Casa Lucas - Relaxare la cote maxime

TIPĂREȘTE

Trebuia sa gasim o cazare in Gura Riului pentru un weekend si din cauza ca nu am apucat loc la Conacul dintre Riuri, unde era cazat feciora-miu, am zis ca sa luam ceva cit de cit aproape. De rezervare s-a ocupat sotul meu care a cautat pe booking si nu stiu dupa ce criteriu a ales, m-a sunat sa imi spuna ca a gasit o camera la o pensiune de 3 stele. E bun, am zis eu. Nu am intrat pe net sa vad comentarii sau poze din zona, am avut enorm de multa treaba si din lipsa de timp m-am dus acolo fara sa am vreo informatie in acest sens.

Cum drumul pina la Sibiu il mai facuseram de citeva ori in anul acesta, am dormit pina la Porumbacul de Sus unde am mai tras o fuga la Castelul Zinelor, sa vedem cum evolueaza lucrarile, dupa care am tinut intins pina in localitatea Gura Riului. Peisajele superbe ce le ofera muntii Fagarasului m-au tinut cu ochii deschisi pina am ajuns in comuna.

Dupa indicatiile GPS-ului am mers pina la capatul localitatii pina am vazut un indicator cu "Casa Lucas". Sotul meu a tinut inainte soseaua, insa eu i-am zis ca trebuia sa facem dreapta, conform sagetii indicatorului. Nevasta a fost mai buna decit scula lui indicatoare asa ca am intors masina si am intrat pe un podet de lemn unde al meu s-a chinuit ca Nadia la birna. A luat 10 cu felictari... caci altfel ne balaceam in piriu cu tot cu agregat. N-au avut oameii aia oleaca de bustean mai mung ca sa construiasca podetul? Fix cit ecartamentul rotilor. (daca o fi ecartament si la masini...)

Am trecut podetul, am facut stinga si a doua cladire era pensiunea. Nu aveai cum sa gresesti caci in fata, peste drum, troneaza un fel de "furca " din lemn, vopsita in galben, care are inscriptionat numele pensiunii. Am intrat in curte, ne-a intimpinat un domn care ne-a indrumat spre receptie. Imediat si-a facut aparitia stapina casei si dupa ce s-au facut prezentarile, ne-a condus catre camera noastra, situata la etaj. Am remarcat curatenia din hol, am aruncat o privire si spre sala de mese care era goala la acel moment. Placut.

La etaj, camera albastra era impecabil de curata. A doua zi cind se facea curatenie, am vazut ca una era vopsita si decorata in verde iar alta in galben. Noi am avut piese de lenjerie pe pat imprimate cu scoici si alte vietati marine. Baia dotata cu prosoape albastre, sapun de buna calitate si hirtie igienica de firma, stralucea si ea de curatenie.

Am coborit sa aducem bagajele din masina si doamna ne-a recomandat ca alimentele sa le ducem in frigiderul aflat in foisorul acoperit din curte.

Curtea era plina de flori, asezate cit sa fie placute ochiului. Un leagan din lemn, doua mese mari cu bancute din lemn erau asezate pentru turistii care doreau sa manince aara. In foisor se aflau alte mese si scaune, pe linga frigider, aragaz, vesela si tot ce trebuie. Doamna ne-a spus ca daca mai avem nevoie de ceva in plus fata de ce era la vedere, sa cerem. N-am avut nevoie.

Am facut cite un dus si am plecat a vizitam Dumbrava din Sibiu iar seara ne-am intors si cu copilul care a topait 3 ore in trambulina aflata in spatiul de joaca amenajat intr-un colt al curtii.

Desi la ora serii se aflau o multime de turisti cazati la acea pensiune, unii jucau table cu stapinul, altii frigeau ceva la gratarul din curte, iar altii se relaxau la o masa cu bere in fata, nu am fost derajati de zgomote. Nici afara si nici in casa nu am auzit voci. Am citit intr-un articol ca antifonarea ar avea de suferit. Probabil ca in ultimii 5 ani s-au mai rezolvat din probleme.

Televizorul din camere era functional si avea destule posturi, internetul a mers struna, patul a fost bun caci am dormit ca in burta mamei... pina dimineata cind sunet de talangi ne-a facut sa deschide ochii. Am sarit din pat cu gindul sa surprind intr-o fotografie vreo turma de oi, insa erau doua vacute ce plecau la pascut. Atunci am descoerit ca am dormit cu geamul deschis, cred ca daca ar fi fost inchis nu am fi auzit talangile.

Micul dejun am vrut sa il luam in natura astfel ca am bagat in portbagaj alimentele pe care le cumparasem din Sibiu si am plecat a vizitam zona.

Mi-am adus aminte ca seara ii cerusem stapinei niste sugestii cu ce se poate vizita in zona ea ea, amabila, mi-a adus o carte mare si o harta. Nu stiu cit am apucat sa citesc din cartea aia mare caci somnul m-a tabarit imediat... insa am aflat ca puteam merge la Iezerul Mare si Iezerul Mic. N-am retinut daca era data vreo distanta, insa am retinut ca Barajul Gura Riului se afla la doar 2,5 km.

Recomand cu incredere aceasta pensiune unde ne-am propus sa revenim pentru ca n-am apucat sa ajungem la Iezere... ne-am ratacit. Dar asta e alta poveste. ;)

---

VIZUALIZĂRI: 1899 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI