La margine de oraş, la margine de pădure

TIPĂREȘTE

Având treabă în Mediaş şi negăsind o cazare centrală, am ales această alternativă periferică. Han Greweln este o pensiune mare sau un hotel mic, cum vrem să îi spunem. Poziţia este una foarte drăguţă, dincolo de Târnava, în nordul oraşului, la poalele unor dealuri împădurite. Cu maşina nu faci mai mult de 10 minute până în centru, însă altfel, nu ştiu dacă există vreun mijloc de transport direct. Există, desigur şi varianta unei lungi plimbări pe jos!

Dar să considerăm că am intrat deja pe poartă şi să vedem cu ce ne întâmpină gazdele. În primul rând vom observa o curte imensă: iarbă îngrijită, tufe de trandafiri, copaci, leagăne pentru copii. Mai au loc şi o parcare şi alei pietruite şi o terasă de vară umbrită. Dat fiind că ploua, eu le-am trecut cu vederea destul de fugitiv. Nu doream decât o cameră caldă şi confortabilă.

Nu căutaţi ca mine recepţia, ci adresaţi-vă cu încredere la barul restaurantului. Cred că de-asta îi zice han, căci de la tejgheaua respectivă se rezolvă totul, ca pe vremuri de la tejgheaua hangiului. Lăsând ironia la o parte, trebuie să recunosc că restaurantul chiar are un aspect extrem de plăcut de han tradiţional. Sala cu mese este nu numai foarte largă dar şi foarte înaltă, totodată fiind aerisită şi luminoasă datorită numeroaselor ferestre şi lucarne din tavanul mansardat. Bârnele aparente din lemn înnegrit o decorează frumos în stil germanic, alături de felurite obiecte rustice, artizanale. Acelaşi decor unitar, săsesc, domneşte în întreaga unitate, şi mă refer aici la mobilierul şi designul camerelor, mai ales.

Am luat în primire o cameră din corpul destinat cazării care este lipit de restaurant dar cu intrare complet separată. La etaj, cu vedere spre pădurea din spate am avut parte de linişte pe deplin. De cum am intrat am întrebat despre căldură şi conform promisiunii, în câteva minute, caloriferele au început să îşi facă datoria. Jumătate din dorinţe mi se îndepliniseră deja!

Cât despre confort, n-am avut de ce mă plânge, deasemenea. Camera e mare, înaltă, dotată cu mobilier din lemn pictat şi accesorii funcţionale chiar dacă nu-s chiar după ultima modă. Mă refer aici la televizorul cam depăşit, la minibarul obosit (gol, din păcate), la uscătorul de păr ori telefonul cam vechi. Pe de altă parte, aşternuturile şi prosoapele erau curate şi de bună calitate, obiectele sanitare şi veiozele păreau noi. Apa caldă şi wifi-ul au fost la discreţie.

Micul dejun era să fie ratat. Am uitat să întreb de cu seară la ce oră se serveşte, aşa că la ora 7 când am dat buzna în sala de mese, n-am găsit decât un paznic somnoros. Personalul soseşte la 8.30! Cum eu aveam treabă la 8 în oraş, am plecat plină de regrete şi cu maţele ghiorăind de foame. Din fericire, la rugămintea mea adresată telefonic ceva mai târziu, am fost aşteptată cu un mic dejun la alegere chiar până după ora 11.00 când am revenit. Am avut de ales din meniu, orice în valoare de 20 lei, adică, de exemplu, un mic dejun englezesc şi o cafea. Acestea, dar şi papanaşii cu afine luaţi seara, mi-au dat de înţeles că bucătăria este una serioasă şi gustoasă. Personalul s-a dovedit amabil şi eficient.

În concluzie, n-am regretat alegerea făcută şi sunt convinsă că în plină vară, o şedere de câteva zile ar putea fi extrem de utilă pentru deconectare şi odihnă.

---

VIZUALIZĂRI: 1574 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI