. Merită!

Vă rog, ataşaţi următorul videoclip: youtube

---

VIZUALIZĂRI: 1068 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI