Badaling, cea mai spectaculoasă secțiune a Marelui Zid Chinezesc

TIPĂREȘTE

În una din zilele sejurului meu în Beijing, vezi impresii aveam programată o excursie la Marelui Zid Chinezesc, bineînțeles pe cont propriu.

Marele Zid Chinezesc, o destinație specială în excursia mea din China, bine cunoscut datorită mitului că este singura construcție pământeană văzută de pe Lună, a fost construit pentru a proteja graniţa de nord a Chinei de atacurile triburilor ostile. Șerpuind ca un dragon, chinezii îi mai și spun Tulong, adică Dragonul de Pământ, pe crestele munților, prin adâncul văilor, Zidul urmează terenul pe care a fost ridicat.

Construcție gigantică a lumii antice, Marele Zid Chinezesc măsoară peste 20.000 de kilometri și este și astăzi “cel mai lung Zid de pe Pământ”, “cea mai mare construcție realizată de mâna omului”. Construcția lui a început în urmă cu 2.500 de ani, când conducătorii unor formațiuni statale chineze au hotărât înconjurarea teritoriilor lor cu valuri de pământ și piatră, dar unirea acestor fortificații și prelungirea lor s-a făcut în timpul Împăratului Qin, (221-207 î. Hr.), primul Împărat al Chinei, pentru a proteja, de atacurile hunilor, statul chinez pe care îl unificase de curând. Legendarul unificator al Chinei, omul al cărui nume stă la baza denumirii actuale a statului chinez, este o personalitate istorică fabuloasă, care fascinează în principal prin legătura dintre el şi două mari realizări ale lui: Zidul Chinezesc şi Armata de Teracotă. Zidul a ajuns astfel la circa 5.000 de kilometri lungime, pentru ca în timpul dinastiei Han, să ajungă la lungimea maximă cunoscută astăzi.

Se crede că dacă Marele Zid ar fi fost cunoscut în timpul construcției sale precis ar fi fost una din cele Șapte Minuni ale Lumii sau poate A Opta Minune. Personal cred acest lucru pentru că a fost declarat ca parte a Patrimoniului Cultural UNESCO și mai târziu una din cele Șapte Noi Minuni ale Lumii.

În prezent, se păstrează intact și refăcut puțin peste 8% din Marele Zid, în rest structura fiind mai mult sau mai puțin deteriorată, rolul lui fiind unul pur turistic.

Cele mai apropiate secțiuni amenajate pentru vizitare, prin care Zidul poate fi abordat din Beijing sunt: Mutianyu, Juyongguan și Badaling.

Mutianyu, una din cele mai bine conservate porțiuni ale Marelui Zid, se află situat la 70 kilometri de Beijing, este construit din granit, se remarcă prin cele 23 de turnuri de veghe pe care le are. Se poate ajunge la el urcând 4.000 de trepte sau, mai comod, cu telecabina, efortul făcut de cei ce ajung pe Zid fiind răsplătit de frumusețea peisajului ce se face văzut. Există și un tobogan pe care alunecă mici boburi, modalitate de coborâre preferată de mulți tineri.

Juyongguan pentru chinezi, Trecătoarea Juyong pentru noi, una din cele mai faimoase trecători aflate de-a lungul Marele Zid Chinezesc, cea mai apropiată secțiune a Zidului de Beijing, la doar 60 kilometri, a fost o puternică fortăreață ce înconjura valea Guangou, vale populată cu foarte multe sate, vale de acces din nord direct la Beijing.

De formă aproximativ circulară, Zidul are 4,1 kilometri lungime, prezintă două porți, una în nord și una în sud, străjuită fiecare de câte două turnuri de apărare, și, deosebit față de alte secțiuni ale Zidului, în centrul trecătorii este construită o platformă de marmură albă, Platformă din Nori, de aproape 10 metri înălțime împodobită cu sculpturi.

Tare am dorit să văd acest zid dar planurile de acasă nu s-au potrivit cu cele din excursie…. Dacă vrei să cucerești zidul și să fii aproape singur pe el, du-te la Juyongguan. Nu există nicio posibilitate de urcare mecanizată pe el și cum majorității asiaticilor nu le place să meargă pe jos și mai ales să urce, zidul este al tău. L-am văzut din autobuz, erau câțiva oameni pe el, se urca destul de abrupt pe o parte a lui, ca înălțime era mult mai jos decât Badalingul. Am rămas cu mare regret că nu am ajuns și acolo.

Badaling, în traducere Opt vârfuri proieminente, este o secțiune a Marelui Zid aflată la circa 70 kilometri de Beijing, situată la altitudini de peste 1.000 de metri, cea mai mare fiind de 1015 metri la Beibalou, Al Optulea Turn din Nord, construită ca avanpost la Trecătoarea Juyong care apăra intrarea în Beijing. Chinezii sunt foarte mândri de Badaling și spun că cine vizitează China trebuie să vadă Marele Zid, iar cine vede Marele Zid trebuie să vadă Badaling, iar un vechi proverb spune că un soldat care apără Badaling poate ține pe loc zece mii de dușmani.

Este cea mai populară secțiune a Marelui Zid, cea mai completă și mai bine conservată, cea mai bine amenajată pentru accesul milioanelor de turiști care o vizitează. Scările nu sunt foarte abrupte și sunt echipate cu balustrade, iar telecabina și cremaliera facilitează accesul tuturor turiștilor.

Cu o lungime de circa 12 kilometri și 43 de turnuri de veghe, din păcate au fost restaurate doar 19 turnuri pe o lungime de aproape 4 kilometri, cu înălțimi de până la 15 metri și lățimi de aproape 6 metri la coamă, Badaling a fost considerată cea mai puternică secțiune a Marele Zid în timpul dinastiei Ming.

La plecarea din țară nu prea eram hotărâtă ce secțiune a Marelui Zid să abordez, nu aveam toate cunoștințele legate de transportul în comun pentru Juyongguan, pe acesta doream să-l urc, am avut documentare pentru toate cele 3 porțiuni de zid, dar incidentul cu adidașii despre care povesteam în vezi impresii m-a determinat să aleg Badaling, zona cea mai aglomerată, fiind convinsă că, dacă alunecam cu șlapii pe care îi purtam, nu puteam să cad fiind susținută de mulțimea turiștilor aflați pe Zid. Nu am verificat această supoziție pentru că șlapii și-au făcut datoria de încălțăminte de munte. Picioarele mele încordate la maxim urcau pe zid și iar urcau, pentru că nu am vrut să urc decât pe jos. A fost singura dată când mulțumeam în gând tuturor turiștilor și când mi-a plăcut mulțimea...

Dar să vă povestesc, pardon scriu, cum am mers la zid pe cont propriu economisind destui bani. Am plecat de la hotel în jurul orei 07:45 cu metroul liniei 2 pâna la Stația Jishuitan de unde pe la ieșirea A am mers la Stația de Autobuze Deshengmen, aflată la circa 400 metri. Se ajunge ușor pentru că stația este amplasată la baza Turnului Săgeată Deshengmen, turn înalt ușor vizibil și pentru că sunt mulți turiști care se îndreaptă spre stație. La ora 08:15 eram deja în stație, unde erau destul de mulți turiști, dar la fel de multe autobuze 877 care merg direct la Badaling, fără alte opriri. Am așteptat foarte puțin pentru că plecările erau foarte bine gestionate: când se ocupau toate locurile autobuzul plin pornea și un altul gol îi lua locul, turiștii așteptând ordonat acceptul pentru îmbarcare. Nu am luat bilete în autobuz pentru că aveam Smart Card și l-am folosit, plătind în jur de 5 CNY de persoană în loc de 12 CNY. În autobuz a mai fost un singur cuplu tânăr, vorbitor de limba spaniolă, în rest doar asiatici. Pe la ora 09:30, după circa o oră și câteva minute de mers, coboram la Badaling.

Zona este plină cu tarabe, locuri de parcare pentru mașini mici și pentru autobuze, restaurante. Din stație până la Zid sunt circa 500 de metri de mers pe jos care cuprind și un pasaj acoperit, în scări, cu tarabe pe ambele părți, cu produse diverse. La întoarcere am cumpărat tricouri cu Marele Zid, soțul negociind zdravăn, o șapcă și bineînțeles nelipsiții magneți.

La Badaling se poate ajunge și cu trenul, distanța este mai mare de la stația de tren, circa 1 kilometru, la zid decât de la autobuz și sunt ore fixe de deplasare pe când cu autobuzul nu ai restricție. Recomand fără tăgadă autobuzul.

Am cumpărat bilete, 40 CNY eu, 20 CNY seniorul soț și am privit spre cele două trasee ce se deschideau în fața mea pentru a hotărî în ce direcție să mergem. Decizia a fost rapidă, spre nordul mai aglomerat, dar și mai spectaculos.

Traseul de Nord durează cam 3 ore dus - întors, dar accesul se poate face mai rapid cu telecabina sau cremaliera, costul fiind același pentru ambele mijloace de transport, 80 CNY pentru o călătorie și 100 CNY pentru călătorie dus – întors. În niciun caz nu le-am folosit, doream să urc și să cobor pe jos.

Pe traseu se întâlnesc 12 turnuri de veghe restaurate, clădiri cu două nivele, construite pe partea de sus a peretelui ce au la parter magazia de arme și are un număr de ferestre mici pentru tragere, inițial cu arcul, mai apoi și cu arme de foc, iar la etaj vizete și creneluri pentru trăgători, precum și cele necesare transmiterii de semnale. Câteva turnuri de semnalizare, construite în așa fel încât să aibă o bună vizibilitate asupra împrejurimilor și asupra turnurilor vecine și mai multe platforme pe care soldații patrulau în timp de pace, înconjurate de ziduri cu creneluri care îi apăra pe trăgători în timpul luptelor completează Zidul.

Despre turnurile de semnalizare circulă o legendă cu Regele You, ultimul rege al dinastiei Zhou de Vest, apreciată de poporul chinez. Concubina lui favorită era foarte sobră și nu zâmbea niciodată. Regele a încercat tot felul de metode pentru a o face să zâmbească, dar în zadar. Un curtean i-a sugerat sa poruncească aprinderea focurilor în toate turnurile de semnalizare de pe Muntele Lishan. Regele a fost de acord și plecând împreună cu ea în munți a ordonat apriderea focurilor. Conducătorii din apropiere au trimis rapid trupe în ajutor, regele a spus că a fost o glumă iar concubina a zâmbit și ea. Fericit regele a repetat gluma de mai multe ori, ultima dată … când tribul nordic Quan Rong a invadat țara. Regele, ca de obicei, a poruncit soldaților să aprindă focurile, dar de această dată conducători au ignorat semnalizările. Regele a fost ucis, concubina capturată, dinastia Zhou de Vest s-a prăbușit și legenda a ajuns până la noi.

Am urcat pe Zid.

Imaginile sunt copleșitoare. Culme după culme, vale după vale, urcând și coborând, Zidul șerpuiește pe creste, arătând ca un balaur de la care așteptam să scoată foc pe nări. Era o zi caldă de primăvară, dar înnourată, și, privind în zare, parcă vedeam și auzeam armate ce se îndreptau spre Zid cu gândul să urce și să mărșăluiască victorioase pe drumul pe care mă plimbam. Privind în lungul drumului, mulțimea turiștilor care se plimbau m-a făcut să uit de armatele dușmane.

Am trecut pe lângă primele trei turnuri și m-am oprit la Turnul 4 pentru a privi cremaliera ce urca și cobora continuu. Este comod de mers cu ea, dar, incomparabil mai plăcut este mersul pe jos.

Privind mulțimea de turiști ce mergeau pe Zid, mă gândeam că parcă era mai lejer când pe aici mărșăluiau soldații aliniați în zece coloane sau galopau în linie câte cinci cai. Mi-ar fi plăcut să stau undeva, într-un turn, și să-i privesc...

Am pornit mai departe ajungând la Turnul 8, cu cea mai mare altitudine a Zidului și cu o vedere panoramică unică, telecabina are stația chiar aici. M-am întrebat atunci și mă întreb și acum ”Cum urcau regii chinezi pe Zid”?

De aici se cobora la următoarele turnuri: 9-12. Am încercat și eu însă se cobora destul de abrupt, pe porțiune foarte alunecoasă și iar cu regret nu am mai continuat. Pentru cei ce doresc să continue se merge doar pe zid destul de mult și apoi se coboară de la turnul 12 pe o șosea amenajată sau se revine tot la turnul 8. De fapt doream să merg pe aleea de lângă zid care începea aici.

Am început astfel coborârea pe un traseu special amenajat care ne-a condus în apropierea intrării cu plată și apoi pe șosea la stația de autobuze. Traseul este astfel realizat tocmai pentru a evita aglomerația pe zid, prea puțini turiști coboară tot pe zid. Aș fi dorit și eu dar pentru mine pentru acea zi era destul. A fost singura dată în această mare excursie în China când mi-a părut rău că nu am reușit ce îmi propusesem de acasă...

Traseul de Sud are pantele mai blânde și mai ușor de urcat, există și o telecabină care face ascensiunea foarte lejeră, costurile fiind aceleași ca la telecabina din nord. Are doar 7 turnuri de veghe, mai puțini vizitatori și, nefiind împins de la spate, îl poți parcurge în circa 2 ore dus - întors.

Întoarcerea am făcut-o tot cu autobuzul pe traseul pe care am venit. Am trecut iar pe lângă Trecătoarea Juyong, mai joasă, dar foarte abruptă, mai puțin aglomerată, care se merita vizitată, dar necazul meu..., așa că în jurul orei 14:30 eram înapoi în Beijing. Am scris și orele pentru a putea să vă încadrați în timp și pentru a vizita și alte obiective.

Pentru cei ce doresc să viziteze această porțiune din Zid vă spun cum se procedează: se merge tot cu autobuzul 877 care nu are oprire până la Badaling, se coboară și se urcă în autobuzul 879 care are aici capăt de linie și care merge și la Mormintele Ming și oprește în mai multe stații, inclusiv la Zidul Juyongguan. Pentru întoarcere se ajunge iar la Badaling și apoi tot cu 877 la Beijing. Într-o zi se pot face ambele porțiuni de zid fără probleme, ele fiind destul de apropiate unele de altele, circa 10 kilometri.

Cum spuneam despre China că este, poate, cea mai grandioasă țară, pot spune despre Marele Zid că este, poate, cel mai grandios obiectiv turistic al Chinei și că Badaling este, fără poate, secțiunea cea mai grandioasă a Marelui Zid. Este unul din obiectivele chinezești foarte apreciate și căutate de turiști, chinezi sau străini, dovadă cele 2 recorduri Guinness înregistrate în anul 2002 pentru “peisajul cel mai vizitat de turiști” și “peisajul cel mai vizitat de șefi de state”. Marele Zid și Armata de Teracotă sunt cele mai vizitate obiective turistice din China care după ce le-ai văzut crezi că ai visat și te întrebi: oare am fost acolo!?

Recomand această excursie tuturor turiștilor care ajung în China, cele mai bune perioade de vizitare fiind lunile aprilie, mai, septembrie sau octombrie, atunci când nu este nici prea rece, nici prea cald, iar peisajul natural înconjurător este uimitor. Toamna, când munții sunt galbeni, frunzele ruginii, norii albi și cerul albastru, este cel mai indicat sezon și primavara cu un verde luxuriant presărat cu flori multicolore sau pomi ce par de nea, sub un vânt de primăvară blândă și soare cald, excursiile la Marele Zid sunt de neuitat!!

Notă

Cer scuze cititorilor pentru necorelarea dintre orele prezentate în texte și cele ce apar în poze. În text este precizată ora Chinei, iar în poze apare ora României, să ne amintim și de ea, rămasă așa din țară, aparatul fotografic neavând preluare automată a orei din zona în care se află. Corelarea orelor din poze și text se face adunând 5 la ora afișată în poze.

---

VIZUALIZĂRI: 4797 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI