GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
In drumețiile mele pe culmile de pe dealurile sau munții noștri, am avut de câteva ori ocazia să descopăr locuri frumoase și oamenii care le sfințesc. Cu multă dragoste, voință, eforturi financiare și mai ales cu multă muncă readuc la lumină locuri abandonate, lăsate pradă uitării.
Un astfel de loc am descoperit in ultima mea drumeție pe culmile mai domoale ale Munților Cindrel.
Să nu vă gândiți insă că a fost cine știe ce ascensiune grea pe munți inalți. A fost o plimbare frumoasă de iarnă pe inălțimile din jurul Rășinariului și Cisnădioarei, culmi cu multe stâne și trasee frumoase și ușoare.
Scopul drumeției noastre a fost de a parcurge un astfel de traseu, cu plecare din Rășinari, innoptare la o cabană nou construită și continuarea drumeției cu un urcuș pe cel mai inalt vârf din zonă.
Traseul incepe din Rășinari, din fața Bisericii Sfânta Paraschiva, și este marcat cu Bandă Albastră. Noi am mers cu mașina pe strada Râul Caselor, am trecut peste un pod peste Râul Sibișel și am urmat un drum forestier care iese din sat. Drumul forestier devine la un moment dat inaccesibil mașinilor (cel puțin iarna) și se transformă intr-un drum străbătut vara de căruțe. In acest loc am parcat mașinile, ne-am luat rucsacurile și am plecat la drum.
Vremea părea să țină cu noi, erau câțiva nori dar strălucea și soarele. Am inceput să urcăm in serpentine ușoare, urmând marcajul Bandă Albastră. Fără mult efort câștigam altitudine și urcam pe culmile acoperite de un strat pufos de zăpadă, proaspăt căzută. Peisajul era de vis, de iarnă autentică deși ne aflam la inceput de martie. Câteva capre cred că ne-au simțit și alergau pe culmea din fața noastră. Am mai văzut urmele unui mistreț și urmele intortocheate ale unei vulpi.
Pe măsură ce urcam soarele s-a ascuns, după nori și a inceput să ningă cu fulgi mari și deși. Ne-am continuat traseul pe marcajul Bandă Albastră, până la intersecția cu drumul marcat cu Bandă Roșie, de lângă Șaua Apa Cumpănită, pe care o lăsăm in dreapta. Incepe un urcuș ceva mai susținut și ajungem sub Vârful Runcului sau Dosul Albului la 1303 m altitudine. Trecem pe lângă o pădure de pini, coborâm peste o sută de metri, trecem pe lângă câteva stâne și urcăm spre Dealul Derjani. Ajungem pe culme, pe o ninsoare puternică, pe o potecă cu zăpadă pufoasă, neatinsă. Dar fericirea noastră era aproape. Cabana unde urma să ne oprim pentru o noapte se vedea puțin mai jos de Varful Derjani, la 1211 m altitudine.
Vreo patru câini zgomotoși și zdrențuroși au inceput să ne latre de cum ne-au văzut sus pe culme. Iși făceau datoria de paznici, dar doar gura era de ei. Nu știu dacă au văzut că eram oameni buni sau erau sătui, dar ne-au lăsat să trecem liniștiți spre cabană, unde am ajuns după 5 ore și 14,67 Km.
Cabana se numește Căsuța MGS (MountainGuide Sibiu), după numele asociației care a avut ideea construirii ei. Din MGS fac parte oameni care iubesc munții și au mulți km străbătuți pe potecile lor. Sunt ghizi montani și salvamontiști, care au transformat o stână veche intr-un loc de cazare primitor.
In drumurile lor cu turiștii prin munții Cindrel, ghizii asociației opreau la stâna de sub Vârful Derjani pentru o masă bună, cu mâncare tradițională. Foarte mulți turiști care se opreau și mâncau la stână ar fi vrut insă să mai rămână in acest loc, să aibă și posibilități de cazare.
Lui Iulian P, președintele asociației, i-a venit ideea de a transforma o anexă a stânii, unde ciobanii depozitau fânul, intr-o căsuță primitoare, un fel de refugiu montan.
Anexa a fost cedată de nea Gheorghe, ciobanul care deține stâna din apropiere, și care contribuie cu materia primă pentru prânzurile ciobănești de la căsuță. Drumul transformării vechii anexe intr-un spațiu de cazare nu a fost ușor. Lucrările au inceput in aprilie 2021, și incă mai sunt multe de făcut. Unele materiale au fost aduse cu elicopterul iar altele au fost cărate in spate de membrii asociației și de voluntari. A fost reparat acoperișul iar pereții interiori au fost acoperiți cu șindrilă. Efortul financiar a fost unul considerabil. Iulian ne-a spus că a inceput cu propriile economii după care a incercat să atragă cât mai mulți sponsori. Și a găsit. Ideea de a avea un loc unde să petreacă o zi sau două in natură a prins, iar ajutoarele nu au incetat să apară, atât in bani cât și in materiale sau muncă voluntară. Istoria recondiționării cabanei și fotografii ale celor care au ajutat sunt afișate pe un perete al căsuței. Pe pereți sunt expuse schiuri vechi, bocanci, pioleți și alte obiecte vechi legate de turismul montan. Mai sunt și diferite obiecte artizanale, vase din lut sau ștergare. Este și o mică bibliotecă cu cărți despre munte.
In prezent cazarea se face in două incăperi, aflate la etajul căsuței. Se doarme pe priciuri, acoperite cu saltele confortabile. Se pun la dispoziție saci de dormit dar este recomnadabil să aveți unul uțor sau un cearceaf. Este foarte curat
Curentul electric este asigurat de un generator pe benzină.
In Căsuța MGS se poate mânca foarte bine, mâncare tradițională gătită de gazde. Aici am mâncat o ciorbă ardelenească din oase de porc, cu tarhon, o bunătate. A fost și felul doi, o tochitură cu piure de cartofi. Micul dejun a fost mai mult decât consistent, cu slăninuță, brânză, omletă sau ochiuri. Nu lipsesc nici lichidele, de la ceai, cafea până la vin fiert și alte băuturi cu sau fără alcool. Vara toate aceste alimente pot fi transportate mai ușor, cu ajutorul unei mașini de teren. Dar iarna acest lucru nu este posibil. In cazul fericit pot beneficia de ajutorul unui măgăruș, dar de cele mai multe ori transportul se face cu rucsacul, de membrii MGS.
Vara se gătește afară, in ceaune mari, lângă care se intind mese din lemn. Sunt și două leagăne atârnate de crengile groase ale unui copac.
Ce mi-a plăcut și m-a amuzat in aceeași măsură a fost WC-ul, construit din lemn, puțin mai jos de căsuță. Acesta avea trei pereți din lemn, avea colac, hârtie igienică, dezinfectant, și era foarte curat. Dar ii lipsea ușa. Practic, in timpul petrecut la WC puteai să meditezi și să admiri culmile munților din jur =))
Am petrecut o seară minunată la Căsuța MGS, cu muzică bună, mâncare băutură și oameni minunați!
A doua zi m-am trezit să văd răsăritul, profitând de vremea frumoasă. După un mic dejun copios am părăsit Căsuța MGS și am plecat spre cel mai inalt vârf din zonă, Vârful Măgura.
De la căsuță, am urmat marcajul Bandă Roșie, am coborât pe o pantă acoperită de zăpadă și alunecoasă pentru ca apoi să urcăm ușor până pe Vârful Drăguț (1103 m), am coborât din nou pe lângă Refugiul Rosengarten. După refugiu traseul se intersectează cu marcajul Cruce Aslbastră, care coboară spre Rășinari. Acesta este un traseu mai ușor și mai scurt de a ajunge din Rășinari la Căsuța MGS. Noi nu am mers pe acest traseu, ci am continuat pe Bandă Roșie până la Curmătura Măgurii, unde se intersectează cu un alt drum care coboară in Cisnădioara, marcat cu Triunghi Albastru. Un iepure speriat, mare cât un pui de căprioară a alergat pe lângă noi. Mai sus, am intâlnit urmele unui cocoș de munte, pasăre rară la vedere. Am continuat pe Bandă Roșie, o urcare de susținută, de aproximativ o oră, până pe Vârful Măgura, la 1307 m. Vîrful este foarte bine marcat, și de pe el se pot admira Munșii Făgăraș in toată splendoarea lor. Am putut să vedem Vârful Negoiu, Buteanu și Suru, nu foarte bine deoarece era o pâclă in atmosferă.
Am coborât spre Cisnădioara, pe marcaj Cruce Albastră, o coborâre lungă și abruptă, cu o diferență negativă de nivel de 800 m. Urcușul spre vârf pe acest traseu cred că este unul solicitant, mai ales iarna. Dar ne-am intâlnit cu câțiva turiști care urcau, singurii de altfel cu care ne-am intâlnit in cele două zile. Am ajuns in Cisnădioara după patru ore și 12,93 Km.
Traseele pe culmile din jurul satelor din Mărginimea Sibiului sunt in mare parte ușoare, și pot fi parcurse chiar și de copii. De altfel, la Căsuța MGS vin foarte mulți copii in excursii, unde sunt bine primiți cu mâncare bună și povești despre munte. Unele din aceste trasee pot fi parcurse și cu bicicletele. Efortul depus va fi răsplătit cu peisajele de excepție iar dacă drumeția trece și pe la Căsuța MGS la aceste peisaje se va adăuga și o cazare călduroasă insoțită de o mâncare gustoasă.
Trimis de Mika in 08.03.22 16:38:56
- A fost prima sa vizită/vacanță în MASIVUL PARÂNG
9 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Mika); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
9 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Am stat mai mult 2 ore tot studiind, căutând care ar fi cel mai potrivită secțiune pentru acest review; în opinia mea, nu merge la Mărginime, nu e o secțiune „de drumeții montane” (e mai degrabă pentru turism de masă)... până la urmă, am găsit un review destul de asemănător aici - vezi impresii, astfel că
Mutat, la reorganizare, în rubrica "Prin Munții Cindrelului, MASIVUL PARÂNG" (deja existentă pe sait)
Mai mult decat superb nu pot spune. Felicitari, votat cu mare drag!
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
Foarte frumos articolul despre locuri deosebite.
Vara in cat timp se parcurge traseul pana la casuta de un cuplu de 69 ani care, in general, merge 1 ora zilnic.
La casuta este cineva permanent? Exista semnal pt telefon acolo?
Multumesc pentru informatii
@tataye: Din Rășinari până la Căsuță este un drum mai scurt și mai ușor, de aproximativ o oră. Nici cel pe care am fost noi nu este greu dar este mai lung. Eventual se poate face un circuit, cu intoarcere pe drumul mai scurt. Cred ca din momentul in care se va incalzi, va fi permanent cineva acolo, mai ales ca vor mai fi lucrari de facut. Exista semnal. Vedeti ca pe FB exista cont Casuta MGS, si puteti afla de acolo detalii.
Mi-a plăcut mult această căsuță MGS! „Omul sfințește locul” , spune o vorbă de-a noastră, și - în cazul de față se vede foarte bine acest lucru! Se vede și că la renovarea ei s-a pus nu numai bănet, (căratul materialelor cu elicopterul, etc...) ci și mult suflet!
Cred că și eu aș aprecia „toaleta” fără uși, cu vedere spre natură, dar m-aș gândi, totuși, la o semnalizare de „ocupat” . Dacă mai este cineva cu „presiune internă severă” , ce mă fac?!
Vă iubesc pe voi toți, munțomanii AFA-iști!
@doinafil: . La toaleta va pune pana la urmă ușă, să vedem cum va fi. Oricum, se aude cand vine cineva, si se poate atenționa ca este ocupat. Mulțumesc!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jul.2021 Vârful și lacul de smarld Cindrelului — scris în 08.08.21 de Mika din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2011 Autentic, minunat, relaxant - o zi aparte — scris în 06.08.11 de mh_iulia din CLUJ - RECOMANDĂ
- Jul.2009 Paltinis - Doamne, cat e de frumos aici... — scris în 28.07.10 de aishor din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jun.2007 Daca vrei sa cuceresti Cindrelul ... — scris în 19.11.10 de raoulp55 din BUCURESTI - RECOMANDĂ