Pensiunea Venezia - o locatie atractiva

TIPĂREȘTE

Am fost de mai multe ori oaspete al orasului Timisoara. Acum aproximativ un an si jumatate, inainte de a pleca in aceasta parte a tarii, m-am uitat pe internet dupa cazare si am analizat ofertele mai multor pensiuni si hoteluri. Trebuia sa ma incadrez intr-o anumita suma de bani, vroiam un loc curat, cu mic dejun si cu un aspect decent.

Am ales Pensiunea Venezia, am sunat si am am facut rezervarea, iar ce am gasit acolo m-a facut sa devin un client fidel al acestei locatii atunci cand ajung la Timisoara.

Am ajuns dupa un drum destul de lung de aproape zece ore si pe la ora 22 eram in fata receptiei. Pensiunea este in culoarea galben-portocaliu si se afla chiar la intrarea in Timisoara dinspre Lugoj pe partea dreapta foarte aproape de aeroport si de un hipermarket. Pensiunea dispune si de locuri de parcare.

Un tanar m-a intampinat zambitor, am completat un formular, apoi m-a indrumat catre camera si mi-a spus ca ma asteapta inapoi daca vreau sa mananc sau sa beau ceva... Fiind destul de tarziu, recunosc ca am fost un pic uimit de amabilitatea tanarului.

Am urcat apoi la primul etaj (pensiunea are doua etaje) si am intrat in camera – un pat mare, noptiera langa pat, un birou cu minibar dedesubt, un dulap spatios, o oglinda mare cat jumatate de perete in fata patului, televizor, aer conditionat, telefon si acces wireless la internet; iar baia era curata cu cabina de dus si sistem de ventilatie.

Pretul unei camere single este 130 ron iar pentru una dubla 150 ron, in ambele cazuri micul dejun fiind inclus.

Micul dejun este destul de satios si consta intr-un platou pe care am avut o omleta, cam sase felii de muschi file, tot atatea de cascaval, o rosie, unt, dulceata, paine prajita si, la alegere, ceai sau cafea. Un alt amanunt care m-a surprins placut a fost faptul ca cerusem un suc de la bar, nedorind cafea in dimineata respectiva, mentionand ca este separat de ceea ce imi vor servi la micul dejun. Domnisoara din acea dimineata mi l-a adus si mi-a spus ca nu trebuie sa il platesc, inlocuind cafeaua cu bautura aleasa de mine.

Cat am stat in Timisoara am mancat de cateva ori in oras, dar cel mai mult am mancat la restaurantul pensiunii – au o ciorba de vacuta excelenta, preturile sunt acceptabile, iar serviciul ireprosabil. Spre exemplu, cateva amanunte: intr-una din seri am luat un snitel si am intrebat daca au piure – mi-a spus ca nu exista in meniu in acel moment, dar ca prepara o portie pentru mine; intr-o alta seara am luat un gratar cu cartofi prajiti si am intrebat daca cartofii sunt congelati sau daca ii fac ei pe loc – raspunsul a fost ca mi-i fac din cartofi proaspeti si chiar asa s-a intamplat!

Un alt punct forte al Pensiunii Venezia a fost sistemul de incalzire; caloriferul se regla manual, in functie de temperatura dorita si functiona foarte bine, in sensul ca incalzea imediat camera.

Mi-a placut foarte mult aceasta pensiune, i-am cunoscut acolo si pe proprietari si de fiecare data cand ma vedeau ma intrebau daca am nevoie de ceva; cei de la receptie erau politicosi si saritori iar clientilor le spuneau ca sunt onorati ca ii au ca oaspeti.

Trebuie sa recunosc ca oamenii din aceasta parte a tarii sunt ospitalieri, amabili, parca mai relaxati decat noi cei din Sud. Eu va recomand ca atunci cand ajungeti in acesta zona sa nu ocoliti Pensiunea Venetia.

---

VIZUALIZĂRI: 2317 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI