Mănăstirea Bogdana din Rădăuţi

TIPĂREȘTE

În vizita pe care am efectuat-o în oraşul Suceava şi în împrejurimi am ţinut neapărat să vizităm şi Mânăstirea Bogdana din Rădăuţi, ctitoria lui Bogdan I (1359-1365), întemeietorul Moldovei, care este cea mai veche construcţie bisericească de zid din Moldova.

Dorinţa ctitorului a fost ca mânăstirea să fie necropolă domnească şi, într-adevăr, aici au fost înmormântaţi toţi domnitorii moldoveni de până la Alexandru cel Bun precum şi alţi membri ai familiei domnitoare. Printre aceştia sunt figuri emblematice din perioada timpurie a statului feudal moldovean: Petru I Muşat, Ştefan I, Roman I, Laţcu, Petru I şi, desigur, Bogdan I. Şase morminte pot fi identificate uşor deoarece în anul 1480 Ştefan cel Mare le-a schimbat vechile lespezi cu altele noi, din marmură, asemănătoare celei pe care şi-a pregătit-o pentru propriul mormânt de la Putna. Ironia sorţii a făcut însă ca tocmai el, care a avut grijă de mormintele altora, să rămână cu lespedea de mormânt necompletată deşi ea fusese preinscripţionată cu celelalte elemente, rămânând de trecut doar data morţii. În faţa mormântului marelui voievod de la Putna ne-a venit în minte expresia „Copiii din ziua de azi... ”, şi cred că el ne-ar fi dat dreptate.

Mânăstirea Bogdana a fost şi reşedinţa Episcopiei Rădăuţilor, până la unificarea acesteia cu cea a Sucevei. O perioadă de timp, în vremea lui Alexandru cel Bun, aici a păstorit Lavrentie, care mai apoi s-a retras din scaun şi s-a pustnicit cu numele de Leontie, şi se pare că printre ucenicii lui s-a numărat şi Daniil Sihastrul. Cum, după moartea lui, la mormântul său au început să se producă vindecări miraculoase, trupul neputrezit i-a fost adus aici de la Schitul Laura şi a fost venerat ca moaştele unui sfânt. În anul 1639 însă, când Rădăuţiul a fost prădat de tâlhari, călugării l-au ascuns tot în mânăstire, dar într-un loc care a rămas uitat până în anul 1977, când a fost regăsit în urma unor cercetări arheologice. În perioada postdecembristă, când moda moaştelor a luat avânt, trupul schimnicului Leontie a fost aşezat într-o raclă iar în anul 1992 a fost canonizat cu ziua de prăznuire la 1 iulie.

Ar mai fi de spus că unele picturi murale din interiorul Mânăstirii Bogdana datează din timpul lui Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare însă, trecând prin refaceri periodice, conceptul iniţial a suferit alterări. Între restauratori s-a numărat şi marele patriot bucovinean Epaminonda Bucevschi, care a refăcut picturile în tempera în anul 1880.

Având atât de multe relicve sacre este de mirare că Mânăstirea Bogdana nu este de obicei inclusă în circuitele la mânăstirile din nordul Moldovei, însă eu consider că merită şi dintr-un alt motiv: puteţi vizita cu această ocazie şi oraşul Rădăuţi care şi-a păstrat centrul istoric neatins de furia demolatoare din perioada comunistă iar astăzi, renovat, se prezintă ca o cochetă zonă pietonală ce rivalizează cu altele din ţară, mult mai vestite.

---

VIZUALIZĂRI: 545 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI