GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Aveam de ceva vreme in plan sa ajungem la Sibiu si am zis ca mijlocul lui august ar fi potrivit pentru o escapada. Am inceput cautarile pe la mijlocul lui iulie si am gandit atunci ca Buon Gusto ar fi de preferat din punct de vedere al apropierii de centrul orasului si din cel al pretului. Specificul restaurantului, parcarea, internetul au atarnat si ele greu in alegerea facuta. Am tot ezitat pana sa fac rezervarea, facand si refacand planuri pentru zilele respective, in final Buon Gusto a avut castig de cauza. Din poze o singura camera mi s-a parut horror, una cu peretii vopsiti in bleu... doar n-oi fi eu cea mai ghinionista s-o nimeresc tocmai p-aia :)
Am avut o oarece strangere de inima citind un review pe AFA, dar mi-am zis ca din 2011 pana acum s-or mai fi schimbat lucrurile, pe de o parte, iar de pe de alta parte scorul de pe booking era “superb”. Apoi mi-am zis ca restaurantul de care se ocupa chiar proprietarul italian va fi “perfect pentru familia mea”. Pozele de pe booking aratau OK, nu era Hilton, asta era evident, dar pentru jumatate din pretul lui Hilton camerele erau ok. Baile utilate decent, “articole gratuite de toaleta”, “uscator de par”. Rezerv, primesc confirmare de la booking, astept si confirmare de la pensiune (pe booking se specifica faptul ca voi fi contactata de unitatea de cazare pentru a mi se indica modalitatea prin care sa achit un avans, rezervarea fiind conditionata de plata avansului). O sa detaliez un pic succesiunea evenimentelor ca sa intelegeti niste aspecte...
Pe 28 iulie am facut rezervarea, am asteptat 2 zile si pentru ca nu am primit nimic de la pensiune trimit eu un mail pe 31 iulie cerand sa imi confirme si ei rezervarea si solicitand instructiuni pentru achitarea avansului. Am mai intrebat si daca cumva in restaurantul pensiunii va avea loc vreun eveniment in perioada respectiva (m-am gandit ca e sfarsitul de saptamana de dupa Sf. Maria si incepe sezonul nuntilor... etc). Si astept iar... pana pe 5 august cand am sunat. Mi s-a spus ca au rezervarea mea, ca nu e nevoie sa achit vreun avans si ca nu se organizeaza nimic in restaurantul lor in perioada respectiva, iar pensiunea este plina. Doamna de la capatul firului s-a scuzat intr-un mod copilaresc ca nu am primit raspuns la mail, dar ca imi va raspunde imediat... Deja aveam oarece dubii cu privire la seriozitatea celor de la pensiunea cu pricina...
Avand in vedere ca toate locurile la care ma uitasem in preajma centrului Sibiului erau ocupate, desi mi se aprinsesera niste beculete si imi spuneam ca alegerea mea nu e chiar cea mai fericita, am zis ca in fond sunt doar 3 zile si cat de rau poate sa fie? :) Apoi, mentiunile referitoare la micul dejun/restaurant fiind in majoritate pozitive am zis ca din punctul asta de vedere nu vom avea probleme.
Dupa discutia telefonica, la cateva ore distanta, primesc si un mail in care mi se repeta cele afirmate la telefon.
Vine si ziua J, adica joi, si dimineata caut din nou pe net sa vad daca mai gasesc ceva referinte in afara de comentariile de pe booking si articolul de pe AFA... si ajung pe tripadvisor... si gasesc un unic comentariu chiar din ziua precedenta... horror :) “Vreun carcotas sinistru”, imi zic. Totusi pastrez in minte impresiile si imi ajustez drastic asteptarile :)
Ajungem la pensiune in jur de ora 16:00 (ora specificata pentru check-in), intram, un hol foarte mic, in stanga usa care da spre restaurant, in dreapta scara ce duce la camere. Holul, cam 2 m patrati, as zice... Hai sa intram prin stanga... dam de restaurantul gol, mai vedem o usa, constatam ca da spre o terasa unde erau cateva mese si care parea parasita. La ea se ajunge coborand niste scari care initial fusesera pavate integral, acum din loc in loc era cate o gaura. Intre timp incercam sa facem zgomot inchizand si deschizand usile in speranta ca o sa apara, totusi, cineva. M-am gandit ca poate trebuia sa urcam scarile pe care le-am intalnit in holul de la intrare si ca poate e vreo receptie pe acolo. Gresit, scarile duceau direct spre camere. Deja rememoram impresiile citite dimineata si parca eram din acelasi film :) Intr-un final ne hotaram sa exploram corpul de cladire care se accesa de pe terasa, deschidem usa, si ne iese in intampinare doamna proprietar de pensiune. Ma prezint, sotul era cu copilul in brate, dam sa iesim mai mult impinsi oarecum de respectiva doamna (cred ca intrasem pe un teritoriu interzis) si iesind auzim un strigat “ aoleo, sa nu faca copilul pipi in pat”, o voce guturala, de fumatoare de Carpati fara filtru. Beculetele mele au inceput toate sa semnalizeze “hostile environment, no good, no good, leave! ” Ce sa leave, ca eram lihniti de foame si obositi de pe drum (nu vreti sa stiti ce era la Dedulesti si la Cozia, Caciulata... ziceai ca esti in weekend pe Valea Prahovei, bara la bara cu opriri dese si lungi, plus o ploaie de nu mai faceau fata stergatoarele pe tot drumul pe malul Oltului). Imi vine sa rad acuma de planul pe care il facusem cu sotul meu cand am intrat in Sibiu: intai vedem camera, mancam si apoi ducem bagajele... yeah, right...
Hai sa vedem camera... care camera? Camera nr. 2, culoarea castigatoare... BLEU! Nu stiam daca sa rad sau sa plang :) Am ales sa imi exprim dezamagirea ca am primit exact camera pe care nu mi-as fi dorit-o. “Dar ce are, dar ce nu va place”... Pai tot in ea da senzatia de vechi, iar culoarea... culoarea... “Am tot zis s-o zugravim, nici mie nu-mi place culoarea, trebuie sa schimbam si televizorul, dar aveti frigider, patul e matrimonial, aveti A/C”. Eram atat de dezamagita incat nu am avut puterea sa disimulez nemultumirea, iar doamna s-a repliat rapid oferindu-se sa ne mute a doua zi in alta camera, lucru care s-a si intamplat. “Asa am cumparat casa, si camera asta a ramas asa cum era”. A doua zi aveam sa aflam de la aceeasi doamna ca “tocmai am zugravit camera respectiva dar cred ca o sa o refacem”
Boooon, am “rezolvat” cu cazarea, hai sa mancam. Am putea sa mancam ceva, aveti ceva deja pregatit? “Nu puteti manca la noi, restaurantul nu functioneaza” WHAT??? eram lihniti, copilul imi tot spunea ca-i e foame (cred ca a fost a doua oara in viata lui cand l-am auzit spunand ca-i e foame). Da, restaurantul nu functioneaza, lipsa personal la curatenie, ei trebuie sa faca tot si nu mai faceau fata si cu restaurantul. Se limiteaza doar la micul dejun. In vreme ce doamna se tot justifica, eu o intrebam in minte, folosind expresii care nu-si au locul aici, de ce naiba nu mi-a dat informatia asta cand am vorbit la telefon, sau cand mi-a trimis mailul de raspuns??? Deja ma vedeam cu laptopul in brate cautand alternative de cazare, su facand cale intoarsa acasa... Hai, mai, ne impiedicam chiar asa? Doar stiam de la inceput ca e pensiune si ca la pensiuni in Romania sunt surprize la tot pasul... Si totusi, 3 stele... care intre timp vad ca au disparut de pe booking...
Deci, daca doriti liniste, sunteti alergici la culoarea bleu, va deranjeaza ca in baie nu aveti unde sa puneti o periuta/pasta de dinti, un sampon/gel de dus, nu luati camera 2. Are A/C dar si fereastra care da spre strada, zgomot chiar si noaptea! . Nu uitati sa puneti in bagaj solutie/aparat pentru alungat tantarii, nu exista plase de tantari la ferestre in niciuna din camere. Camerele sunt destul de mici, baile la fel. In camera nr. 2 patul are pe o latura un dulap de a carui margine/colt te poti lovi foarte usor la cap daca nu esti atent. Desi eram 3 persoane, am primit 2 seturi de prosoape si alea formate din 2 piese. Traversa de pe jos emana un miros foarte ciudat...
In fine, trece noaptea, am constatat ca firma de salubritate isi face datoria cu brio si constiincios, zgomotul facut de masina respectiva auzindu-se pret de vreo jumatate de ora... asta pe la 3 dimineata.
Hai la micul dejun, “intre 8 si 9 ca servim niste feluri calde si se racesc daca stau mai mult” Mai, sa fie... ia sa vedem si noi minunea... Nu am reusit sa ajungem la 8 trecute fix, am ajuns la 8:20. No good... farfuriile aproape goale, doar vreo 2-3 farfurii care aveau: ciuperci, niste legume (dovlecel, rosie, ardei rosu) la gratar, niste jumatati de rosii facute la cuptor (banuiesc) cu niste ierburi, niste bucati de rosie umplute cu branza, niste alte legume (rosii, ardei rosii, dovlecei, morcovi) trase la tigaie, cateva oua de prepelita fierte, vreo 3-4 croissante. Nu iaurt, cereale, lapte. Noroc ca nu plec fara cereale de acasa. Imi promisese niste lapte pentru copil “avem 8 vacute de la care luam lapte bun, bio”... yeah, right, in sticla de plastic de la Napolact... si eu m-am nascut ieri... Se ofera sa mi-l incalzeasca folosind espressorul... (daca tot ai venit cu el de la bucatarie, nu puteai sa-mi aduci o cana de lapte CALD???) Eu am proasta inspiratie sa nu-l gust, pun cerealele si vad ca domnul fiu al meu nu prea mananca... ”e rece laptele” …. corect, asa era.
Am gasit pentru sotul meu un ou fiert de gaina, doua feliute stravezii de salam, doua la fel de stravezii de cascaval, doamna s-a oferit sa-i dea o cana de apa pt un ceai, intre timp s-a razgandit.
Mi-am luat si eu niste oua de prepelita si cateva felii de rosie si castravete, ah, si espresso-ul oferit de doamna. Intre timp a aparut si posesoarea vocii guturale din ziua precedenta, cea ingrijorata ca fiul nostru ar putea cauza daune saltelei... Vocea guturala cerea si privire agera de soim, desigur :) Aveai senzatia ca e gardianul din dotare :) Venise cu o farfurie cu bucati de pandispan cu fructe si cred ca nu exista om din incaperea respectiva care sa nu fi aflat ca era facuta de ea cu ocazia zilei de Sf. Maria... si ce minunatie, si ce favoare extraordinara, si e din partea casei... Asta se intampla vineri, pe 16 :) Da, stiu... sunt o carcotasa nemernica :) Si nici nu am gustat macar din prajitura minune...
Abia asteptam sa plecam sa mancam ceva in centru :) nu ne ardea de dulce.
La intoarcere am gasit camera promisa pregatita (camera 7). In alta aripa a cladirii, cu “vedere” la o cladire vecina, doar fereastra de la baie dadea spre strada. Fereastra din dormitor destul de mica, si situata undeva la inaltime iti oferea o vedere asupra acoperisului cladirii vecine. Un LCD minuscul pe perete, camera parea un pic mai mica, poate din cauza sifonierului, a unei comode. Exista si un fotoliu care am impresia ca era extensibil. Macar avea peretii albi :) Daca ar fi lipsit si “decoratiunile” ar fi fost super. Baia mai patratoasa astfel parand un pic mai mare. Colacul toaletei mai mic decat vasul, suportul pentru prosoape fusese odata pe perete, acum mai ramasese doar una din prinderile in perete. “Articolele gratuite de toalete” constau in 2 mini sapunuri, iar “uscatorul de par” lipsea cu desavarsire (nu exista asa ceva in bai).
“V-am pregatit o camera curata ca pentru mine” WHAT??? Nu ar trebui ca asta sa fie normalitatea? Mi-ai facut o favoare ca mi-ai dat o camera curata pt care am platit?? WTF? Pe pat prosoapele, 2 mari si 2 mici... JILAVE... Seara dupa dusul de rigoare avem sa remarcam scurgerea apei pe sub cadita, bine, asta pare a fi o problema mai peste tot... Din cele 3, de data asta, pahare aleg unul si am inspiratia sa verific cat de curat e... l-am spalat eu.
Eram atat de obositi incat nu stiam cum sa ajungem mai repede in pat :) si de data asta a fost liniste... si am reusit sa ne odihnim.
Am putut sa bag capul in cateva camere si pot sa va spun ca e o diferenta intre camerele situate deasupra restaurantului (arata a vechi si 3 dintre ele dau spre strada, aici intra si celebra camera bleu) si cele situate in corpul celalalt de cladire. Una dintre ele, camera nr 5, pat matrimonial, mi s-a parut cea mai mare si beneficiaza si de o terasa generoasa, dar si ea da spre strada. Nu toate camerele au A/C, "unele nu au nevoie" - citat din proprietara pensiunii.
La cum se prezinta acum situatia in pensiune, as evita camerele de deasupra restaurantului.
Micul dejun a doua zi, aceeasi “abundenta” de data asta ori am ajuns noi mai devreme, ori ceilalti s-au trezit mai tarziu, am gasit si branza, si mai multe felii de salam si muschi file, plus un platou cu ceva ce se vroia un carpaccio :) probabil in locul prajiturii din ziua precedenta. Zaresc pe un dulap 2 cutii de iaurt – Zuzu (probabil din laptele de la cele 8 vacute), imi exprim dorinta de a beneficia si eu de unul, daca e posibil, si simplu, fara fructe sau alte chestii. “Mmm, simplu? Nu mai am” Pentru ca atunci cand a fost intrebat daca i-a placut laptele cu cereale fiul meu a raspuns ca nu, pentru ca era laptele rece, doamna a considerat ca trebuie sa ma instruiasca cum sa folosesc espressorul pentru a incalzi laptele... omul cat traieste invata, nu? Right... Cred ca i-a repetat copilului de nu stiu cate ori ca de fapt laptele era cald pana cand am intervenit si i-am spus ca l-am gustat si era rece, asumandu-mi in acealsi timp vina de a nu fi gustat eu prima. In fine...
Daca nu exista iaurt, am zis sa gust din preparatele “calde” care erau reci de fapt. Acuma... nu stiu cate persoane consuma ciuperci trase la tigaie dimineata la micul dejun, sau legume la gratar... sau mai stii... Cert e ca am gustat din toate. Rosiile alea umplute cu branza sau cele la cuptor cu ierburi ar fi fost chiar interesante daca ar fi fost CALDE. (Imi statea pe limba sa-i spun ca la Metro au niste chafing dish-uri ieftinute, micute, pe calapodul portiilor servite de ei.) Intr-un tarziu apare si doamna cu …. un castronel cu, ati ghicit, iaurt simplu. “Natural, de la vacuta” “Avem in plan sa ne facem o mica ferma, cu o vacuta, niste gaini, avem deja prepelite” Mi-am muscat buzele sa nu intreb ce s-a intamplat cu celelalte 7 vacute de ieri pana azi (ieri era vorba de o ferma cu 8 vacute). Ulterior, mentionand ca am trecut pe langa o fabrica de lapte in drumul spre Cisnadie, ne-a spus ca de acolo se aprovizioneaza :) Deci sunt putin confuzata, dumneavoastra, cei care ati rezistat pana la paragraful asta, luati de buna care dintre variante va convine, 8 vacute, una singura, sau fabrica de lapte :)
Tot vorbea doamna de nu stiu ce duleata de ceapa, de gogonele... Eu nu am vazut asa ceva pe masa, poate erau asa de bune incat ceilalti turisti, pardon, “cazati” (asa sunt numiti oaspetii lor) le-au facut sa dispara :) La un moment dat pentru ca ma manca rau de tot limba am intrebat de un preparat laudat de un “cazat” - bulb de ceapa cu sos de rosii si speck. Aha, era in dificultate... dom'le, asta prea vrea de toate... ”Aaaa, daaaaa, dar pentru ala imi trebuie numai un anumit fel de bulbi, nooo, nu facem nu avem cu ce”. “Si faceam si chifle calde, unt proaspat, bio, din laptele de la ferma (sic!) si ei, (ai naibii cazati mofturosi: n. red.) cereau paine feliata si unt ambalat. Si am renuntat. ” Really? :) “Vai, dar ce ma bucur ca sunteti asa deschisi spre natural, bio”... no comment :) adica am comment io in gandul meu, da' nici macar suportu' virtual nu ar accepta expresiile folosite :)
Bun, m-am lungit foarte mult cu articolul asta.
Personal sunt la a treia experienta cu cazare la pensiune in Romania. Mai mult ca sigur este si ultima :) Una din cele trei a fost ce mi-am dorit, si ghiciti ce, patronul nu era roman :)
Ma alatur si eu grupului (destul de numeros) de turisti care au avut parte de proprietari de pensiuni foarte invazivi, care incearca sa-ti explice ei cat de mult au cheltuit cu dotarile, cat de mult muncesc, cum nu gasesc personal sa angajeze, si nu in ultimul rand ce bataie de cap au cu “cazatii” straini si cu cei din Bucuresti.
Nu voi bifa optiunea “nu recomand” pentru ca am observat ca sunt si oameni care fie au asteptari mai mici, fie sunt limitati de un anume buget si pentru care pensiunea asta ar fi o alegere. Si sper sincer ca de fapt ei doar trec printr-o perioada dificila si vor remedia neajunsurile. As zice ca e in regula ca si oprire de tranzit, pentru o noapte, doua, hai si 3 daca nu esti carcotas ca mine si daca reusesti sa faci abstractie de “zambetul din obligatie” si pretentiile de hotelier de clasa cu orientare eco/bio ale doamnei. Sotul, domnul responsabil cu alimentatia, afiseaza o tinuta neglijenta (pantaloni scurti, papuci, aspect neingrijit), atitudine ursuza. Bine ca e o prezenta mai mult decat discreta (cred ca a aparut de 2 ori in trecere). Doamna in varsta, mama proprietarei, fosta cofetar-patiser, sta de obicei dimineata la o masa si deapana amintiri legate de profesie pentru cine e dispus/fortat sa o asculte, in scurtele pauze pe care le face scrutand camera pentru a depista cine stie ce gesturi necuvenite ale “cazatilor”.
Din punctul meu de vedere in ce priveste camerele, e nevoie doar de un ochi atent si dispozitie pentru a face lucrurile asa cum trebuie. Cat despre restaurant, dupa ce am vazut la micul dejun sunt sigura ca pot mult mai bine. Inca ma intreb daca un italian mananca chestiile alea la micul dejun :)
Cum ziceam, de gustibus non est disputandum.
Vacante placute si s-auzim de bine.
Trimis de dandana in 20.08.13 03:38:35
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în SIBIU.
2 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (dandana); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
- Coordonate GPS: 45.79015920 N, 24.15271630 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest review
2 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Am setat în program coordonatele GPS ale acestei destinaţii, rezultând următoarea poziţionare pe hartă -- click aici.
Ne poţi spune dacă-i ok? (măreşte zoom-ul de pe hartă cât e necesar, până la afişarea poziţionării / încadrării la nivel de stradă etc)Mulţumesc.
@webmaster: Vila este chiar pe colt, adica mai spre stanga. Intrarea acum se face de pe partea cu parcarea publica, dar de fapt adresa este pe Constantin Noica unde este si o intrare mare care da in terasa acum nefunctionala.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Sep.2019 Pensiunea Buon Gusto - Sibiu — scris în 26.09.19 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2016 De retinut! — scris în 24.08.16 de bibanul din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Sep.2015 BuonGusto mai de la Vaslui — scris în 23.09.15 de gotty din BUCUREșTI - nu recomandă
- Nov.2011 Foarte frig in camera — scris în 29.11.11 de observatorul din PLOIESTI - nu recomandă