Girona, Figueres, Empuriabrava - trei in unu

TIPĂREȘTE

"Maratonul " continua. Daca am vizitat Barcelona in 9 ore (vezi impresii, cu siguranta ne vom descurca cu 10 ore in 3 locatii. Ha, ha, ha! I

In Girona am ajuns intr-o dimineata de octombrie, dupa o noapte in care pe toata Costa Brava plouase torential. Am gasit-o pustie (cred ca am fost primul grup de turisti), curata, linistita si foarte primitoare. Terasele abia se deschideau, dar localnicii ne zambeau, parca scuzandu-se pentru ploaia care udase prea tare mobilierul teraselor. Autocarul a parcat in apropierea parcului - La Capa - plin de platani (60.000 pe toata Costa Brava).

Girona este strabatuta de raul Onyar care imparte orasul in 2 parti: cea veche si cea noua, legate intre ele prin numeroase poduri, fiecare cu legenda sa si cu arhitecturi diferite. De-a lungul raului, case viu colorate, cam de aceeasi inaltime, ridicate pe vechi fundatii de piatra-se oglindeau in apa.

Am traversat podul Sant Feliu (1997) si am ajuns la bazilica Sant Feliu - cea mai veche biserica din Girona. In interior se afla sarcofagul cu moastele Sfantului Narcis -patronul orasului-gasite intr-o necropola romana. La iesirea din bazilica, in Praca Sant Feliu se afla "LEONA " de Girona - pe o coloana de piatra este sculptata o leoaica catarata, despre care se spune ca daca o pupi in "dos", te intorci in Girona. Am pupat-o, iar daca acest lucru se va adeveri, am sa va povestesc in alt review.

Impunatoarea CATEDRALA SANTA MARIA -foarte veche (sec. XI) are 90 de trepte divizate in 3 parti. Nu am vizitat-o, timpul nu ne permitea. Am facut o plimbare pe aleea de promenada - Rambla de la Libertat (ca si in Barcelona), am traversat podul PEDRA (de piatra -1863), podul Sant Augustin (1876), apoi -podul de fier sau "podul batranilor prizonieri" - construit de o echipa de discipoli ai lui Gustav Eiffel, din sine de fier rosii, cu podea de lemn. El face legatura cu cartierul evreiesc - EL CALL - redescoperit intamplator in anul 1970. Girona este principalul centru evreiesc din Spania. Aici au locuit prin anii 890 - 25 de familii de evrei care au pus bazele cartierului si au ramas 5 secole. Strazile sunt foarte inguste, intortocheate, cu multe scari, formand un labirint. Ne-a impresionat placut Girona, am fi zabovit mai mult la o terasa, dar cum "calatorului ii sta bine cu drumul" - am fost nevoiti sa mergem mai departe. Putin ev mediu, multa armonie si romantism - aceasta este Girona.

FIGUERES - oras infratit cu Craiova (unde m-am nascut eu), micut, cu 45.000 de locuitori ar fi ramas anonim, daca aici nu s-ar fi nascut genialul Salvador Dali. Am ajuns la ora pranzului si trebuie sa va spun ca in zilele cand se pleaca in excursii de o zi intreaga, fiecare turist primeste un pachet de "picnic ". Acesta contine: 2 sandwichuri mari cu cascaval si jambon, un ardei gras, biscuiti si croisante, 3 fructe (mar, para, banana), tacamuri de unica folosinta, servetele si o sticla cu apa plata. Avantajul de a merge in excursii organizate este ca nu pierzi timpul la cozile pentru bilete de intrare, acolo unde este cazul.

Astfel, noi, la ora 14 fix am fost programati sa intram in uimitoarea lume a lui Dali - mai precis in Teatrul - Muzeu - amenajat chiar de el si locul in care este si ingropat. Muzeul Dali - considerat cel mai mare "obiect"suprarealist din lume - impresioneaza de la prima vedere. La exterior, parca era un castel din Disneyland, cu un imens zid rosu, ornat cu oua uriase si paini -simbol al fertilitatii, ascunzand o lume fascinanta-lumea lui Dali - unde totul este posibil. In curtea centrala se afla Cadillacul lui Dali si statuia din bronz a reginei Estera -opera a austriacului Ernst Fuchs. In sala mare portetul "Gala nud privind marea Mediterana"-admirat de la 2 metri, devine portretul lui Abraham Lincoln -la distanta de 20 metrii.

Fiecare camera e diferita si surprinzatoare. Ireala pare camera in care mobilierul reconstituie chipul lui Mae West-o canapea in forma de buze, doua imagini din Paris -in loc de ochi, un semineu pentru nas si o cortina galbuie ce incadreaza fata-capata forma umana-vazuta de la o anumita distanta. Mai sunt aici multe alte opere ale marelui maestru, care a creat si bijuterii-anagramandu-si numele, iar anagrama i-a devenit porecla: AVIDA DOLLARS. Salvador Dali este inmormantat la subsolul propriului muzeu, sarcofagul lui avand perete comun cu cel al toaletei pentru femei. Explicatia este aceea ca in timpul vietii ii placea foarte mult sa asculte barfele femeilor si a dorit acelasi lucru si dupa moarte. Salvador Dali spunea:"Singura diferenta dintre mine si un nebun este ca eu nu sunt nebun".

Necunoscator sau mare iubitor al operei lui Dali, cred ca doar vizitand acest muzeu poti simti cu adevarat frumusetea, nebunia si geniul marelui artist. Am plecat din Figueres cu senzatia ca parasim o lume ireala. La 2o de kilometrii de Figueres, intre muntii Pirinei si marea Mediterana se afla o statiune de lux artificiala, care ne-a adus cu picioarele pe pamant, intr-o lume foarte reala, lumea bogatasilor lumii - EMPURIABRAVA. Numita si "VENETIA SPANIEI", are 40 de kilometrii de canale pe malurile carora vezi proprietati luxoase, hoteluri, restaurante, cluburi, terenuri de sport (tenis, golf). Empuriabrava este un port pentru ambarcatiuni mici si medii.

Dintre celebritatile cunoscute, care au proprietati aici, amintesc pe marele fotbalist Lionel Messi si nu mai putin celebrul actor George Clooney. Ne-am plimbat si noi pe un canal de 8 kilometrii si nu mica mi-a fost mirarea sa vad si imobile de prost gust:cu lei la poarta, pitici de gradina, gaste, magarusi sau copii ale unor statui antice-prin curti. Nu vreau sa cred ca erau din ipsos-distanta era cam mare-as vrea sa cred ca erau din marmura. Mi-am pus totusi intrebarea daca nu cumva au ajuns pe aceste meleaguri si ceva "milionari de carton"de pe la noi. A mai trecut o zi plina de emotii, bucurie -o zi in care am acumulat enorm de multa informatie, drept pentru care imi cer scuze daca am mai incurcat ceva. La urma urmelor - la varsta seniorilor - memoria te mai insala. (veteranul turistilor din grupul nostru - un domn - fost profesor de chimie la Politehnica _Bucuresti- avea doar 86 de ani).

Sa auzim de bine - la Montserat!

---

VIZUALIZĂRI: 4346 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI