Să vizităm împreună Sinaia

TIPĂREȘTE

În ultimii 20 de ani am mers foarte des la Sinaia, vară-iarnă, cu soţul şi uneori cu nepotii cât au fost mici. Din toate excursiile cel mai mult ne-au plăcut cele făcute în zilele de toamnă târzie. Verdele brazilor contrastează cu covorul de frunze de un galben- auriu pe care păşeşti. Când ridici ochii, sub un cer deseori albastru vezi încă în copaci o simfonie de culori calde ale frunzelor, începând cu galben, portocaliu, ruginiu, mov şi maroniu, un neasemuit dar al naturii. Haideţi şi mergeti în următoarele săptămâni la Sinaia si vă va rămâne o excursie de neuitat!

Sinaia, pe drept cuvânt numită ˝Perla Carpaţilor˝este cea mai frumoasă staţiune din ţară, comparabilă cu altele de afară. Ar fi păcat să n-o vizitaţi la pas 2-3 zile acum şi nu numai pentru obiectivele consacrate: Peleş, Pelişor, Casinou, parcul D. Ghika, vila Luminiş, manastirea Sinaia, casa de vânătoare Foişor, muzeul oraşului, cota 1400, ci să cunoaşteţi staţiunea în sine.

Fără a avea pretenţii de exclusivism m-am gândit că un review fără ţintă precisă, de ex, restaurantul X sau hotelul Y, v-ar ajuta şi v-ar da o mică privire asupra Sinaiei în ansamblul ei.

1. Scurt istoric

Nu sunt însemnări privind locuirea părţii superioare a văii Prahovei înainte de sfârşitul sec. XVI din cauza reliefului muntos greu de accesat. Abia în 1581 se pomeneşte într-un hrisov a lui Mihnea Vodă despre schitul Sf. Nicolae de pe Molomoţ de pe actuala Furnica. Crucea SF. Molomăţ există şi astăzi. Anul 1695 în care Mihail Cntacuzino a construit mănăstirea Sinaia reprezintă momentul în care încep să apară gospodării atât în jurul mănăstirii dar şi în acualul cartier Izvor. Primul drum dintre Predeal şi Comarnic a fost făcut în 1736 de austrieci cu scopul de a-i opri pe turci să înainteze în Ardeal. Cu timpul drumul a căpătat caracter comercial fiind singura legătură între Braşov şi Bucureşti. De lungul lui au apărut hanuri dintre care unul era amplasat pe locul unde azi este restaurantul Izvorul Rece de la intrarea în Sinaia. În 1852 a luat fiinţă o comună mare Podul Neagului care administra cătunele Comarnic, Posada, Izvor, Sinaia până la Predeal. Fondatoare a oraşului Sinaia a fost Eforia Spitalelor Civile si primul ei efor prinţul D. Ghika. La 1 dec. 1874 Sinaia va fi noul nume al comunei devenită urbană şi separată de celelalte localităţi rurale învecinate. Sinaia este una din cele mai vechi aşezări urbane de la munte din ţara noastră. In anul 1901, fiind resedinta de vara a Casei Regale, Sinaia a fost conceputa de Eforie ca o statiune de lux pentru vacante, punand la dispozitia vilegiaturistilor 10 hoteluri, 55 vile mari, 50 vile mijlocii si 60 case taranesti, doua cazinouri, bai de hidroterapie, o gradina zoologica, trasuri pentru plimbari, 3 centre cu cai de calarie, manej si scoala de calarie, restaurante, berarii, cofetarii si magazine (majoritatea sezoniere), un parc de promenada fiind supranumita “Perla Carpatilor” . La dezvoltarea oraşului au contribuit: construirea şoselei Bucureşi- Braşov (1847) şi a căii ferate Bucureşti- Sinaia (1879) şi nu în ultimul rând ridicarea unor vile superbe ale protipendadei care dorea ca verile să şi le petreacă în apropierea familiei regale. După naţionalizarea din 1952 intrând în proprietatea statului aceste vile au devenit case de odihnă şi au fost lăsate să se degradeze

2. Sinaia astăzi. După procesele de retrocedare, vânzări de drepturi litigioase, construcţii noi, Sinaia a căpătat strălucirea de altădată putând fi considerată un oraş muzeu. Aceasta se datorează unei bune administraţii actuale a oraşului care cu fonduri europene, de la buget şi proprii au făcut toate lucrările necesare de urbanism (asfaltare, canalizare, apă potabilă, gaze) în tot perimetrul oraşului dar şi de estetică, Sinaia arătând ca un buchet de flori. Piaţa imobiliară a oraşului este foarte activă, cea mai mare parte a fondului vechi imobiliar fiind restituit şi restaurat (urmaşii vechilor proprietari mulţi dintre ei stabiliţi în străinătate vânzându-şi drepturile litigioase unor antreprenori imobiliari sau prosperi oameni de afaceri care au transformat vechile vile în hoteluri şi restaurante; alţii au cumpărat terenuri pe care şi-au construit vile luxuoase; alţii, fără putere financiară aşteaptă restituirea valorii locuinţelor în tranşe anuale de la Fondul Proprietatea). Sinaia este gazda unor festivaluri devenite consacrate: Sinaia for ever, raliu de automobile vechi, festivalul G. Enescu, etc. care adună în acele zile zeci de mii de oameni din toate colţurile ţării.

3. Cum ajungem la Sinaia. Cei 120 km de la Bucureşti, 60 km de Ploieşti, 50 km din Braşov sau 65 km din Târgovişte pot fi parcurşi:

-cu maşina proprie cu care, din cauza aglomeraţiei de pe DN1 faci cca. 3 ore şi te umpli de nervi.

-cu microbuzul care are câteva curse pe zi Bucureşti- Braşov şi Bucureşti Târgu Mureş şi retur. În Buc. staţia de microbuz este pe str. Ritmului iar în Sinaia în faţa gării principale.

- cu trenul CFR sau particular care circulă la una sau două ore şi face din Buc la Sinaia 1.5 ore. Este în general curat şi neaglomerat.

-din Tâgovişte sunt 65 km pe DN 71. Si de aici este o cursă zilnică de autocar.

4. Generalităţi

-Sinaia este situată la o altitudine cuprinsă între 770 m şi 1050m, are un climat subalpin cu veri mai răcoroase şi ierni mai puţin friguroase decât la ses. Regimul pluviomeric este mai ridicat decât în alte regiuni (1010 mm/ an la cota 1500 faţă de 640 mm media României), plouând în general după amiaza. Datele climatologice se comunică de la cota 1500 dar în staţiunea aflată cu 800 m altitudine clima este mai blândă

-Suprafaţa localităţii este de 8900 ha din care 760 ha intravilan şi din acesta construit 230 ha

-Sunt 1900 clădiri care deţin 5935 locuinţe familiale

- Pe baza recensământului din 2022, în Sinaia sunt 11600 rezidenţi. Din 1990 când populaţia a fost de 14400 rezidenţi, an de an a scăzut din cauza migraţiei la muncă sau studii în străinătate Pentru 2050 se prognozează un număr de 9950 localnici.

- În sezonul cald şi cel de ski tranzitează sau se cazează în Sinaia cca 200000 turişti/ an. Cazarea se face în 90 de unităţi declarate la ANAF cu 4160 locuri, din care 16 hoteluri cu 2590 locuri sau la particulari. Se mai oferă cazări la cabane, moteluri. Gradul de ocupare anual, în calculul cărora intră şi lunile moarte din punct de vedere turistic este de 55%

-Lungimea drumurilor în localitate este de 80 km din care 7km europene, restul fiind modernizate. Reţeaua de apă potabilă şi canalizare, gaz metan acoperă cea mai mare parte din oraş.

-Oraşul are un spital cu 215 paturi cu principalele specialităţi inclusiv ATI. Urgenţele ortopedice se trimit la spitalul de profil din Azuga. Sunt două policlinici, trei cabinete stomatologice. Numărul total de cadre medicale e de 210 din care 55 medici. Sunt cinci farmacii.

-Sinaia are două posturi locale de televiziune, două ziare şi două posturi de radio. WI Fi şi internet care este accesibil din cea mai mare parte a oraşului. Sunt 340 soc.comerciale active, cea mai mare din sector HORECA.

5. Cartiere

-Centrul este cuprins între Hotel Internaţional şi Parcul Ghika inclusiv, dealungul şoselei principale, natural incluzand şi străzile adiacente. Aici sunt vile interbelice, centre comerciale, hoteluri de 4 şi 5 stele, primăria si alte instituţii administrative, piaţa centrală a oraşului. Tot centrul este împânzit de hoteluri ca Păltiniş (fostă bază de tratament, azi în conservare), Bulevard, Rina- Sinaia, Bucegi, Carpaţi, Montana, Cerbul, Caraiman, Anda, Palace, Regal, etc. Este dată o mare atenţie aspectului estetic, bulevardul principal Carol fiind împodobit cu ronduri de flori, bănci, cişmele, etc.

-Cartierul Furnica este amplasat între mănăstirea Sinaia şi Calea Codrului. Aici se găsesc castelele Peles şi Pelişor şi vilele care au aparţinut lui N. Iorga, Take Ionescu, cea în care a locuit Yehudi Menuhin, centrul cultural Carmen Sylva. Din cauza diferenţei de nivel, înafară de străzile în serpentină, între ele pietonal poţi urca/ coborî pe scări. Unele străzi au parapet de piatră pentru a preveni alunecările de teren. Între castelul Peles şi mănăstirea Sinaia este un târg artizanal în care vin producători ardeleni cu lucruri bune şi la preţuri acceptabile, La capătul cartierului în apropierea restaurantului Taverna Sârbului se află telegondola cu care se urcă la Cota 1400.

-Cartierul Cumpătu este amplasat pe partea stângă a Prahovei şi este destul de izolat de restul oraşului. Aici se află hotelul BNR şi vila Luminis a lui George Enescu, complexul Piatra Şoimului- restaurant Kuib. Există o rezervaţie naturală vizitabilă, patronată de Academia Română. Cartierul nu prea are unităţi comerciale. De pe Cumpătu se deschide o panoramă frumoasă asupra Bucegilor. Ca să ajungi acolo fără auto propriu, ori mergi câţiva km pe jos, ori astepti una din cele 2-3 curse auto care circulă zilnic pe linia 3

-Cartier Oppler este o stradă nouă de vile construite în pădure, situat la marginea dinspre Poiana Ţapului a Sinaiei din DN1 până aproape spre drumul de acces la Peleş Tot la ieşirea din Sinaia este un târg artizanal deschis tot anul.

-Cartierul Sf. Ilie este un cartier destul de central, situat în prelungirea şi în spatele bisericii cu acelaş nume pe o cornişă deasupra DN1. Este format dintr-un cuartal de câteva zeci de blocuri cu patru etaje construite în anii 60 pentru salariaţii Mefin şi date ulterior în proprietate personală. Aici sunt câteva magazine alimentare, halta CFR Sinaia şi peste pasarela pe DN1, o staţie de autobuz.

-Cartierul Izvor este un fost cartier muncitoresc cu blocuri de patru etaje, spitalul orăşenesc, unităţi comerciale, piaţă de legume şi fructe, şcoală, farmacie, linie de autobuz. De aici începe drumul spre Moroieni- Târgovişte dar şi cel spre platoul Bucegi pe la Cabana Cuibul Dorului.

-Cartierul Platou Izvor este asezat pe un platou înalt deasupra cartierului Izvor. La acesta se ajunge cu piciorul pe scări sau cu maşina din DN1 pe la biserica nouă Sf. Apostol Andrei. Fiind situat departe de oraş are tot ce-i trebuie pentru a fi autonom: scoală, centre comerciale, capăt de linie de transport. Sunt construite câteva blocuri ANL pentru cei evacuaţi din locuinţele retrocedate. Înafara cartierului este complexul Mara, un hotel elegant cu bază de tratament, bazin de înot. În spatele complexului s-a dezvoltat o linie de vile noi pentru cei care au preferat să locuiască pe un teren plan mai depărtat de abruptul munţillor

-Cartierul Tirul cu Porumbei se află în sudul oraşului şi este destul de vitregit nedeţinând unităţi comerciale cu excepţia unui restaurant turcesc şi are curse de autobuz rare

6. Transport local

-reteaua urbană de transport acoperă deplasarea în oraş pe trei trasee de bază: spre Telegondolă, spre Piaţa Foişor din Furnica si spre Cumpătul (capătul liniilor fiind în cartierul Platou Izvor). Traseul 4 porneşte din gară spre Telegondolă şi traseul 5 îl prelungeşte pe cel precedent spre Platoul Izvor. Mijloacele de transport vin fără abateri (mari) după programul afişat în staţii. Există diferenţe de orar între zilele lucrătoare şi WE, după cum în Zilele festivalul ˝Sinaia for ever˝ sau în cele în care se organizează curse automobilistice se organizează trasee cu autobuze suplimentare.

-trenuleturile express roşu sau galben pleacă la orar stabilit din faţa hotelului Sinaia sau din faţa staţiei de la intrarea în parc şi face un circuit ghidat în cartierul Furnica şi centrul oraşului

-există câteva societăţi de taximetrie cu un număr suficient de taxiuri. Tarifele sunt mai mici decât în Bucureşti şi uneori poţi negocia preţul

Pentru defluirea circulaţiei, în dreptul bisericii Sf. Ilie, se face o variantă de şosea paralelă cu cea principală care ocoleşte oraşul. Se întâlneşte cu şoseaua principală la capătul oraşului dinspre Poiana Ţapului.

7. Obiective de vizitat

Muzeul oraşului Sinaia, Parcul D. Ghika, Muzeul rezervaţiei naturale, Casinou, Cimitirul Eroilor, Manastirea Sinaia, Castelele Peleş şi Pelişor, Muzeul trenuleţelor, Vila Luminiş, staţia de cercetare din Cumpătu.

Chiar dacă am enumărat multe obiective, ele pot fi vizitate în două zile acordându-vă şi pauză de masă. Despre obiectivele din Sinaia pe Afa sunt scrise 154 reviewuri de atracţii turistice din care vă puteţi documenta şi vă puteţi face schema de vizitare

8. Excursii şi drumeţii de munte

-Dacă prindeţi o zi bună şi vă hotărâţi să urcaţi pe munte, o puteţi face cu piciorul pe poteci marcate, cu masina personală, cu telefericul sau cu telegondola până la cota 1400. De aici ori urcaţi deasemeni cu piciorul, ori luaţi cabina până la Vârful cu Dor (2000m) după care platoul este al vostru. Puteţi ajunge în aceeasi zi la Padina (1525m), Pestera Ialomiţei (1610m) apoi la Babele (2206m) şi să coborâţi cu telecabina în Buşteni.

-Altă modalitate de a urca este cu jeep-ul 4X4 al unor ghizi autorizaţi care oferă traseul: - Sinaia → Cota 1000 →Cota 1500 (Belvedere) → Șaua Dichiului/Cabana Dichiu → Cheile Zănoagei → Cabana Bolboci → Barajul Bolboci →Lacul Bolboci → Colții Tătarului → Cheile Tătarului → Grota Urșilor→ Poiana Padina→ Schitul Peștera → Mânăstirea Peștera Ialomiței → Peștera Ialomiței (cu apă vie) dinCheile Ialomiței. Există şi posibilitatea variantei care include Babele. Contactarea ghizilor se poate face telefonic la numărul aflat pe afişele postate în oraş

-Alte excursii: Stâna de Vale cu vizitarea stâncii lui Franz Iosef, stanca Sf. Ana, cabana Valea cu brazi.

-În munţii Baiului pe partea stângă a Prahovei se urcă numai cu piciorul la Piscul Căinelui (950m), cca 3/ 4 oră

- În Sinaia skiul se poate practica pe 16 pârtii cu grade de dificultate diferite. Cele mai cunoscute sunt Valea Dorului, Valea Soarelui şi Carp. Toate pârtiile beneficiază de instalaţii de transport telescaun sau tele ski care pot fi luate de la Cota 1400 sau Vărful cu Dor

9. Unde mâncăm, unde dormim?

Pe AFA s-au scris aproape 500 impresii despre Sinaia din acestea 148 fiind de cazare, 174 despre unde mâncăm şi 154 despre obiective importante. Chiar eu de a lungul timpului de când m-am înscris în AFA în 2010, am postat 39 reviewuri din care 19 la rubrica ˝unde mâncăm? ˝. Înafară de recomandările de cele mai multe ori pertinente ale userilor, netul abundă de adrese, recomandări, clasamente, întrucât Sinaia, ca oraş turistic trăieşte din activitate turistică. De la bufet cu autoservire sau ˝de luat acasă˝ până la restaurante de lux care oferă mâncare tradiţională sau specialităţi străine, de la camere de închiriat până la hoteluri de lux de 5 stele, ai de unde alege, aşa că la acest capitol nu-mi pot exprima o opţiune.

Cum o poză face cât o mie de cuvinte, poate vă aruncaţi un ochi pe fotografii pentru că am ilustrat tot ce am scris mai sus.

WEB te rog inserează https://www.youtube.com/watch?v=1GDsy7zOvY8

Totul e la superlativ în Perla Carpaţilor: peisaj, urbanistică, dotări orăşeneşti, ambient floral

Pe lângă obiectivele consacrate la care vă duceţi ţintă, nu ar strica să faceţi Sinaia ˝la pas˝. Veţi avea ce vedea

---

VIZUALIZĂRI: 1763 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI