Minunat

TIPĂREȘTE

Intr-un capat de lume exista o minune... sau exista minuni. Oameni adevarati, intelectuali rafinati, cu mult bun gust si un simt estetic desavarsit... rafinamentul te copleseste... de la stancile alese special si asezate ca din intamplare langa ponton... la copaceii cu frunzulite roze de la intrare care se armonizeaza cu nuantele cladirii... la salcamul inflorit a carui mireasca te ameteste... si ale carui crengile inflorite se odihnesc pe balustradele teraselor de la nivelurile unu si doi...

Ochii se odihnesc pe cate un coltisor al acestei pensiuni... si mirat descopera un echilibru perfect... cromatica acoperisului aleasa cu grija pentru a se stinge in culoarea cladirii si nuanta delicata a balustradelor... gresia cu bucati de alb armonizata cu fetele de mese in exact aceeasi nuanta... scara evazata care face legatura lina intre bar si restaurant...

Si... de la intrare pana la iesire... zambetul cald si profesionist al celor doi patroni... ochii lor... impecabili si ageri... ochi carora nu se scapa nimic... mereu de veghe la servicii, personal, curatanie... proceduri... reguli... impecabil.

Exista... deci se poate... o oaza de liniste... o gaura temporala intr-o alta lume: o lume in care domneste educatia, rafinamentul, principiile adevarate, scala de valori... reale... pe care o mai regasim atat... atat de rar... in viata noasta cotidiana... aici exista. EXISTA... doi oameni au oprit timpul in loc si in acelasi timp ii dau drumul sa curga pe un fagas demult uitat...

Atitudinea lor si caldura care pe care o emana iti inspira incredere, liniste... uiti de griji si te deconectezi de computerul infernal al nebuniei urbane... si evadezi... din lumea deslantuita... te odihnesti... in sfarsit... gasesti acea liniste pe care nici nu mai sperai vreodata sa mai existe undeva... aici EXISTA.

====

Nota WM: textul de mai jos a fost ulterior încărcat de către autoare, ca articol separat. Fiind de fapt vorba despre același sejur, îl adăugăm aici:

====

Nu spun vorbe mari. Nu mai pot sa spun vorbe mari dupa ce – iertati-mi lipsa de modestie –soarta mi-a purtat pasii pe toate continentele.

Am trait o experienta placuta dupa care pot sa spun in sfarsit: sunt mandru ca sunt roman!

Am vazut cu ochii mei ca SI LA NOI SE POATE :

- sa fim tratati ca si strainii (care au buzunarele pline, dar si pretentii pe masura);

- sa existe pensiuni primitoare;

- sa existe romani-patroni care sunt mai mult decat atenti cu clientii;

- sa existe locuri primitoare, curate, bine gospodarite chiar la capatul pamantului (si la propiu si la figurat);

- sa existe servicii ireprosabile (si meniuri care te fac sa inghiti in sec si cand iti aduci aminte de ele...);

- sa exite si oameni curati (la propriu) care sunt curat si corect imbracati care nu miros a transpiratie si a caror conduita denota ca isi respecta oaspetii;

- sa exite si locuri in care le poti primii pe toate: odihna, plimbari prin delta mirifica, liniste, rasfat gastronomic.

TOATE ACESTEA le-am trait... la pensiunea DELTA MIRAJ din Sulina.

Felicitari sotilor I. care patroneaza aceasta oaza mirifica, aproape ireala in lumea pe care o traim – din pacate – in tara noastra.

Am redescoperit in calitatea serviciilor primite atat respectul pentru client, cat si grija pentru detalii (curatenie, reguli, rafinament arhitectonic, zambete, alegerea meniurilor, educatia patronilor, etc., etc).

AM FOST ACOLO!!

SI AM SA MA MAI DUC!!

---

VIZUALIZĂRI: 1460 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI