Medvehaz (Pensiunea 103) Casa Ursului PRAID

TIPĂREȘTE

Am rezervat telefonic doua camere twin la aceasta pensiune- ultimele, pentru ca era ocupata in totalitate. Desi ar fi fost mai potrivita o camera tripla, ne-am descurcat ok si in twin, unde a incaput un pat suplimentar care nu a fost taxat in plus.

Traseul - din Bucuresti pana in Praid am facut 5 ore, mergand lejer prin Brasov (DN 1), Sighisoara, Sovata, cu doua opriri. La intoarcere am mers prin Odorheiu Secuiesc- un drum foarte bun si mai scurt, care nu ne aparea pe harta noastra veche.

Am ajuns destul de tarziu la pensiune si ne-a fost cam teama sa nu se dea si aceste ultime camere. (Ni se spusese telefonic ca nu e nevoie de nici un avans.)

Accesul catre pensiune se face din strada principala, pe langa Hotel Praid (pe straduta din stanga acestuia, apoi pe prima strada la stanga). Curtea pensiunii - jumatate parcare si jumatate terasa - aproape neincapatoare. Cum am mai spus, pensiunea era plina.

Ulterior am observat ca nu erau numai persoanele cazate acolo ci si turisti de la alte pensiuni care veneau la masa aici.

Dupa ce ne-am cazat (in corpul al doilea- cel de deasupra restaurantului, camera dubla twin, cu tv/cablu/net, baie proprie), am coborat infometati. Luasem in calcul inclusiv oferta de 50 lei/zi/pers cu toate mesele. Dar am fi vrut sa mancam din toate, sa gustam preparatele traditionale unguresti (care s-au dovedit a fi delicioase!), iar preturile erau de bun simt. Asa ca am comandat a la carte tot sejurul- ceea ce va recomand si voua. Totul a fost foarte bun – si ciorbitele, supele, si paprikasul, gulasul, si meniurile pentru copii, si deserturile.

Restaurantul era deschis intre orele 8,00- 22,00, iar personalul vorbea atat ungureste cat si romaneste. Mi-a placut ca au fost cu zambetul pe buze si, chiar daca uneori nu intelegeau exact ce doream, erau plini de bunavointa. (Am vorbit si noi mai rar si mai clar ulterior.)

In zona, atractiile turistice erau: salina, strandul, expozitia de fluturi exotici si… magazinele cu sare de toate felurile (sare de baie, bulgari, sapunuri, etc.). La acestea se putea ajunge in 2-3 minute, pe jos. Inainte de a merge in salina sau la strandul cu apa sarata cititi cu atentie contraindicatiile! Hipertensivii, cei cu neoplazii, cu insuficienta cardiaca, renala, hepatica sau cei cu tendinta de a retine apa in organism nu ar trebui sa intre aici. Salina e contraindicata si celor claustrofobi. Mai multe detalii gasiti la intrare sau puteti consulta un medic inainte.

Salina avea tarife rezonabile (22lei /adult, 10 lei/copil) si era deschisa o mare parte a zilei (prima intrare: 08,00 –ultima iesire: 20,00) Accesul se face cu un autobuz. Luati bilet inainte de urcarea in autobuz si pastrati-l pana jos, la intrarea in mina, caci acolo va trebuie. Nu-l indoiti, el e un tichet/cartela care e citit de un aparat. Exista persoane de la paza care va vor ajuta la intrare.

La strand se putea merge intre orele 10-20 (dimineata se intra dupa ce stateai la o coada de cca 50 m). Daca ieseai pentru somnul de amiaza sau pranz, nu mai puteai reveni decat dupa ce plateai un nou bilet (25 adult si 15 copil). Foarte, foarte aglomerat! Pentru cei mai tineri exista si un program de la 21,00 la 23,00, numai joi, sambata, cu pret de 25 lei/pers.

Pe plan mai indepartat (60 km, din care 20 km serpentine) recomand Lacul Rosu si Cheile Bicazului, cu privelisti deosebite, care i-au incantat si pe copiii mei (pasionati mai mult de gadget-uri decat de natura).

Revenind la pensiune, e un plus faptul ca nu se afla la strada, ci in planul doi, unde este multa liniste.

La pensiune se poate plati cu cardul, dar in zilele in care am fost noi conexiunea POS avea o problema, si am platit cazarea cash. Exista un bancomat CEC chiar vizavi de pensiune, pe strada principala si inca un bancomat Raiffeisen langa intrarea in salina/strand.

Pont: prin spatele pensiunii se poate iesi direct in strada principala, pe langa supermarketul Perfect (aprovizionat cu tot ce ati putea avea nevoie, la o adica…).

Masa - super ok. Se putea servi atat afara, pe terasa, cat si in interior. Veneau si turisti cazati la alte unitati sa manance aici. Dar nu era valabila oferta cu 50 lei/zi/pers cu toate mesele decat pentru cei cazati la pensiune. O alta oferta - meniul zilei ,14 lei. (ciorba, carne + garnitura si desert).

Cazarea - odihnitoare, pentru relaxare.

Personalul – amabil si zambitor.

Curatenia - se face curat in camera doar la cerere, cel putin asa a fost in cele patru zile petrecute acolo. (Poate si din cauza faptului ca erau ‘’plini’’.) Ne-am fi asteptat ca schimbarea prosoapelor si golirea cosurilor sa se faca din oficiu, totusi…

Per total a fost minunat!

Si acum sa pun si punctul pe i: stiu doar un singur cuvant in maghiara. Nu stim ungureste niciunul dintre noi (ma refer la membrii grupului cu care calatoresc), dar asta nu a fost vreo problema. Si ma bucur ca n-am ascultat carcotasii care nu recomandau zona din aceasta cauza.

Duceti-va si voi ca sa-mi dati dreptate!

Medvehaz, szeretlek!

---

VIZUALIZĂRI: 3106 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI