Marea Moschee, Moscheea “Carol I” - monument national

TIPĂREȘTE

In sec. XIV-XVI, perioada in care Imperiul Otoman avansa tot mai mult spre Europa centrala, Dobrogea - o posesiune periferica a imperiului - gazduia primele comunitati musulmane stabilite pe teritoriul romanesc. Acestea s-au dezvoltat mai ales in Dobrogea si in unele localitati situate de-a lungul Dunarii ridicand mai multe lacasuri de cult care au dainuit pana in zilele noastre. Unele dintre ele sunt monumente istorice: Moscheea Carol I si Geamia Hunkiar, ambele in Constanta, Geamia Esmahan Sultan din Mangalia, la care se adauga geamiile din Medgidia, Harsova, Amzacea, Babadag si Tulcea.

In pragul Razboiului de Independenta, in 1877, cultul musulman din Romania, extins foarte mult, era organizat in patru muftiate. In timp, acestea s-au contopit ajungand ca in perioada interbelica sa fie numai doua - Tulcea si Constanta. In 1943 si acestea s-au unificat formand un singur muftiat cu sediul la Constanta. Daca in anul 1900 in Dobrogea existau 260 de geamii, numarul acestora a scazut treptat astfel ca in prezent numarul lor a ajuns la 70. Majoritatea sunt intr-o stare evidenta de degradare.

Marea Moschee din Constanta, a doua edificata, dupa Geamia Hunkiar, este cel mai important lacas de cult musulman din Romania. Este o emblema a diversitatii confesionale a orasului si totodata un obiectiv turistic major al litoralului romanesc.

Marea Moschee sau Moscheea Carol I este situata in centrul vechi al orasului Constanta, in locul in care se intalnesc doua strazi - Str. Arhiepiscopiei si Str. Crangului - motiv pentru care o veti gasi cu adresa mentionata fie pe Str. Arhiepiscopiei, nr. 5, fie pe Str. Crangului, nr. 1. Dar, cel mai bun indicator este minaretul zvelt, vizibil din orice punct al orasului vechi.

Din dispozitia regelui Carol I, moscheea a fost construita incepand cu anul 1910, pe locul unei mai vechi geamii - Geamia Mahmudiye - ctitorita in 1823 de Hafiz Hüsseyin Pasa si denumita astfel in onoarea sultanului Mahmud al II-lea (1808-1839). Ctitorirea noii geamii de catre regele Carol I este un act de recunostinta pentru loialitatea populatiei musulmane locale - majoritar turca si tatara - care a ales sa ramana in Romania dupa declararea independentei se stat si alipirea Dobrogei la patria-mama. Din acest motiv, moscheea poarta numele suveranului Romaniei, ceea ce reprezinta o forma deosebita de apreciere din partea comunitatii musulmane. Constituie o exceptie faptul ca numele unui non-musulman sa fie dat unui lacas de cult musulman.

Lucrarile de constructie au inceput la 24 iunie 1910, piatra de temelie fiind pusa de regele Carol I in prezenta lui Spiru Haret - Ministru al Instructiunii si al Cultelor din acea vreme, a lui Sefa Bey - ambasadorul otoman la Bucuresti si a consulului otoman din Constanta. Proiectul arhitectului Victor Stefanescu avand ca model Moscheea din Konya - Anatolia a fost finantat de Guvernul Romaniei. Inginer constructor a fost Gogu Constantinescu. Constructia a fost finalizata in 1913, an in care s-a facut si inaugurarea, la 31 mai, intr-o zi de vineri. Solemnitatea s-a desfasurat in prezenta cuplului regal - regele Carol I si regina Elisabeta (care a purtat cu aceasta ocazie un val musulman), a reprezentantilor cultului musulman din Romania, precum si a unei numeroase asistente. In timpul ceremoniei, sultanul Mehmed al V-lea a conferit arhitectului-sef Victor Stefanescu Ordinul Medjidie in grad de comandor, la care regele Carol I a adaugat ca recompensa ceasul sau de buzunar inscriptionat cu insemnele regale.

Informatiile de pe net mentioneaza ca initial lacasul a fost denumit Moscheea Carol I, ulterior preluand numele sultanului turc Mahmud al II-lea. In prezent, credinciosii musulmani o numesc ’Kral camisi’ - ’Geamia Regelui’.

Cladirea reprezinta o imbinare a stilurilor neoromanesc bizantin si arabo-egiptean cu influente maure. Construita din piatra si caramida, moscheea este primul edificiu din Romania la care s-a folosit si betonul armat.

Vizita mea la Marea Moschee

La prima poarta din cele trei prin care se trece, o poarta obisnuita, din metal, colegii mei de grup s-au imprastiat. Pentru ei nu a prezentat interes vizitarea acestui important lacas de cult musulman, asa incat am ramas sa-mi continui vizita singura, urmandu-mi mai apoi traseul prin centrul vechi al orasului tot singura.

Admir inscriptia aflata deasupra usii (in limba araba, indescifrabila pentru mine): “In numele lui Allah cel Milostiv, Indurator” , formula des intalnita la credinciosii musulmani. Portalul principal este din piatra de Dobrogea, iar usa de marmura italiana, neagra, are frumoase incrustatii de bronz.

In curtea cu locurile de spalare ritualica, obligatorie pentru musulmani, ma indrept spre punctul de achitare a taxei de vizitare si aflu ca aceasta taxa simbolica imi permite atat vizita in interiorul moscheii, cat si urcarea in minaret. Amabila, doamna care mi-a inmanat biletul mi-a spus ca am de urcat 140 de trepte ale unei scari in spirala. Trec pe langa frumoasa reprezentare in piatra a Coranului si ma indrept mai intai spre intrarea in minaret. Iluminate de ferestre inguste, cele 140 de trepte ale scarii ce urca in turnul inalt de 47 m, construit in stil neo-maur, par interminabile. Te solicita suficient incat sa-ti doresti din cand in cand o pauza, deci cei care se incumeta sa urce trebuie sa stie la ce sa se astepte.

Ajuns in balconul circular, ingust, de unde muezinul anunta in trecut ora de rugaciune, te simti rasplatit pentru efortul depus. De aici poti admira intreaga panorama a peninsulei Constanta, imprejurimile centrului vechi al orasului, dar si cel mai inalt decor al moscheii, semiluna de pe cupola. Tot de aici ai posibilitatea sa admiri si acoperisul de arama al cupolei din beton armat, de inspiratie bizantina.

La vizitarea unui lacas de cult musulman, ca la orice obiectiv religios, tinuta trebuie sa fie decenta. Telefoanele mobile trebuie sa fie inchise, iar daca in interior sunt persoane care se roaga, nu vom trece prin fata lor. In plus, la vizitarea unei moschei, incaltamintea trebuie lasata la intrare. Nu a fost cazul si la Marea Moschee. Un cordon limita accesul, dar puteai vedea si fotografia foarte bine totul.

Sala principala a moscheii, patrata, cu latura de 14 m, are coloane interioare din marmura de Campulung. Primul lucru pe care l-am remarcat a fost covorul oriental, foarte vechi, doar partial desfasurat. M-am intrebat de ce nu este desfasurat in intregime? Suprafata salii de rugaciune nu permite sau covorul se desfasoara numai la ocazii speciale? Covorul, unul dintre cele mai vechi covoare orientale din Europa, are o vechime de peste 200 de ani. Lucrat manual vreme de mai bine de 20 de ani in renumitul centru artizanal de la Hereke - Turcia, covorul a fost donat de sultanul Abdul Hamid al II-lea, in 1904, credinciosilor musulmani de pe insula dunareana Ada Kaleh, inundata ulterior prin construirea barajului de la Portile de Fier. Salvat in 1965, impresionant prin dimensiunile sale (9x16 m), cu o suprafata de 144 m² si o greutate de peste 490 kg, covorul a ajuns la Marea Moschee din Constanta. 

Mihrabul - nisa care indica directia catre Mecca, locul din care imamul conduce rugaciunea - este marginit pe trei laturi de o banda cu inscriptii in limba araba, extrase din Coran, care redau cele 99 de atribute divine ale lui Allah: Cel Milostiv, Cel Indurator, Cel absolut, Cel dintai, Cel din urma, Cel ce iarta, Creatorul, Unicul, etc… Acestea sunt foarte importante pentru musulmani. Se spune ca cel care cunoaste toate cele 99 de atribute ale lui Allah si mediteaza asupra lor, va cunoaste Paradisul. Si in partea superioara a mihrabului se afla un verset din Coran, la fel de indescifrabil pentru mine ca si celelalte.

Alaturi de mihrab se afla minbarul, locul din care imamul oficiaza in zilele de vineri si la sarbatori. Minbarul este singurul element pastrat din Geamia Mahmudiye ctitorita in 1823 de Hafiz Hüsseyin Pasa, demolata ulterior. Este frumos sculptat in lemn si inchis cu o draperie verde, brodata cu alte inscriptii coranice. Calea lui Allah este reprezentata de scara cu trepte intotdeauna in numar impar, variind in functie de marimea si de importanta moscheii. Imamul isi tine predica stand intotdeauna cu doua trepte mai jos fata de cea mai inalta.

De cealalta parte a mihrabului, inaltat de o mica scara, se afla locul de unde se fac citiri din Coran. Si acesta este frumos sculptat in lemn.

Decorurile peretilor sunt simple. Doar din loc in loc vom remarca mici tablouri octogonale in care sunt inscrise cu litere arabe numele lui Allah si al profetului Mahomed. Faianta care acopera anumite portiuni ale peretilor a fost donata de statul turc in anul 1910. Colorata in nuante apropiate de cele ale tavanului si decorata cu motive florale asemanatoare, aceste placi ceramice executate in renumitul centru de ceramica artizanala din Iznik - Turcia, sunt unice, cu un model special, folosit doar pentru lacasurile de cult.

Sala de rugaciune este luminata de un candelabru de inspiratie araba, pozitionat in centrul boltii colorata in albastrul azuriu al cerului. Cupola inalta de 25 m, cu un diametru de 8 m, este inconjurata de 16 ferestre arcuite, cu vitralii. In peretii laterali sunt si alte ferestre, mai mari, care sporesc lumina naturala in interior.

La plecare, am remarcat langa iesirea din sala de rugaciune o reusita macheta a moscheii.

Nu pot incheia fara a mentiona ca, asemenea tuturor edificiilor monumentale si Marea Moschee din Constanta - Moscheea Carol I a avut perioade de declin. In anul 1936, deci la numai 23 de ani de la finalizarea constructiei, ziaristul si dramaturgul Tudor Soimaru remarca: “...de Moscheea din centru nimeni nu se ingrijeste. A facut-o regele si o sa o manance marea. A intrat saratura si umezeala in ea pe ogeac si usile ce clantanesc de frig.”  S-au facut si reparatii. Astfel, in 1957-1959 moscheea a fost consolidata la nivelul minaretului si al cupolei de ing. Aurel Beles, iar in anii 1981 si 1993 au fost executate alte lucrari de reabilitare dupa proiectul arhitectului Kemal Ghengiomer. In prezent este in pregatire un alt proiect pentru consolidare si restaurare. In sustinerea acestuia, Muftiul Iusuf Murat subliniaza importanta pastrarii edificiului pentru generatiile viitoare: “Moscheea Carol I este mai mult decat un loc de rugaciune - este parte din identitatea noastra, din istoria noastra. Restaurarea sa este esentiala pentru ca vocea comunitatii musulmane din Constanta sa ramana puternica si respectata” .

In final, apreciez ca Marea Moschee din Constanta - o imbinare de stiluri arhitecturale, cu o istorie interesanta, acest simbol al tolerantei si al respectului reciproc merita vizitat daca ajungi in centrul vechi al orasului.

Program de vizita: Vara in intervalul orar 9.00-19.00. In rest, accesul vizitatorilor este permis pana la orele 17.00.

Taxa de acces: 6 lei/persoana - adulti, 4 lei/persoana - elevi, studenti, pensionari.

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 38 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI