Cazare cu peripetii la pensiunea Valverde

TIPĂREȘTE

Am citit reviewul unei colege care a postat impresii de la aceasta pensiune, insa vad ca e de anul trecut. M-am gindit sa revin si eu cu o impresie calda mai ales ca lasase o rugaminte, si anume ca sa ii spunem daca acele doamne ce serveau la pensiune erau tot "amarite" sau isi luasera zimbet pe fata.

Rezervarea la aceasta pensiune a fost facuta pe 4 nopti. Am ales-o pentru ca e un loc curat, decent, nu foarte scump si nici prea departe de oras.

Am ajuns seara dupa ora 9, sunasem in prealabil in cursul zilei sa anunt ca intirziem. Mi s-a spus ca nu e nici o problema.

Cind am intrat in holul de la receptie nu era nimeni, dar imediat a aparut o doamna, ne vazuse din restaurant. Ne-a luat datele, banii si ne-a dat o cheie. Camera era la etaj. Am urcat o scara de lemn ormanemntata de sezon si am pasit pe un hol cam intunecat. Noroc ca era mai la inceputul holului, altfel orbecaiam ceva.

Descuiem si intram. Dau sa aprind lumina si... pauza. Vad un locas unde trebuia sa bagi o cartela, dar nu aveam cartela. Scot cardul meu bancar, il bag in fanta aia si se aprind luminile. Domnul imi spune ca nu trebuie sa las cardul pe post de cartela de contact, ca poate se demagnetizeaza si ramin fara disponibilitati in zilele urmatoare, asa ca ma ofer sa cobor pina la receptie sa cer ceva de aprins becurile. Acolo, nimeni. Ma uit in stinga, in dreapta, sun la "clopotel" si nu ma aude nimeni. Atunci ma reped in pachetul cu carti de vizita, iau vreo citeva si urc scarile in camera. Le fac un "buchet" si le bag in locas. A mers. "Bravo, ce ingenioasa esti! " (nu stia cu cine s-a incurcat).

De la intrare m-a izbit un miros de instalatie defecta. Persistent. Ma uit la baie, curatenie, frumos. Cabina de dus, toaleta, calorifer, prosoape albe, materiale igienizante. Gresia verde si de buna calitate facea ca baia sa para calda. Caci nu era deloc cald.

In camera un pat mare matrimonial, o masuta si doua fotolii, o masa cu televizor. Mi-au placut in mod special tablourile de pe peretele de deasupra patului. Daca au fost si altele, nu le-am remarcat. Verific caloriferul, era cald. Vad in sifonier o patura mare si groasa, o iau si o aduc in pat ca simteam ca nu e destul de cald. Pe jos era un covoras linga pat, dar parchetul era de o buna calitate. De fapt toate dotarile camerei au atras un comentariu pozitiv facut de catre domnul meu, "Mai, dar pensiunea asta are un confort mult mai mare decit al hotelurilor de 4 stele din Grecia. " Ma impaunez si eu un pic, de parca eu fisesem decoratorul.

Ne facem comozi si coborim la bar sa bem cite ceva (el o bere, eu un suc) si sa depanam povesti. Atmosfera calda de la bar ne-a facut sa uitam de ceas si ne-am trezit ca e trecut de miezul noptii. Baiatul de la bar ne-a servit prompt. Mai erau persoane si pe la bucatarie. Nu pot sa zic ca mi-a zimbit careva, mai mult, mi s-au parut ca se uitau curioase. Eram singurii turisti de la ora aia sau nu mai aveam eu ochi pentru altii.

Restaurantul avea un decor foarte frumos. Mi-au retinut atentia in mod special niste obiecte de iluminat, in forma cubica ce atirnau de tavanul facut din lemn. Niste frunze asortate,uscate,erau lipite pe ceva alb stralucitor.La fel erau niste ornamente pe la colturile peretilor.Foarte ingenios facute.Spatiul din restaurant era foarte mare. Tot acolo am vazut si un semineu nedat in folosinta, probabil in seara aia. Se vedea ca toate dotarile sint noi sau foarte bine intretinute. Totul stralucea de curatenie.

Dupa o sedinta foto prin restaurant si bar, la care s-a oferit barmanul pe post de fotograf, ne-am retras in camera.

Pregatindu-ne de culcare, normal ca am trecut pe la dus. Eu prima, fara peripetii, dupa care m-am apucat de pozat prin camera pina a iesit si domnul de la baie. La un mement dat am vrut sa sting lumina si sa las doar televizorul. Am smuls buchetul de carti de vizita din locasul respectiv si s-a facut intineric peste tot. Nu mi-am dat seama ca se va stinge si becul de la baie. UPS!!! Am bagat repede alea la loc si aud un pocnet. Si un pic de racnet, mai infundat.(el inca nu terminase cu dusul) Nu mi-am permis sa intreb ce a patit, am crezut ca a dat cu capul de usile cabinei de dus. Numai ca nu a fost asa. Becul de la baie a explodat si un ciob de sticla i-a provocat o arsura pe brat domnului meu. S-a facut o basica dupa care s-a luat pielea. Aoleu, ce usturime trebuie sa fi simtit dar s-a abtinut de la vaitat. Eu cred ca urlam de sculam toata Posta Cilnau. Camera era foarte bine izolata fonic, deoarece fiind la sosea nu se auzea nici o masina si traficul e mare pe E85.

Peste noapte caloriferele au inghetat iar dimineata nasul meu era rece ca afara. Nu am vrut sa merg la micul dejun pentru ca imi era prea frig ca sa ies din asternuturi. Am ramas singura in camera si m-am uitat la emisiunile patriotice de 1 decembrie, timp de vreo 2 ore in care domnul si-a baut cafeaua, si-a fumat tigarile si a mincat si o omleta cu de toate. Spunea ca toate astea l-au costat doar 19 lei. Pe linga cafea si omleta a mai fost si un suc natural.

Ne-am facut bagajele si ne-am mutata cazarmamentul intr-un loc mult mai cald. Am lasat cheile pe masa de la receptie caci nu avenit nimeni sa ne intrebe de sanatate. La plecare am vazut cum angajatii se luptau cu arborarea unui steag, ca doar era ziua Romaniei.

Pe lumina diminetii insorite, am vazut parcarea larga, foarte bine intretinuta. Cred ca receptionera era cu matura in mina pe afara. Am citit pe un afis ca toate produsele alimentare sint din serele proprii. M-am uitat dupa sere dar nu le-am vazut, probabil ca erau dupa o cladire ce se afla in constructie.

Locul e frumos, dar se putea mai bine la incalzire. Nu se poate sa mergi undeva si sa tremuri. Ca tot la pozitia lingurite am ajuns sa dormim. Noroc ca am avut inspiratia sa spun ca vrem sa platim doar pentru o noapte din cele 4 rezervate si ca ne mai gindim a doua zi daca sa prelungim sau nu, deoarece vroiam sa vizitam si alte locuri.

Nu pot sa ma abtin din ris gindindu-ma la o intimplare din vara anului trecut cind, intr-o noapte la aceeasi pensiune, am avut parte de un concert mai inedit.

Dupa ce am stins luminile am auzit un 'cri-cri-cri' continuu. Fiind vara, m-am gindit ca e de afara. Numai ca geamurile erau inchise, si cintecul era din ce in ce mai pregnant. Ma dau jos din pat si aprind lumina din hol. Cintaretul inceteaza in acelasi moment. Ma uit pe linga baie, de unde mi se parea mie ca aud "trilurile" dar nu am vazut nimic. Sting becul si ma urc in pat. Imediat se aude "cri-cri-cri". Intii rid... apoi ascult atent ca sa localizez mai bine zgomotul. ma dau jos din pat usor... apoi aprin becul brusc. La fel de brusc a incetat si greierasul. De data asta mi s-a parut ca e pe linga sifonier. Il dau laoparte. Nici nu stiti ce fortoasa sint cind situatia o impune. Ma uit pe dupa, ma uit pe dedesubt, ma uit pe la incheieturile parchetului, nimic. Of, sting lumina, ma bag in pat... ma invelesc si... cri-cri-cri... deja ma enervez. Aprind becurile peste tot si incerc sa ma dumiresc unde se ascunde lighioana ce imi tulbura linistea noptii. Dupa vreo jumate de ora ma dau batuta si ma bag la loc in pat. Da, rideti... greierasul a inceput sa cinte iar. Eram ca la cascadorii risului. De-acum ma amuzam de situatie. Am stat pe jos, in intuneric, zeci de minute sa localizez exact bizdigania si ma inarmasem si cu un papuc cu care loveam pe unde apucam, ghidata fiind de cintarea lui. Daca or mai fi fost turisti in pensiune cred ca s-or fi speriat de bufniturile papucului meu. Simteam ca e undeva linga usa de la baie, si mi-am dat seama ca e bagat pe linga rama parchetului, altfel nu se putea sa nu il vad.

Exasperata si obosita, mi-a venit o idee "geniala".

Uite ca acum mi-a venit o idee si mai geniala. Ia sa vad eu ce v-ar fi dus capul pe voi sa faceti in situatia data.

Daca nu veniti cu idei, miine o sa va scriu finalul si... crima. hahahah. Daca ghiceste cineva, ofer un sejur la aceasta pensiune.

---

VIZUALIZĂRI: 3040 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI