Prin geamiile Constanței

TIPĂREȘTE

Dacă vă uitați pe diverse ghiduri turistice ale Constanței, vedeți că numele lăcașurilor de cult ale musulmanilor apar diferit, geamie și moschee. N-am reușit să aflu care este diferența, ea există totuși după unele păreri, după alți specialiști nu. După ce m-am plimbat prin dex, prin rădăcinile arabe și franceze sau spaniole ale numelor, am rămas mai ageamie decât înainte. Trecând peste acest fapt, vizita recentă la Constanța ne-a purtat și prin cele două lăcașuri de cult islamice, foarte vizitate, monumente istorice care sunt o dovadă că românii în lunga lor istorie au fost mereu un popor tolerant cu etniile conlocuitoare, stabilite aici fie prin forța armelor, fie aduse de nevoile neamului lor de prin locurile de baștină. O comunitate istorică islamică este în Dobrogea, formată de-a lungul unei perioade de timp întinse, probabil din 1417-1420 când turcii ocupă Dobrogea lui Mircea cel Bătrân și pe care o stăpânesc până în 1878 când Balcanii redevin iar majoritar creștini chiar cu sprijinul opincarilor români. Dar musulmanii pătrunseseră cu mult timp înainte pe teritoriul dobrogean, soldații dervișului Sari Saltuk Dede, "Tatăl Pământului Galben", Baba (părintele), cel care a venit trimis de turcii în ascensiune să propovăduiască religia musulmană, construia în 1262, la doar șase secole de la apariția islamului, prima comunitate musulmană la Babadag (despre care am scris puțin într-un articol vechi legat de Kaliakra). În timp, Dobrogea avea să fie populată, din interese politice cu tătari și turci, o istorie interesantă și care de fapt se regăsește în biografia fiecărui popor european și nu numai, descrisă pe net, adevărată sau nu, atât cât cer alte interese politice moderne.

Geamia Hunkiar / Aziziye

Este geamia ctitorită de un sultan iluminat, cu educație și dragoste de Europa vestică dar subjugat și normelor musulmane ale dervișilor, sultanul Abdul Aziz. Terminată în 1869, este numită Hunkiar, în turcă însemnând ceva apropiat de conducător. Cunoscută și sub numele Aziziye, după ctitor. Zidurile vechi ale cetății stăpânite de otomani mult timp dar și pietrele vechii cetăți a Tomisului au fost materialele principale din care s-a ridicat această geamie în stil maur, cu un minaret (de la minărat - far, loc luminat) fără ferestre de 24 m înălțime, care la acel timp domina orașul și în care, de cinci ori pe zi muezinul urcă în balconul de unde cheamă credincioșii la rugăciune.

Moscheia, poate aproximativ de la arabul "masgid", adică loc de prosternare, are o sală de rugăciune pătrată, acoperită cu un covor nou dăruit de președintele Turciei în 2001. Mihrabul, echivalentul altarului creștin, este nișa goală care indică direcția către Mecca, spre est, regulă ce respectă un verset din Coran: "Intoarcete cu fața spre Mesgid Haram", adică stai cu fața spre centrul lumii care este vechiul templu din moscheia de la Mecca, Kaaba (cub, de unde și aspectul sălilor de rugăciune) și unde se găsește sacra piatră neagră adusă din cer de Adam sau arhanghelul Gabriel, potrivit islamului. Aici Mihrabul este frumos lucrat în ceramica cu nuanțe de albastru. Minbarul, locul de unde imamul spune rugăciunea, "calea spre Alah", este un fel de amvon cu un număr impar de trepte - 5,7 sau 9, după importanța geamiei - predicatorul stând mereu cu una sau două trepte mai jos de vârf. Nu sunt norme clare asupra locului unde poate fi plasat în sala de rugăciune dar el simbolizează treptele cunoașterii în religia musulmană.

Pereții albi au versete din Coran, caligrafiate frumos, nici un chip nefiind permis conform religiei aceasta, de fapt cum era și în perioada paleocreștină în bisericile noastre.

Geamia Hunkiar a avut perioade de glorie dar și de decădere, în 1941 a fost parțial distrusă de aviația sovietică iar un primar de dinainte de ultimul război dorea să o demoleze, deși era deja trecută ca monument istoric important. Este inactivă până după anii '90 când alături de ea, la aproximativ 1.5 m, se ridică o clădire mare, scandalul iscat cred că vi-l amintiți din presa română și străină.

Am vizitat această geamie gratis, seara, pe întuneric. Ușa era deschisă și în sala de rugăciune un cuplu foarte tânăr de români, discuta în engleză cu un personaj ce părea indian. Ne-am alăturat și noi, am aflat câte ceva, am întrebat dacă avem voie să fotografiem, am primit permisiunea dar n-am scăpat de atenta cercetare a picioarelor, știți că la intrarea în geamii trebuie să te descalți. Cât ne-am încălțat, la plecare, am schimbat câteva cuvinte cu tinerii olteni ce veniseră în Dobrogea mai mult pentru cultura ei și care cunoșteau bine istoria și minoritățile de aici. Ce mi-a plăcut foarte mult la acești tineri, filmul acela turcesc controversat ce s-a dat și la noi, îi dusese și pe ei la aprofundarea istoriei acestei regiuni a țării noastre.

Moscheia Carol I / Mahmud al II-lea / Kral Camii

A doua și în prezent cea mai mare și cunoscută geamie din Constanța, am vizitat-o pe lumină și am stat cuminți în curtea ei așteptând momentul de a urca în minaret pentru a admira frumusețile orașului Constanța.

Kral Cami (pronunțat "geami" după cum am aflat) este ridicată la dorința regelui Carol I pentru a-și arăta recunoștința față de comunitatea tătaro-turcă a Dobrogei. Este lângă Piața Ovidiu, pe str. Crângului nr. 1, ușor de reperat după minaretul înalt.

În 1910, în prezența multor oficialități printre care și Spiru Haret, ministrul Cultelor, se pune piatra de temelie a acestei geamii pe locul fostei geamii Mahmudyie, edificiu ce v-a fi inaugurat la 31 mai 1913 în prezența familiei regale a României și a trimișilor oficiali ai Imperiului Otoman.

Lucrarea este proiectată de arhitectul român Victor Ștefănescu - semnătura se află încă pe zidul din dreapta intrării - fapt pentru care arhitectul a studiat special arhitectura geamiilor din Turcia. La inaugurarea moscheii, a primit din partea sultanului ordinul Medgidie în grad de comandor iar regele Carol I i-a lăsat prin testament ceasul său de buzunar inscripționat cu însemnele regale. Mica picanterie de la inaugurare, se zice că regele Carol I i-a întins trimisului sultanului doar un deget, celorlalți mâna sa; se pare că așa își arăta regele aprecierea față de imperiul Otoman, nu și față de comunitatea turcă din Dobrogea. Inginerul Gogu Constantinescu și-a adus și el contribuția prin faptul că este lucrarea în care s-a folosit prima dată betonul armat la noi.

Clădirea în totalitatea ei are un amestec de elemente "egipteano-bizantine cu inserții românești ce face din acest edificiu un unicat arhitectonic" (pagina Muftiatului).

Venind din stradă, prima poartă din cele trei prin care se trece, este din metal verde, obișnuita, deasupra ei fiind în arabă formula de început a rugăciunii, "În numele lui Alah Cel Milostiv, Îndurator". Curtea are locurile obligatorii de spălare, abdest, un mic magazinaș unde se plătește și taxa de vizitare, 5 lei, în dreapta este intrarea în minaret și o reprezentare a Coranului în piatră colorată.

Intrarea în sală se face printr-o ușă impunătoare cu frumoase lucrături în bronz.

Sala de rugăciune respectă toate regulile islamice, este de aproape 200 mp, bine luminată atât natural cât și electric. Privirea este atrasă imediat de mihrabul frumos colorat și ornamentat cu cele 99 versete din Coran. Alături este minberul, singurul ce a fost în vechea geamie Mahmudiye, frumos sculptat în lemn și închis oarecum cu perdeaua verde brodată cu alte inscripții coranice. Spre deosebire de geamiile mai mici, aici se află și o a doua tribună, numele l-am uitat, unde se țin predicile mărunte, mai puțin importante. Coloanele sunt din marmură românească iar între acestea se află "lehva", inscripții octogonale cu versete. Cupola imensă pictată în albastru are mici deschideri pe unde pătrunde lumina naturală dar și un greu candelabru de bronz.

Covorul care acoperă sala este imens, are 145 mp si se zice 480 kg. A aparținut geamiei din insula Ada Kaleh și a fost o donație a unui sultan din sec. XIX. Puțin deteriorat, a fost reparat și întins în 1965 în această geamie.

După vizitarea sălii de rugăciune am urcat cele 140 de trepte în spirală ale minaretului de 47 m înălțime (pagina Muftiatului dă aceste cifre) de unde am admirat frumoasa panoramă a orașului, inclusiv semiluna de pe cupolă. Se spune că minaretul a avut 50 de becuri electrice, kandili, care se aprindeau de sărbători, lumina sfântă este un simbol în toate religiile lumii.

Programul de vizită la Moscheia Carol este vara între orele 9.30 - 21.30, iarna doar ziua. În ambele moschei fotografiatul este gratuit.

Vizita noastră la cele două geamii constănțene a fost instructivă și a venit în completarea informațiilor pe care le aveam când am vizitat și scris aici despre geamia cea mai veche din Dobrogea, Esmahan Sultan de la Mangalia. Nu sunt singurele lăcașe ale acestei religii pe care le-am vizitat, pentru unele din afara țării nu am poze, pe atunci nu sufeream de religia AFA.

Vă recomand să vizitați ambele moschei din Constanța, de asemeni să aduceți corecturi articolului meu dacă este cazul și cred că este - bănuiesc că urmăresc AFA și practicanți ai acestei religii, se spune a doua ca răspândire în lume și una din cele trei monoteiste importante.

"În vremuri bune, prietenii ne cunosc. În vremuri grele, noi îi cunoaștem pe ei"/ John Collins

---

VIZUALIZĂRI: 1756 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI