Casa Buonarotti. Florența

TIPĂREȘTE

AmFostAcolo, pe via Ghibelina 70 la a treia mea deplasare în Orașul Crinilor în mai 2016.

Michelangelo Buonarotti nu s-a născut la Florența și nici nu a locuit mult timp în acest oraș. În schimb a fost legat sufletește de primul său maestru florentin Domenico Ghrlandaio și atelierul acestuia, de al doilea său maestru sculptorul Bertoldo di Giovanni, dar mai ales de Lorenzo Magnificul, în casa căruia a locuit câțiva ani, până când binefăcătorul său s-a stins din viață.

Casa muzeu din via Ghibelina a fost aranjată în forma de azi de nepotul căruia, el i-a oferit o casă și încă alte patru vecine, cumpărate de el pe când lucra la Roma. Casele, aflate în cartierul Santa Croce inițial au fost închiriate. După moartea sa au fost reorganizate de familie, rezultând o clădire cu patru săli mari și o galerie unde sunt expuse două lucrări de tinerețe, lucrări care niciodată nu au părăsit casa. Acestea sunt două reliefuri în marmoră, Madonna della Scala și Lupta centaurilor, lucrate la vârsta de 15 ani dintr-un imbold propriu, pe când era sub aripa ocrotitoare a Magnificului.

Interioarele muzeului au fost decorate de artiști italieni care au redat scene din viața lui Michelangelo în diferite perioade ale vieții. Colecția de documente, scrisori, schițe și cărți ce au aparținut familiei, a fost organizată de un membru al familiei Filipo Buonarotti, savant și arheolog. Foarte valoroase sunt cele peste 200 schițe semnate de Michelangelo.

Alături de cele două opere de tinerețe, mai sunt expuse copii după alte lucrări ale sale, câteva obiecte ce i-au aparținut, donații din alte muzee, macheta din lemn pentru fațada bisericii San Lorenzo, o copie după bustul său, lucrat în bronz la 1564 de Volrerra, comandat de nepotul Leonardo pentru a împodobi mormântul familiei, bust ce se află la Muzeul Bargello din Florența.

Într-o după amiază de Florar 2016 am intrat în Casa Buonarotti, bineînțeles frântă de oboseală, după ce m-am întors de la biserica San Salvi aflată mult în afara centrului orașului, pentru a vedea o Ultimă Cină de Andrea del Sarto.

Cine ne-a întâmpinat în prima încăpere a muzeului? Michelangelo copil, lucrând cu mare sârg la prima sa lucrare, un Faun din marmoră, după o copie romană a unui sculptor grec, adus în palatul Magnificului. Sculptorul italian Cesare Zocchi îl prezintă încins cu un șorț și aplecat cu mult interes, chiar foarte concentrat, asupra capului de faun, zeu al fecundității la romani, figură poznașă și fără dinți în gură. Povestea spune că el a modificat gura faunului, adăugându-i dinți și o limbă scoasă afară. Magnificul a râs, i-a spus că faunul fiind bătrân, nu pate avea o dantură bună și Michi a luat ciocanul și dalta și pe loc i-a scos dintele cu rădăcină cu tot. A fost momentul de pornire în relația lui cu Magnificul, la Academia căruia a fost școlit. Aici a cunoscut filozofi, poeți, oameni de valoare florentini, într-un cuvânt „piatra de temelie” la formarea sa, ca cel mai mare sculptor din istoria artei.

Faunul grec s-a pierdut, la fel și lucrarea lui Michi. Dar restauratorii florentini au avut grijă să-l refacă și acum, faunul în alb, stă alături de mari capodopere în Galeriile Uffizi. Am văzut unul asemănător în Casa Muzeu Rubens din Anvers, probabil adus de pictor când a fost la Florența.

Madonna della Scala datează din 1491. Este considerată a fi prima lucrare supraviețuitoare a lui Michelangelo. Copil fiind, a reprezentat-o cu privirea departe, el însuși cu gândul la mama sa care l-a părăsit pe când era foarte mic. Și într-o atitudine profetică. S-a inspirat după Madonna lui Donatello care în prezent se află la Muzeul V&A din Londra. Specialiștii au remarcat mâna dreaptă a Pruncului ușor răsucită, ca simbol al abandonării în somn sau chiar în moarte. Tot ei au observat același lucru la Pieta Bandini de la Florența, ca și la Pieta Rondanini de la Milano, ultima sa lucrare.

Muzeul organizează periodic expoziții dedicate vieții și operei marelui Michelangello Buonarotti, achiziționează copii după operele sale, în felul acesta adunându-le toate la un loc, spre cunoașterea lor, în special de copii și de cei interesați.

---

VIZUALIZĂRI: 485 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI