Valea Mariei, printre nori

TIPĂREȘTE

Iata ca la inceputul lunii noiembrie pe o vreme deosebit de frumoasa si neasteptat de calduroasa am ajuns si noi la Valea Mariei, sejur care nu ar fi fost posibil fara AFA, a dumneavoastra (cei de la "butoane" :)) si bineinteles a domnului Adelin.

Acum ca, decernarea premiului s-a efectuat trecem la treaba.

Cu masina pregatita de iarna (pe site-urile meteo vizitate de mine se anunta zapada) si cu amortizoare proaspat intarite cu mult peste limita suportabilitatii (practic pe fata si spate masina nu se lasa decat 1 cm cursa din amortizor, am observat asta la intoarcerea acasa cand le-am schimbat caci nu se putea merge decat pe autostrada cu masina) am purces pe ruta Bucuresti-Pitesti-Horezu-Novaci drum excelent fara denivelari si bine semnalizat iar urcatul pe Dealul Negru a fost un preambul la senzatiile ce urmau sa vina pe Transalpina, dar "pana sa ajungi la Dumnezeu te mananca sfintii" si sfintii au fost in cazul de fata gps-ul care m-a bagat pe o scurtatura de intrare in Novaci lunga de 3 Km, amortizoarele de care v-am vorbit, un drum denivelat si pe care nu am putut sa merg mai mult de 20 km/h altfel riscam sa fac masina cabrio cu crestetul capului si da... bineinteles persoana cea mai draga mie ce imi soptea duios la urechea dreapta cuvinte de dragoste: "ti-am spus eu" "ce ne-a trebuit noua amortizoare din ast ea" "mai esti pusti sa faci liniute" si alte fraze care mai bine raman in familie.

Dupa o lunga perioada de zdruncinaturi am ajuns si la drumul cel bun ce urca spre Ranca si care imediat ce am inceput sa urcam ne atentiona ca in conditii de iarna drumul este interzis fara pregatirea masinii inclusiv cu lanturi, dar cum vara nu-i ca iarna cei aproximativ 18 km au fost un deliciu, soseaua era singurul lucru prin care omul a intervenit pe munte si asta prin ce munca si cat de greu a reusit sa-si atinga scopul.

Faptul ca soseaua nu are parapeti (si sper sa ramana asa caci oricum un parapet de tabla nu ajuta cu nimic) nu are marcaje ori indicatoare si mai ales ca nu este circulata fac din ea visul oricarui sofer, tot ce mai lispeste este doar o melodie buna in masina... daca imi permiteti o recomandare AC/DC Higway to Hell.

Odata ce se termina si melodia in fata ochilor vi se arata Ranca, si oricate poze ai vedea oricate locuri specatculoase ai vizionat de-a lungul vietii, oricate asteptari ti-ai face tot ramai mut in fata peisajului.

Imediat ce am inchis gura sa nu intre musca, zarim pensiunea iar dupa cateva sute de metri isi face aparitia si celebrul bucatar indicator care parca e mai grasut decat in poza... probabil ca mancarea doamnei Ani ai prieste de minune.

Parcam masina si intram in pensiune, la receptie nimeni asa ca o luam usor catre restaurant de unde se auzeau voci, aici il gasim pe Dl Adelin care ne saluta si ne invita la o tura pe tiroliana proaspat instalata si bineinteles la turul pensiunii in urma caruia ne alegem si camera in care vom sta (camera 5)

Despre locurile de cazare a curs multa cerneala pe afa si tot ce pot spune este ca am fost incantati la fel si despre toate dotarile de care dispune pensiunea, am fost la hoteluri mari si nu aveau erau asa dotate, nu vorbesc de pensiuni la care in marea majoritate a cazurilor singura atractie este un balansoar.

Serviciile din punctul meu de vedere sunt de nota 10 oamenii de aici sunt minunati nicaieri nu m-am simtit asa de bine ca la Valea Mariei sincer a fost un soc de cum s-a comportat toata lumea.

Pe toata durata sejurului nu au stiut dacat cum sa ne resfete mai mult, asta bineinteles si datorita modului prin care a inteles dl Adelin ca se face turism, pai la ce pensine gasesti un asa staff numeros numai eu din ce am vazut sunt 5 persoane: doamna Ani la bucatarie, doamna Mioara ajutor de bucatar si ospatar, Adina ospatar, o camerista si un fochist, unde mai pui ca nimeni din cate stiu eu nu este din apropiere, ci de la o distanta care nu le permite sa faca naveta zi de zi ci saptamanal.

Ca o sugestie catre Dl Adelin... sper ca data viitoare cand vom revenii la dumneavoastra vom gasii si un cabinet de masaj pe care stiu ca il aveti in plan mai ales ca stiti si dumneavostra ca si noi ca Doamna Mioara are niste maini de aur si careia ai multumim inca o data pentru masajul de relaxare si reflexogen cu care ne-a rasfatat.

Mancarea:

Micul dejun nu exagerez cu nimic cand afirm ca a fost cel mai calitativ, gustos si sanatos dintre toate hotelurile la care am fost, si sa nu uitam ca vorbim de o pensiune.

Noi stam in Bucuresti si va spun sincer ca de cand eram copil si mergeam la bunica la tara eu lapte de vaca neprocesat nu am mai baut la fel si oua de tara, branza de la vacute ce pasc pe pe pajistile verzi ale muntilor Parang pai nu am mancat in viata mea, unt de casa 28 de ani nu am stiut ce este un asa produs si lista poate continua. Multi din cei mai in varsta ca mine au mancat lucruri mai sanatoase asa cum si eu 7 ani inainte de revolutie am mai mancat produse naturale, dar pentru cei care acum au 20 de ani mancarea se rezuma doar la E-uri conservanti si fel de fel de chimicale.

Despre pranz si cina mai mult decat indestulator si imposibil de mancat toate cele 3 mesele (eu 75 kg si ea 49 kg), citisem si eu un review aici cum ca portiile nu ar fi la gramajul din meniu din pozele anterioare postate pe site si facand comparatie cu ce am avut in farfurie portiile mi s-au parut la fel si pot sa afirm ca nicaieri in Romania nu am avut parte de asa gramaj in farfurie.

Pensiunea este excelent pozitionata si indiferent in ce camera stai ai o vedere spectaculoasa si chiar daca ai parte de o zi inorata poate ai ocazia sa prinzi un palc de ceata sau chiar nori cand intra in balcon.

Pozitia statiunii indeamna la drumetii fiind foarte apropae de foarte multe puncte turistice: Manastirea Polovragi la circa 30 Km tot unde mai gasiti si Cheile Oltetului si Pestera Polovragi, mai adugati vreo 10 km si ajungeti de aici la Pestera Muierilor.

Targu jiu se afla si el la o distanta acceptabila de Ranca dar cel mai mult va recomand urmatorul traseu urcati pe Transalpina mergeti pana la Obarsia Lotrului iar pe tot parcursul drumului opriti pentru poze.

Veti avea parte de un peisaj extraordinar de o sosea ce ajunge la un punct maxim de 2100 metri (cea mai inalta sosea din romania Si tot fara parapeti :)) cu unele portiuni decopertate din cauza actiunii unor mici cursuri de apa si la care momentat se efectueza instalare de tuburi pentru drenaj drum parcurs cu masina din dotare insa nerecomandabil iarna fara o masina echipata corespunzator.

De la Obarsia Lotrului o puteti lua spre Voineasa cu oprire in Statiunea Vidra si la lacul cu acelasi nume, dupa Voineasa daca aveti o masina cu o garda mai inalta puteti incerca sa ajungeti la Lacul Petrimanu si Lacul Galben insa aici noi am facut cale intoarsa spre Malaia cand mai erau 4 km deorece deja loveam destul de serios masina pe dedesupt oricum drumul este spectaculos da-a lungul Latoritei cu foarte multe cascade si peisaje extraordinare insa nerecomadabil ca traseu iarna.

De aici va puteti intoarce pe unde a-ti venit sau puteti sa mergeti mai departe prin Judetul Valcea si gasiti lacul de acumulare Bradisor si barajul de aici, drumul continua prin Brezoi cu iesire in defileul Oltului, puteti opri la Manastirea Cozia sau intr-una din statiunile Calimanesti sau Caciulata, intare apoi prin Ramnicu Valcea si continuati drumul spre Baile Govora-Horezu-Novaci-Ranca.

Daca va Hotarati sa faceti drumul asta si sunteti si iubitori de animale fac un apel la dumneavostra.

Poate aveti posibilitatea sa cumparati ceva mancare pentru catei, cea mai ieftina posibila, pentru ca desi treceti prin niste locuri in care o masina apare razlet la jumatate de ora, si-au gasit locul si cativa catei pe langa cei ce lucreaza la Transalpina si in plus la pensiune o sa gasiti doi prieteni de nadejde care vor fi primii ce vor da din codita de bucurie ca ati ajuns cu bine, CRIMA i-a numit Hiena si Flocea.

A fost un concediu reusit in care am cunoscut persoane deosebite, useri de pe AFA cu care ne-am simtit extraordinar, salutari lui Lucian si Irina, pisidiana, prietenii de la Constanta, Doamna Mioara, Doamna Ani, Adina, Familia Maria, Hiena si Flocea :), salutari la toata lumea si sa ne vedem cu bine si alta data.

---

VIZUALIZĂRI: 1924 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI