Te rupe din cotidian

TIPĂREȘTE

Am căutat ceva în țară, în condițiile în care mi se păreau stresante și lungi procedeele prin care să plecăm și în străinătate vara asta. Deși am avut destule decepții în turismul intern, am încercat să selectez pe următoarele criterii: cât mai retras, nu litoral (dorința copilei mele), drumeții ușoare, cât mai multe atracții în natură, și confort oferit.

Experiențele de până acum, mă fac să caut păreri la superlativ despre cazări și servicii, deoarece standardele sunt destul de coborâte la români și trebuie să fii pregătit să primești cam jumătate din ce îți imaginezi în concordanță cu bună parte din descrieri. Asta pe lângă faptul că uneori nici unitățile de cazare nu sunt în clar cu ce oferă sau care sunt schimbările de moment despre care ar fi util să anunțe clienții.

Multe descrieri pozitive despre pensiune și zonă, m-au făcut să decid, liniștindu-mă că dacă jumătate e adevărat, va merita sau vom rezista 4 zile.

Chestii de care mă pot lega: Camerele și mobilierul nu e în starea prezentată pe pagină. Tot felul de finisaje și lipsuri în întreținere, familiare în turismul autohton.

La fel și în imediata apropiere a pensiunii. Anvelope adunate pe teren, bicicletele (care altfel sunt utile și consider acest serviciu inedit și inovator din partea pensiunii) nu toate sunt întreținute cum trebuie și sunt puține pentru numărul maxim de oaspeți.

Dar per ansamblu, personal profesionist, amabil, comunicativ. Curățenie, informații, servire și promptitudine.

În cazul în care ai nevoie de pat suplimentar, acesta nu e tocmai comod.

Balcoanele nu sunt întreținute, au un mobilier vechi, cojit, de nefolosit.

Camera, baia sunt ok, cu mici surprize, gen garnituri lipsă, mânere rupte. Curățenie, așternuturi și prosoape plăcute.

E partea forte a pensiunii. Mobilier rustic, senzație de cabană primitoare, mâncare... divină de-a dreptul, cu preparate specifice zonei.

Încercați neapărat dimineața zacusca casei, și mai spre seară tocănița de hribi, carnea la garniță, papanașii (n-am mai mâncat de treizeci de ani așa buni), carnea la ceaun, păstrăvul, siropurile de casă și afinata.

Chelnerii sunt niște tineri simpatici și amabili.

Mirific. Trebuie să le vezi, că altfel nu crezi că mai avem asemenea locuri neatinse de distrugerile specifice societății.

Probabil drumul anevoios de la barajul Oașa să fie totuși tocmai garanția ca locurile să nu fie frecventate de excursioniștii cocalari.

Relaxarea e a maxim. Distracție... depinde ce înțelege fiecare.

Ca și dotări de wellness să nu vă așteptați la ceva spa real. Piscina e mai mult un jacuzzi mai măricel, dar funcțional și curat, întrținut, sauna la fel.

Un loc de joacă foarte drăguț și utilat, masă de ping-pong, biciclete, biliard, darts.

Și pădure, munți, Iezer, toate la superlativ. Iar pe iarnă, domeniile de schi sunt la 3 km.

---

VIZUALIZĂRI: 1129 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI