GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Ironia sorţii face să ajungem mai uşor în locuri mult mai îndepărtate de casă, astfel că dorinţa mea de a revedea Cheile şi Peştera Dâmbovicioarei a rămas multă vreme o prioritate doar pe hârtie. Dar asta până de Rusalii, anul acesta, când, după un weekend prelungit la Moeciu împreună cu @ileanaxperta şi @trandafir1970 am hotărât să dăm o fugă până aici. Traseul prin culoarul Rucăr-Bran este de o frumuseţe aproape ireală: şoseaua şerpuieşte de o parte şi de alta a pajiştilor de un verde crud iar în depărtare zărim înălţându-se semeţ culmile maiestuoase ale masivului Piatra Craiului. Oprim din când în când pentru scurte şedinţe foto dar, cum serpentinele ce urmează nu sunt tocmai o plăcere pentru cei ce au rău de maşină, mai urmează şi alte pauze inopinate. În Podu Dâmboviţei şoseaua naţională face la dreapta şi intrăm în Piatra Craiului. Suntem impresionanţi de stâncile înalte ce par să se prăbuşească peste noi şi privim cu nesaţ peisajul din jur. Este cel mai întins complex de chei din ţara noastră, presărat cu mai multe peşteri, dintre care cea mai mare este Peştera Dâmbovicioarei. Cheile sunt mult mai înalte decât Cheile Râşnoavei şi printre ele curge râul Dâmbovicioara. Aş fi vrut să merg mai departe pe jos, să respir aerul proaspăt şi să pot privi în voie colţurile calcaroase ale muntelui dar din cauza ploii ce ne ameninţa şi a lipsei timpului ne-am continuat drumul de-a lungul albiei râului tot cu maşina. Depăşim cu grijă câte un biciclist ambiţios, stropit din cap până în picioare de şoferii neatenţi. Puţin mai încolo plătim taxa de intrare cu maşina în rezervaţie, 1 leu/persoană şi, văzând apoi şirul de maşini parcate pe marginea drumului, o lăsăm şi noi în apropiere, gândindu-ne că sigur în zona peşterii este aglomerat. Nu ne-am înşelat, cu cât ne apropiam erau tot mai multe maşini care greu îşi croiau drum pe şoseaua îngustă printre oamenii ce împânzeau şoseaua.
Peştera se găseşte pe partea dreaptă, deasupra şoselei, este semnalizată de un banner galben iar accesul se face pe nişte scări. Biletul de intrare costă 5 lei pentru adulţi şi 2, 5 lei pentru copii. Un pliant costă 1 leu. Ghidul, un băiat sfătos de 12 ani, ne conduce prin peştera puţin ramificată, oferindu-ne explicaţii despre fiecare zonă pe care o vizităm, denumită după animalele cu care se aseamănă formele carstice formate pe pereţi: cerbul, elefantul, berbecul, şarpele. Ne uităm şi noi cu atenţie şi în galeria mare parcă vedem şi noi conturul unui elefant, o aripă de vultur, capul unui şarpe. La intrarea în peşteră, pe ambele părţi, sunt două galerii scurte care se înfundă. Ajungem, apoi, la salonul pustnicului Pavel care se spune că locuia în această peşteră. Din formele modelate de apă şi calcar de-a lungul timpului, îşi făcuse altar pentru rugăciune, masă, scaun, laviţă de dormit. Tot aici l-a încercat pe pustnic « cel nenumit » al cărui chip a rămas sculptat pe perete. O altă legendă spune că aici au locuit şi doi haiduci, Fulga şi Budac, care îi jefuiau pe cei bogaţi, oferind bunurile acestora celor săraci. Aceştia au fost, totuşi, trădaţi, Fulga a fost împuşcat iar Budac închis. Galeria care comunica înainte cu exteriorul şi pe unde cei doi se strecurau afară este în prezent închisă. Recent s-a mai descoperit o galerie, unde se poate ajunge doar târâş şi unde au fost găsite resturi fosile ale unui urs foarte mare de peşteră.
Peştera nu este foarte lungă şi se vizitează uşor, având o înălţime de peste 2m. Este o peşteră caldă şi umedă, picuri de apă se prelingeau de peste tot, astfel încât este bine să aveţi ceva pe cap. Peştera nu este foarte spectaculoasă, cele mai deosebite elemente fiind câteva stalactite şi stalagmite care au scăpat distrugerilor vizitatorilor nepăsători în faţa minunăţiilor naturii, dar merită vizitată în special datorită cheilor impresionante în care se găseşte.
"Şi-aici povestea se sfârşeşte/Şi cine doreşte, pe ghid plăteşte", şi-a încheiat povestea însoţitorul nostru, astfel că nu am putut să nu îi recompensez seriozitatea cu care şi-a luat rolul în primire. Nu ezitaţi, aşadar şi dacă vă aflaţi în zona Rucăr-Bran, veniţi să vedeţi şi Cheile Dâmbovicioarei. Sunt 5 km din Rucăr, 25km din Câmpulung şi 177km din Bucureşti.
Fiţi fericiţi, cu toţii, şi, nu uitaţi, bucuria vine din suflet şi din lucrurile mărunte!
Rog să se ataşeze ca fundal o "Amintire cu haiduci" http://www.trilulilu.ro/crazyworld/d6b104b8fa170f
Mulţumesc.
Trimis de krondia* in 14.07.10 22:29:44
9 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (krondia*); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- Coordonate GPS: 45.44431720 N, 25.22247020 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
9 ecouri scrise, până acum, la acest articol
De foarte multe ori am vizitat aceasta pestera, de fapt cred ca este prima pestera vazuta de mine. O parte din rude fiind din Campulung Muscel- Rucar, in vacante aveam posibilitatea sa petrec multe clipe prin aceste zone minunate, fantastice.
Felicitari pentru review!
Fain si acest review, o incantare pentru lectura.
Am atasat melodia indicata ca ilustratie muzicala arecomandarilor.
Aşa este, Ovidiu, este o zonă minunată, de un farmec aparte. Mă bucur că am redescoperit-o chiar dacă interesul pentru acest minunat obiectiv turistic pare destul de scăzut. Am cumpărat de aici covrigi tradiţionali dulci, făcuţi din aluat de cozonac şi ouă de casă dar am mai observat şi alte produse locale, de la diverse tipuri de brânză până la siropuri şi miere. Mulţumesc pentru aprecieri, aştept şi impresiile unui cunoscător.
Imediat cum fac rost de putin timp ma pun pe scris, poate amandoi vom reusi sa trezim interesul pentru aceasta zona superba din care face parte si pestera Dambovicioara.
Am vizitat pestera in urma cu mai multi ani, era si atunci ghidaj autohton- sub indrumarea invatatorului din sat un grup de baieti si fetite se intreceau sa te captiveze, erau chiar o echipa de poligloti, pe alocuri te avertizau in diferite limbi, de la "Mind your head" la "Fereste dibla, neamule"! Erau nostimi, isi meritau plata benevola din partea turistilor.
Ca intotdeauna, cand iti citesc review-urile, ma umplu de nostalgie si de bucurie in acelasi timp...desi trec destul de des prin zona, n-am vizitat-o niciodata...dar acum...
cu rusine recunosc ca nu am ajuns in aceste locuri minunate, lista de vazut se lungeste pe zi ce trece. Un vot din toata inima, ai povestit foarte frumos
Eu am vizitat aceasta pestera in 2005 si atunci pe langa baietelul acela mai era o fata putin mai mare, foarte draguti. Spuneau totul pe de rost, se mai si incurcau... nu mai tin minte exact, cu capsuna aceea...
Mutat la rubrica "Pestera Dambovicioara" (nou-creata pe site)
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jun.2023 Vizită în peștera Dâmbovicioara — scris în 22.06.23 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- Jul.2022 Un peisaj si-o Pestera nemaipoment de fascinante — scris în 10.08.22 de dc.cc din ARAD - RECOMANDĂ
- Oct.2018 Pacat! — scris în 02.11.18 de nrs † din CRAIOVA - RECOMANDĂ
- Jun.2018 Pestera Dambovicioara — scris în 18.06.18 de vulpe mihaela din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Feb.2018 Peștera Dâmbovicioara – monument al naturii pentru „începători” — scris în 06.02.18 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2015 Peştera Dâmbovicioara - un obiectiv interesant — scris în 17.08.15 de costy69* din TARGU-JIU - RECOMANDĂ
- Nov.2012 Destinaţie nu extraordinară dar interesantă — scris în 18.02.13 de urjanclaudiu din BRAşOV - RECOMANDĂ