Oficial... le merge bine

TIPĂREȘTE

Am nimerit la pensiunea Oficial... din comoditate şi dezorganizare. Mai exact, nu ne-am preocupat să căutăm cazare în zonă, nefiind convinşi că vrem să înnoptăm, apoi, când ne-am hotarât spontan să căutăm cazare la faţa locului... am ales-o pe cea mai la îndemână. Ca să nu greşim. De bine, a fost bine, dar cred că se putea mai bine şi mai ieftin.

Să încep cu locaţia. Aşa cum spuneam, e la botu' calului, chiar la intrarea în Prejmer, cum vii dinspre Braşov. Figurează prin reţelele de rezervări online, are reclamă vizibilă încă din şosea, arată extrem de profi. Astea ar fi atuurile. Tot aceleaşi sunt şi minusurile, în sensul că este extrem de impersonală şi... "oficială", după cum îi spune şi numele. Fiind o perioadă rece a anului, ne-am temut că experimentând vreo pensiune cvasi-necunoscută întâlnită în cale, ar putea avea deficienţe la încălzirea rapidă şi eficientă a camerelor. Aici, într-adevăr am găsit o incintă primitoare, caldă, de o curăţenie exemplară şi în care fumatul este cu adevărat interzis. Ceea ce, până la urmă e bine.

Preţul ne-e descumpănit puţin. 120 lei, fără mic dejun, sau cu mic dejun, la 20lei, de persoană. Hmm! Dar, după cum spuneam, a învins comoditatea. Hai să rămânem aici, ne-am spus.

Recepţionerul-barman-ospătar ne-a întâmpinat cu multă bunăvoinţă. Ne-a arătat o cameră înainte de a ne decide dacă rămânem sau nu. Şi-a exprimat încântarea că am venit la festivalul mai mult sau mai puţin celebru al localităţii lor. Poate şi asta a atârnat în luarea deciziei de-a rămâne. Întotdeauna oamenii contează.

Camera caldă şi curată era bine aerisită şi parfumată. Mi s-a părut foarte spaţioasă, fără acele înghesuiri meschine date de economia de spaţiu şi lăcomia de câştig. Dimpotrivă, în toată pensiunea sunt 10 camere mari şi late. Pe bune. Inclusiv băile sunt mari, nu stai cu genunchii la gură pe toaletă, nu te ţii de chiuvetă ca să tragi uşa la duş. Nu curge apa pe sub sau printre uşile cabinei! Însă cam sărăcăcioasă e oferta de consumabile: practic, în afară de hârtie igienică şi-un săpun lichid, nu mai e nimic. Prosoapele mari, impecabile, albe mai salvează imaginea.

În cameră, există un fotoliu (sau două cum am văzut dimineaţa în altă cameră în care se făcea curat), pat generos, aşternuturi bune (nu din cele mai ieftine), noptiere, veioze, tv, dulap, măsuţă, prize, AC, mochetă curată şi de bună calitate. Există şi balcoane dotate cu masă şi scaune de plastic. Căldura asigurată prin centrală şi calorifere a fost super satisfăcătoare.

Despre bucătărie, numai de bine. Am luat atât cina, cât şi micul dejun la ei. Servirea a fost promptă. Doamna bucătăreasă a lăsat fără mofturi telenovela de la tv pe care o urmărea în sala de servit masa (şi care e totodată vecină cu bucătăria şi recepţia) şi s-a apucat de preparat cele cerute - ciorbe, tochitură, şniţele, cartofi prăjiţi. Am mâncat tot şi ne-am lins pe bot! Micul dejun, deşi gustos, mi s-a părut modest, mai ales pentru preţul lui - se putea alege între omlete şi ochiuri însoţite de cremvurşti, plus cafea. Apa ne-a fost taxată separat.

Altfel, şederea a fost plăcută, fără incidente sau neplăceri. A fost linişte, cald. Dimineaţa am ieşit în sat şi ne-am întors să eliberăm camera după prânz, fără să fie vreo problemă.

Ei, dar despre ce am făcut în micul şi liniştitul Prejmer... voi detalia într-un articol separat. Este vorba despre Festivalul Clătitelor (vezi impresii)!

---

VIZUALIZĂRI: 2115 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI