Mănăstirea Sihăstria Putnei – mănăstirea din poiană

TIPĂREȘTE

Zona Putnei ocupă un loc important în geografia sacră a țării noastre concentrând o viață religioasă, culturală și artistică deosebită. Un document ștefanian consemnează faptul că în ținutul Sucevei existau pe vremea domnului Alexandru cel Bun „cincizeci de biserici cu popii lor” , astfel textul întărind scriptic dovezile arheologice ale efervescenței vieții religioase în această regiune. De obicei mănăstirile, dar și bisericile au cunoscut etape succesive de construcție/reconstrucție în epoci diferite. Un vechi lăcaș de cult atestat pe valea râului Putna este Mănăstirea Sihăstria Putnei, centru eclezial care crește de la un an la altul.

După vizita la Mănăstirea Putna (vezi impresii) am pornit pe un drum comunal care ne conduce către Sihăstria Putnei, cei 4 km betonați străbătând o regiune de vis. În fața noilor construcții ale mănăstirii găsiți suficiente locuri de parcare, încă se lucrează la diferite clădiri.

Legenda întemeierii mănăstirii Sihăstria Putnei are cumva legătură cu domnul Moldovei Ștefan cel Mare. Îmi place ce scria principesa Martha Bibescu în perioada interbelică: Ştefan este şi astăzi în Bucovina stăpânul netăgăduit al ţării. El domneşte singur. El se află peste tot. Se pare că după întemeierea Mănăstirii Putna întreaga vale a Putnei a fost populată de călugări care și-au găsit locuri de nevoință prin pădurile nesfârșite de lângă apă. Un asemenea călugăr, pe nume Atanasie – tătar încreștinat și călugărit la Mănăstirea Putna, se retrage undeva pe la mijlocul veacului al XV-lea în Poiana Sihăstriei pentru a duce o viață duhovnicească îmbunătățită. Treptat se adună în jurul lui mai mulți monahi și construiesc o mică biserică de lemn. Începând din secolul al XVIII-lea avem atestați mai mulți sihaștri, monahi și stareți, unii incluși chiar în calendarul ortodox.

După anexarea Bucovinei de către Monarhia Habsburgică biserica de piatră cu hramul „Buna Vestire” sfințită la 1758 se degradează, schitul din Poiana Sihăstriei rămâne pustiu. Abia după 200 de ani viața monahală de la Sihăstria Putnei își recapătă vigoare, în anii ' 90 pe vechile temelii ale bisericii de piatră fiind înălțată un nou lăcaș de cult cu hramul „Buna Vestire” . Între anii 2002-2017 se înalță în poiana de pe malul râului Putna o biserică impunătoare cu hramul „Izvorul Tămăduirii” .

Vizita. Parțial curtea mănăstirii e amenajată, pâlcuri de flori de câmp înfrumusețează spațiile din jurul complexului monastic. Ușa bisericii principale e larg deschisă, ne apropiem de pridvor și privim către streașina lăcașului, fațada e impresionantă. Interiorul e luminos, pictura proaspătă îmbracă pereții, cromatica e strălucitoare, candelabrul central e uriaș, catapeteasma din lemn sculptat denotă măiestrie.

Urcăm prin stânga bisericii pe lângă un corp de clădiri aflate în construcție și ajungem pe platforma unde se află edificiul religios ridicat în anii ' 90: biserica „Buna Vestire” . Biserica îmbrăcată în piatră aparentă are compartimentare clasică și e realizată în stil moldovenesc. Ocnițele sunt decorate cu chipuri de sfinți, iar un brâu sub forma zimților de fierăstrău înconjoară biserica sub streașină. Lângă zid se află mai multe pietre funerare cu înscrisuri vechi. Biserica e deschisă, iar în interior se află racla cuvioșilor Sila, Paisie și Natan, călugări trăitori la Sihăstria Putnei, canonizați în 2016.

Câteva căsuțe tradiționale cu pridvor din lemn și învăluite în roșul aprins al mușcatelor constituie chiliile viețuitorilor de la mănăstire. O cișmea cu apă rece te întâmpină în drum spre altă terasă unde se află o biserică micuță din trunchiuri de copaci perfect îmbinate. Undeva în spate, la o lizieră se află mormântul arhiepiscopului Sucevei și Rădăuților, Pimen Suceveanul.

În spatele bisericii noi se află un corp de clădire monumental, cu o arhitectură reușită – nu cunosc rolul acestei construcții. În schimb am descoperit lângă această clădire una din cele mai moderne toalete publice pe care le-am văzut eu în ultimii ani; amplasată la demisol, cu rampă de acces și scări, totul funcționează pe senzori (lumină, apă, consumabile), curățenie impecabilă. Pe când în București lipsa apei calde este la modă în acest an la Sihăstria Putnei a curs instant apă caldă la chiuvetă.

Am mai admirat puțin împrejurimile și după câteva zeci de minute ne-am îndreptat spre autoturism. În curțile de vis-a-vis de mănăstire am privit cu nesaț la liliacul înflorit la mijlocul lunii iunie, liliac ce aveam să îl mai observăm în acele zile prin Bucovina. Am încheia ziua cu o masă la restaurantul „La Șemineu” de lângă mănăstirea Putna (vezi impresii) și cu drumul spre punctul de cazare pentru următoarele zile: pensiunea Conac Luisenthal (vezi impresii).

Alegeri inspirate!

---

VIZUALIZĂRI: 2076 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI