Paradis, cu aromă de infern

TIPĂREȘTE

Sau… Incredibil! Criza lovește și în Paradis! Detalii cutremurătoare mai jos!... ca să fim în ton cu tabloidele omniprezente…

Ghidați de impresiile citite pe AFA și de dorința de o mică schimbare, am renunțat la cuibușorul nostru din Thassoss (Atrium hotel – 4 stele adevărate cu tot ce derivă de aici, inclusiv preț!) unde am fost doi ani la rând și ne-am simțit minunat, și ne-am hotărât pentru MSSH (Margarita…).

Am ajuns la hotel după aproximativ 10 ore de mers (inclusiv câteva pit stopuri) și fără nici un fel de alte evenimente, doar Here Maps a fost prin bălării când n-a recunoscut o parte din autostrada de la bulgari de după Sofia și pe cea de la greci, imediat după intrarea în țara lor. Ni s-a subliniat la recepție că ce norocoși suntem că ne putem caza imediat, că cei dinaintea noastră au eliberat camera la 6 dimineața, în condițiile în care noi am ajuns la hotel pe la 12:30, iar cazarea se făcea la 14:00. Mda.

Am uitat să spun că avansul l-am plătit în februarie, urmând ca diferența s-o achităm la sosire. Eu, paranoic cum mă aflu, dau un mail cu o săptămână înainte de sejurul nostru și întreb într-o doară dacă totul e în regulă. Primesc un mail de la un nătărău cu care nu mai conversasem până atunci în care îmi zice că nu îmi poate garanta cazarea din moment ce nu am plătit avansul… HA! Se rezolvă după 3 zile, cu scuzele de rigoare din partea beleregului (și o cârcă de nervi pe partea mea) și numai după ce am trimis din nou pe mail dovada de plată. Ajuns la recepție, corect cum mă aflu și mă găsesc îi întreb cât mai am de plată, la care foarte senin mi se pune în față o hârtie cu toată suma. Mă enervez instant, îi întreb de câte ori trebuie să le mai trimit dovada de plată și mi se spune că nu-i nici o problemă, verifică ei (din nou!!!) și o rezolvăm.

Hotelul este OK, curat, aerisit, frumos, făcut cu gust, nimic de reproșat. Camerele nu pot să spun că sunt mari (nu respectă standardul nostru de 4 stele în nici un caz), dar sunt decente. Totul curat, frumos, nici un miros de pe la baie sau mucegai pe pereți.

Ni se explică una-alta, printre care și faptul că avem o umbrelă și două șezlonguri pe plaja hotelului incluse în prețul cazării. Dar! Hotelul ți le ține rezervate până la ora 12. Dacă nu te prezanți până atunci, chipurile te contactează (nu mi-a cerut nimeni nici un număr de telefon, deci probabil te sună în cameră și atât) și dacă nu ești de găsit sau le spui că nu le folosești, le dau altora. În plus de asta, nu ai voie să-ți lași lucruri, prosoape, etc pe șezlonguri și să pleci. Dacă o faci pentru mai mult de o oră, hotelul îți ia lucrurile de acolo și dă locul tău altuia!!! Pe bune? Aici le-am spus că va fi o problemă dacă fac treaba asta cu mine. Păi eu plătesc pentru șezlonguri să fie ale mele și le impart cu alții?? Când am întrebat-o pe recepționeră dacă treaba asta se aplică și la cameră, s-a blocat. Am rezolvat-o pe plajă, cu Dimitri, cel care era un fel de șefuleț peste umbrele și șezlonguri. I-am spus că intru în fibrilație dacă văd pe altcineva pe șezlongurile noastre și mi-a zis că cel mai bine să las prosoape de ale noastre pe șezlonguri (nu ale hotelului, pe care le poți avea pentru o garanție de 15 euroi, dar pe care le puteau da la o parte ceilalți trepăduși de pe plajă) și are el grijă. Evident că l-am atins cu 20 euroi, să fie contractul în regulă… Căt am stat acolo am văzut nu de puține ori cum oamenii se întorceau de la masa de prânz sau nănicul de după-amiază și aveau locul ocupat… cu toate discuțiile, scandaluri, etc, de rigoare. Proastă regulă!

Să trecem la papa și ne mai întoarcem noi la hotel… Yellow, marca hotelului MSSH. Lăudat atăt de mult de unii înaintea mea. Poate ca a fost într-adevăr bine. O dată! Primul contact l-am avut cu Lefteris, căruia îi dădeai comanda pentru mâncare. Că pentru beuturi vorbeai cu altul… Ziceam de primul contact cu Lefteris. Am avut proasta inspirație să-i cer mujdei de usturoi. Big mistake. Ăsta ori e vampir deghizat în chelner, ori e gigolo după orele de program. Aș merge pe prima variantă, dacă e să mă iau după aspect. Dar mai știi??? Parcă i-am dat cu agheasmă dracului! Mi-a comunicat sec să nici nu mă gândesc la usturoi în Yellow și că nu au nici un produs care să conțină usturoi… Am avut o satisfacție nebună să-i arăt lui Nosferatu că are două produse în listă care conțin usturoi, dar până la urmă tot el a stat deasupra, că mi-a zis că ori nu le are, ori cantitatea de usturoi e atât de mică încât nici nu se simte…

Am încercat câteva produse la Yellow și concluzia noastră e că este un fel de fast food mai elaborat un pic și cu o gamă mai largă de produse. Freshul de portocale numai fresh nu era, de exemplu. Avea, ce-i drept, aromă de portocale. Sintetică. Squid-ul pe care l-am primit eu era necurățat înăuntru. Al soției era. O fi fost cu dedicație? Carnea de pui uscată rău, se vedea că stătuse mult la congelator. Prin urmare am decis să mâncăm numai la prânz, și doar supă-ciorbă. Care au fost acceptabile. Aveau meniul zilei în care aveau supă sau ciorbă și un fel, la prețuri OK (10-12 euro supa și felul doi), de luni până vineri. Sâmbătă sau duminică nu puteai comanda supă și nici marți nu puteai avea supa de joi. Mă rog. Când am avut tupeul să-i întreb dacă funcționau și ei pe același principiu cu celelalte taverne și restaurante grecești, adică la sfârșitul mesei să-ți aducă oareșce din partea casei, parcă i-am înjurat de Zeus sau le-am zis că sunt de la FMI.

Micul dejun. Se servea, evident, tot la Yellow. De la 07:30 la 10:00. Mare greșeală dacă ajungeai începând cu ora 08:30. De ce? Migrau în turmă, către adăpătoare, pretinii noștri cu codurile de țară SRB și MK. Care reprezentau, din păcate, cam 80-90% dintre cei cazați la MSSH. Mai întâi despre micul dejun și după aceea despre grobianii noștri vecini.

Absolut aceleași produse în fiecare dimineață. Și aș putea spune nu de cea mai bună calitate. Și pe sponci… Iar când se termina un produs, așteptai mult și bine pentru refill… Ceea ce numeau ei omletă, nu vreau să fiu rău, dar mie mi-ar fi fost jenă să servesc așa ceva cuiva. Vreo două dimineți ouăle fierte au fost doar opărite, când am desfăcut unul s-a revărsat pe toată masa. Mi-am adus aminte de glumele pe care le făceam, copil fiind, cu ouă nefierte dar vopsite, de Paște. Cam asta ar fi cu Gălbejeala lor, drept pentru care ne-am aruncat cu capul înainte la Dias. În fiecare seară. Și nu ne-a părut rău, așa cum am spus și într-un mic comentariu la impresia postată de mihaiela. Încă o dată, mulțumim pentru pont! Mai rău a fost cu rostogolitul către hotel în fiecare seară de la Dias.

Și am ajuns, în sfârșit, și la motivul plecării noastre cu două zile mai devreme decât trebuia. Și motivul pentru care nu mai călcăm în veci la MSSH. Mitocanii!

Pentru cine nu-i cunoaște, toți cei care provin din fosta Iugoslavie sunt OK. Dar! Aici îmi voi cere scuze dacă ofensez pe cineva, dar este părerea mea, întemeiată pe mulți ani de experiența (mai mulți decât mi-aș fi dorit) în lucrul cu inculpații. Pe lângă faptul că și-au pierdut orice fel de respect din partea mea pentru că s-au lăsat manipulați în ultimul hal până au ajuns să se omoare între ei și să-și rupă în bucăți o frumusețe de țară ei au cantități imense din următoarele calități: nesimțire și agresivitate. Cred că este vorba și de codul genetic, dar la cea din urmă s-ar putea să fie și sechele posttraumatice. Aceste două calități combinate dau coktailuri fulminante în absolut orice situație vă puteți imagina.

Prima noapte am fost rupți de oboseală din cauza drumului, deci nu am băgat de seamă nimic. A doua noapte am zis că a fost o greșeală sau aniversarea cuiva. Urlete de copii până la 12:30-01:00 noaptea. A doua zi am avut o convorbire cu recepționera (nu-i mai rețin numele, fată amabilă de felul ei și care mi-a dat dreptate în toate cele, dar ce folos…) și mi-a spus că orele de liniște încep de la 23:00 (nu 22:00 cum speram eu și cum mai știam de pe la alte hoteluri – majoritatea!) și care mi-a confirmat ceea ce eu știam de ani de zile, vis-à-vis de nesimțirea vecinilor. Noaptea următoare m-am plimbat, am citit, am fumat, până pe la 01:30, pentru că nu a fost chip să închid un ochi. Am membri ai familiei care lucrează în sistemul de învățământ românesc, mai exact în grădințe și știu foarte bine ce implică joacă de copii. Plus că am și un purceluș de 8+ ani și când se întâlnește cu prietenii lui e dezastru. Nimic din ce știam eu vis-à-vis de copii nu se aplică aici. URLETE. RĂCNETE. TRÂNTELI. BUBUITURI. Porcul când îl tai șoptește, comparativ cu ei.

Nu sunt un tip sensibil, dar a fost prea de tot. Ziua următoare m-am înființat din nou la recepție, cu jalba în proțap. Am fost sfătuit să vorbesc cu Haroula Nikoletou, hotel manager. Nu era de găsit, așa că am rugat-o pe domnișoara de la recepție să-i transmită toată supărarea mea. Mi s-a sugerat, de asemenea, ca dacă se mai întâmplă, să cobor să o caut pe duduia hotel manager, care locuiește și ea în hotel. I-am spus că nu știe ce-mi sugerează și că eu fac eforturi imense (dublate și de ordinele soției ) să nu ies din cameră în situații de acest gen. Cert este că a vorbit duduia recepție cu duduia hotel manager (ceva-ceva), pentru că a patra noapte nu s-a mai auzit chiar așa de rău. Dimineața eram fericit, odihnit și radios, i-am mulțumit duduii recepție pentru intervenție și am făcut greșeala să-i spun ceva de genul... “Vezi, se mai întâmplă și minuni“. Am cobit. Noaptea următoare au recuperat. Și pentru noaptea de așa zisă liniște. Am reușit să adorm în jurul orei 02:00. Dimineața m-am dus hotărât la recepție să le cer formularul oficial de reclamație, dar până am ajuns acolo, am renunțat. Mi-am dat seama că nu voi schimba absolut nimic cu asta și am hotărât de comun acord cu soția să renunțăm la următoarele două nopți pe care le mai aveam. Așa că ne-am făcut bagajele, am încasat banii pe o noapte (50% penalizare pentru early check out) și ne-am lansat către casă. I-am comunicat duduii recepție ce intenție aveam (vis-à-vis de plângerea oficială) și că am renunțat, dar i-am comunicat, de asemenea că voi posta impresii pe toate site-urile pe care MSSH este listat.

Să nu fiu înțeles greșit. NU suntem niște acrituri sau introvertiți. Suntem de acord cu distracția, voia bună, dar atâta timp cât este totuși în limitele bunului simț și nu-i deranjează pe ceilalți. Se pare că stilul ăsta devine obsolete (învechit sau perimat). Nu mai e nene, la modă. În tot timpul cât micile bestii făceau ce făceau, părinții lor stăteau 30 metri mai încolo la terasă, bând, fumând și purtând conversații. Pe undeva pe la 80-100 decibeli, că așa sunt ei obișnuiți. Să urle. Spre comparație, 110 decibeli reprezintă zgomotul unui motor cu reacție. Și același nivel de conversație îl aveau și pe plajă, și la micul dejun, și pe stradă, peste tot. Sunt curios cum sună o declarație de dragoste în limbile lor. Cred că în japoneză e mult mai tandră. Cam asta ar fi, dacă nu mai menționez mici incidente cu rădăcini grobiene pe plajă.

Una peste alta, ne-am convins încă o data că locurile bune sunt rare. Și costă! De la anul ne vom întoarce la hotelul nostru din Thassoss, unde nimeni nu ar putea visa măcar să facă vreun pic de gălăgie în timpul zilei, darămite după ora 22:00…

Ca o concluzie, hotelul e OK, mâncarea de la Yellow acceptabilă (asta în situația în care până la o tavernă clasică și bună grecească ai de urcat o diferență de nivel de aprox 60 metri - și de rostogolit la vale după aceea), personalul e OK (un semn de întrebare mare totuși la duduia directoraș), curățenie în camera zilnic și schimbat de prosoape și așternuturi la 2 zile.

Voi recomanda, totuși, acest hotel cu speranța că cine se va încumeta să vină aici să aibă parte de alt gen de vecini.

Dacă mergeți cu mașina, găsirea unui loc de parcare e mare loterie!

---

VIZUALIZĂRI: 3822 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI