Mirajul mării la Constanța & Pe străzile Tomisului

TIPĂREȘTE

Viața omului e legată indisolubil de apă; am tânjit mereu după apă, am alergat permanent spre apă, am locuit întotdeauna lângă o apă – este unul din elementele indispensabile vieții și sufletului uman. Străvechiul Tomis Constantiana întemeiat de coloniști greci cu secole în urmă, strașnici navigatori și neguțători, veghează pe țărmurile Pontului Euxin și astăzi.

În vremurile noastre, ajunși pe pământurile dobrogene cu autoturismul, autobuzul sau trenul ne „repezim” val-vârtej spre apele mării – Marea Neagră. Deja în nări amușinăm aerul sărat al apei, în urechi auzim strigătul pescărușilor, în fața ochilor ne dorim să vedem întinderea nesfârșită a mării. Porii pielii primesc îmbrățișarea apei, răcoarea valurilor ne învăluie corpul, mângâierile fierbinți ale razelor de soare se simt peste tot... Vine vara, vin vacanțele și mulți oameni vor ajunge pe Litoral (aici ori pe alte meleaguri)...

Am fost de multe ori în orașul Constanța, aproape de fiecare dată când am ajuns pe Litoralul românesc m-am plimbat și prin vechiul oraș dobrogean, pe străduțe cu iz interbelic, pe lângă monumente de arhitectură deosebite (unele aflate în stare precară de conservare), prin locuri celebre „bătute” de mii și mii de turiști.

De cele mai multe ori traseul meu începea de la capătul liniilor de transport în comun aflat în apropierea Primăriei Constanța. De aici coboram pe jos spre Mare, pe strada Termele Romane, având pe dreapta calea ferată și platformele industriale de lângă port, iar pe stânga, la înălțime: Judecătoria, Cercul Militar, Liceul „Mihai Eminescu” și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie – clădiri monumentale, cunoscute de locuitorii urbei (sau în curs de cunoaștere, așa cum povestea @pepsi70 despre tururile turistice organizate în oraș și la care participă mulți localnici; vezi impresii).

La un moment dat spațiul verde de pe partea stângă se lărgește și dă naștere unui mic parc (observ că se numește Parcul Carol I), înțesat de conifere, pe iarba căruia stau înșirate diverse fragmente de coloane și alte vestigii arheologice străjuite de construcția de sticlă și metal ce acoperă Edificiul Roman cu Mozaic. Tot aici vedem și o parte din zidurile orașul antic Tomis, mai exact Thermele romane – băi publice care la Tomis se întindeau pe o suprafață foarte mare. După alți câțiva zeci de pași iată că am ajuns la malul mării – chiar lângă localul „Vraja Mării” și intrarea în Portul Constanța (Poarta 1, cred).

Faleza amenajată ne lasă să admirăm culoarea mării și chiar să simțim pe față stropii fini de apă sărată, în zilele cu briza mai puternică. Spre port privește mândru și Anghel Saligny – statuie de trei metri realizată de sculptorul Oscar Han în 1957. Celebrul inginer, deschizător de „drumuri” în diverse domenii tehnice, proiectant și constructor al Portului Constanța veghează și azi asupra creației sale. Ne îndreptăm spre altă clădire emblematică a Constanței, ce nu are nevoie de nici o prezentare: Cazinoul. Deși sunt multe de discutat în ceea ce privește restaurarea acestui monument, nu voi insista asupra acestui aspect: bucurați-vă de clădire până nu e prea târziu!

Cazinoul a fascinat pe toată lumea încă de la începutul secolului al XX-lea când este construit pe malul Mării Negre; clădirea în stil Art-Nouveau apare în toate ilustratele și vederile referitoare la Constanța, în ghidurile turistice, nu mai vorbim de fotografiile turiștilor. Pășim încet pe mozaicul falezei și ne bucurăm de apă și soare. Vis-a-vis de Cazino se află Acvariul - o clădire joasă împodobită cu mozaicuri (fostă anexă a Cazinoului), amenajată special pentru expunerea în acvarii a florei și faunei acvatice, expoziție deschisă în 1958. Puțin mai încolo vedem scuarul în care se află statuia lui Mihai Eminescu, operă a aceluiași cunoscut sculptor, Oscar Han. În spatele colonadelor ce înconjoară bustul Poetului Național se află Farul Genovez, care de la 12 m înălțime „lumina calea” vaselor ce pluteau pe mare. Pe una din fețele turnului se află cea mai veche sculptură modernă a orașului – o galeră genoveză, realizată în 1864.

Amănunte interesante despre far și cea mai veche cale ferată dintre Imperiul Otoman și SE Europei găsiți aici.

Plimbarea pe faleză continuă prin fața Comandamentului naval (unde au loc manifestările organizate cu ocazia Zilei Marinei), de-a lungul Portului turistic Tomis și se încheie după ce străbatem Plaja Modern (recent lărgită) și urcăm zecile de trepte de lângă blocul turn.

Ce mai putem vizita în această peninsulă, și la propriu și la figurat, a vechiului oraș maritim? În apropierea statuii lui Anghel Saligny, acolo unde începe bulevardul Regina Elisabeta se află Catedrala Sfinții Apostoli Petru și Pavel (biserică ridicată la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu un interior proiectat de arhitectul Ion Mincu), lângă care găsim un mic parc cu vestigii arheologice din epoca creștinismului timpuriu.

Dacă continuăm periplul pe strada Arhiepiscopiei (lângă catedrală chiar se află sediul Arhiepiscopiei Tomisului), trecem pe lângă Casa Musceleanu (frumos monument arhitectonic neobaroc cu balcoane închise în fier forjat și sticlă, renovată de curând) și ajungem la Moschee Mare Carol I (reconstruită pe locul unei vechi geamii și inaugurată de Regele Carol I în 1913). O incursiune în minaret, pe o scară în spirală cu peste 100 de trepte, ne ridică la 47 m înălțime de unde avem priveliști minunate asupra orașului vechi și portului turistic Tomis. Profitați cât se mai poate de această incursiune la înălțime, lăcașul de cult se pare că are nevoie de reparații urgente.

Pe o stradă paralelă, strada Nicolae Titulescu, se află frumoasa biserică romano-catolică „Sf. Anton din Padova” construită prin anii 30. Ansamblul religios impresionează prin stilul său romanic, culoarea roșie a cărămizii aparente, rozeta de deasupra intrării și marele turn pătrat. Alături vedem clădirea părăsită a Hotelului Intim, pe zidurile căruia se află o plăcuță ce ne amintește: În acest loc s-a aflat „Hotel D'Angleterre” la mansarda căruia a locuit zece zile în iunie 1882 Mihai Eminescu. La doar câțiva pași vedem Casa cu Lei, monument arhitectonic ridicat la sfârșitul secolului al XIX-lea de un bogat negustor armean; coloanele monumentale și leii de piatră atrag privirile (vezi amănunte aici).

Ambele străzi ies în Piața Ovidiu dominată de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie cu al său parc de relicve istorice (sarcofage romane), Edificiul Roman cu Mozaic și statuia poetului Ovidiu.

Sunt doar câteva zone și obiective ce le putem vedea/vizita mergând la pas preț de câteva ore prin vechiul oraș de pe malul Mării Negre. Nu ezitați să vă detașați de plajă câteva ore într-una din zile (mai ales atunci când v-ați ars și uns cu iaurt – nu doresc nimănui acest aspect) pentru a simți și „atingerea istoriei” pe faleza și străduțele Constanței.

Pe lângă plimbările pe faleza refăcută a stațiunii estivale Mamaia, pe pasarelele futuriste ce traversează șoseaua, prin Satul de vacanță sau după o plimbare cu Telegondola pentru a admira stațiunea de la înălțime (pentru cine nu a făcut acest lucru încă – o călătorie de acest fel e de ajuns) încercați și plimbarea expusă mai sus. Cei interesați vor descoperi lucruri inedite, imagini frumoase (ori nu – fiindcă există și lucruri „rele”), clădiri interesante, felurite lăcașuri de cult, locuri atinse de patina timpului și înțesate de legende urbane.

Vacanțe frumoase!

---

VIZUALIZĂRI: 1439 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI