Kallisto – gazda primitoare de pe Transalpina

TIPĂREȘTE

Ranca, statiunea montana aflata la 18 km de Novaci, nu era idealul meu de petrecere a unei minivacante. Imi plac statiunile "gata", fara santiere si balastiere la tot pasul, cu arbori falnici si cu multa liniste. Faptul ca este situata la unul dintre capetele celui mai inalt drum din tara – pe Transalpina – a atarnat decisiv in alegerea ei ca punct de stationare si odihna de o noapte inainte de a lua pieptis Parangul, pe "Drumul Regelui".

Incercarile de rezervare – chiar de la inceputul saptamanii – au esuat rand pe rand, facand sa-mi scada foarte mult elanul. Am facut solicitare si la Valea Mariei, pensiunea care sponsorizeaza AFA, dar raspunsul a fost tot "NU". Cum sa fi fost altfel cand sezonul era in toi, cu vreme buna si multi dornici de calatorie?

In fata atator refuzuri puteam oricand schimba destinatia, dar stiam ca nu mereu poti traversa Transalpina. Trebuia deci sa profitam de prognoza meteo favorabila.

Pensiunea Kallisto – 3*, a fost cea care a raspuns afirmativ solicitarii noastre. Pentru consfintirea intelegerii verbale, am facut si rezervare cu confirmare prin e-mail. Sambata, in drum spre munte, am telefonat din nou sa anuntam ca ajungem mai tarziu. Am ajuns inainte de ora 16, iar cand parcam, receptionera a aparut in prag zambindu-ne. Asadar, ne astepta. Mai mult decat atat, ne-a intrebat ce anume dorim pentru ca nu am specificat in solicitarea noastra ce fel de camera dorim. Am urcat pe scara in spirala pana la etajul 1 unde ne-a prezentat camera 1 (vedere la munte, paturi separate) si camera 4 (vedere la munte, paturi alaturate, pe peretele opus geamului). Bineinteles, numarul 4 a fost alegerea noastra. 100 de lei, cartea de identitate si… gata! Am scapat de stresul cautarii, rezervarii, confirmarii, retinerii, alegerii… Aveam acoperis deasupra capului pentru noaptea ce va urma.

Cand ne-au fost prezentate sala de mese, frigiderul mare de la parter si bucataria, replica mea a fost: "Inteleg ca la dumneavoastra nu este restaurant. Noi nu suntem adeptii gratarelor. Ne puteti spune unde putem servi cina in statiune?" Si ne-a recomandat Pensiunea Valea Mariei pe care ne-a si aratat-o de la o fereastra.

Asta a fost primirea. As vrea sa multumesc si pe aceasta cale celor ce administreaza Pensiunea Kallisto din Ranca pentru primirea ce ne-au facut-o.

Cum arata pensiunea? Cred ca ati mai vazut imagini pe internet, dar atasez si eu cateva, facute cu stangacie de amator.

Ca mai toate cladirile din statiune, Pensiunea Kallisto este construita in panta ceea ce face ca receptia si sala de mese cu bucataria sa fie la demisol (daca privesti din sosea) sau la parter (daca privesti din vale). Conform aceleiasi logici, etajul 1 este parter daca privesti cladirea din fata.

Asadar, intrarea se face prin coborarea catorva trepte de piatra. Din holul receptiei, o scara spiralata din inox cu trepte de lemn, duce la nivelul superior.

La etajul 1 intampina un hol mare, decorat cu plante frumoase si fotolii odihnitoare. Ferestrele – diametral opuse - ofera priveliste spre padurea de brazi sau spre parcare. Am patruns prin usa balconului sa admir florile si statiunea de la acel nivel si am observat ca balconul dinspre strada este comun. Acest lucru cred ca face ideala rezervarea camerelor 2 si 3 de catre persoane venite in grup.

Pentru prezentarea camerei cred ca voi lasa mai mult imaginile sa vorbeasca. Doua paturi alaturate, noptiere cu veioza, sifonier, cuier, o comoda cu TV si CD-player, doua scaune si o masuta care mi-a placut foarte mult ca dimensiune si design, iata mobilierul camerei ocupate de noi la Kallisto. Mai mult decat suficient pentru pretentiile noastre de chiriasi de cateva ore.

Trebuie sa mentionez prezenta in camera a unui minifrigider pe care nu l-am folosit si a doua perne cilindrice pentru pragul usilor in caz de racoare. Laudabila initiativa!

Balconul cu balustrade din inox este individual, pe toata lungimea camerei, cu continuare dupa colt si ofera camp vizual larg spre munte, vale, in stanga spre Valea Mariei si in dreapta spre restul statiunii.

Baia, dotata cu tot ceea ce este necesar, era pregatita pentru oaspeti. Prosoapele intacte si apa calda au fost inca un indemn pentru un binefacator dus de seara.

Pentru cei ce se asteapta sa prezint partile comune ale pensiunii (sala de mese, bucataria si gratarul), regret, ii voi dezamagi. Am vazut doar sala de mese la parter in partea opusa receptiei (langa peretele cu LCD) si gratarul in functiune, seara, fumegand catre etajele superioare. Sa va mai spun ca fiind la etajul 1, am stat cu usa de la balcon inchisa, stavilind astfel navala fumului? Am inteles nevoia si placerea unora de a perpeli pe jar carne si mici, de aceea am asteptat in liniste momentul in care fumegarea va lua sfarsit. Frumusetea apusului de soare privit de la balcon, a compensat disconfortul fumului de la gratar. A doua zi, din acelasi balcon, am admirat si fotografiat cum apar zorile la Ranca. Culmile muntilor se lumineaza incet, incet, in plan indepartat, apoi astrul ceresc cucereste treptat intreaga vale inundand-o cu stralucirea proaspata a unei dimineti frumoase.

La ora 10 ne-am despartit de amabilelele noastre gazde. Ne-au urat drum bun si ne-au spus ca ne mai asteapta. Ne-au asigurat ca in anotimpul hibernal este foarte frumos la Ranca.

Sa fi avut ghinion si la cazare? Nu credeti ca am avut destul ghinion in cautarile si incercarile prealabile de rezervare? Dumnezeu si oamenii au tinut cu noi! Le multumesc din tot sufletul!

Am beneficiat de o conjunctura favorabila, am avut o buna comunicare cu pensiunea si am avut noroc de vreme buna.

In concluzie, ne-am simtit bine la Kallisto. Ce ne-am fi putut dori mai mult?

---

VIZUALIZĂRI: 2060 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI