Mănăstirea Bogdana - Rădăuți

TIPĂREȘTE

Intalnirii AFA-2025 de la Gura Humorului ii datorez faptul ca am ajuns si in orasul Radauti pentru a vizita Manastirea Bogdana - cu biserica ei ctitorita de voievodul Bogdan I (1359-1365), intemeietorul statului feudal moldovenesc, dar si pentru a degusta renumita ciorba radauteana.

Despre Radauti

Al doilea centru urban ca numar de locuitori si al treilea ca suprafata din judet, municipiu din 1995, orasul Radauti se afla la 37 km de Suceava - resedinta de judet si la 51 km de Gura Humorului - orasul intalnirii noastre.

Cunoscuta documentar din 1393, vestigii de aprox 5.000 de ani descoperite de arheologi dovedesc existenta asezarii din timpuri si mai vechi. Istoria localitatii este marcată de prezenta voievodului Bogdan I (1359-1365), intemeietorul statului feudal moldovenesc. Acesta alege Valea Sucevei ca punct strategic al rezidentei sale, ctitorind la mijlocul sec. XIV o biserica domneasca. Sfantul lacas face parte astazi din ansamblul Manastirii Bogdana si este considerat cea mai veche constructie bisericeasca de zid din Moldova.

In jurul Manastirii Bogdana s-a dezvoltat satul Radauti, dezvoltare care s-a accentuat si mai mult dupa trecerea sub administratie austriaca (1775) si migratia populatiei germane si evreiesti care a impulsionat dezvoltarea mestesugurilor si a comertului. In 1792 a fost infiintata Herghelia Radauti cu merite deosebite in ameliorarea rasei de cai Shagya Arabian.

Si daca tot am amintit de curiozitati locale, trebuie sa spun ca intr-un sat din apropiere, la inceputul sec. XV, s-a nascut Daniil Sihastrul, cel care va deveni marele duhovnic al Moldovei si al domnitorului Stefan. Si tot la Radauti, Cornelia Dumitrescu pe care am intalnit-o si noi, cei din grupul AFA, a inventat celebra “Ciorba radauteana” neaparat de degustat daca te afli in oras. Intalnirea cu doamna Cornelia Dumitrescu si cu ciorba dumneaei a fost pentru noi mai mult decat un pranz. A fost o frumoasa amintire.

Si tot in randul curiozitatilor as alinia si faptul ca cimitirul orasului este despartit in doua de principala cale ferata. In urma cu cativa ani aflasem acest lucru de la @TraianS coleg al nostru aici, pe AFA, originar din Radauti. In trecere prin oras, din autocar, am incercat sa descopar cu ochii mei acest fapt, dar nu am reusit. Tot harta a fost cea care mi-a dovedit-o.

Dar, sa revin la tema principala a prezentului articol!

Manastirea Bogdana - ctitoria lui Bogdan Voda

Manastirea Bodgana situata in centrul orasului Radauti, pe Str. Bogdan Voda, nr. 4-6, este ctitorita de voievodul Bogdan I (1359-1365), intemeietorul statului feudal moldovenesc. Biserica sfantului lacas, cu hramul “Sf. Nicolae” , datand din a doua jumatate a sec. XIV, cea mai veche constructie bisericeasca de zid din Moldova, a avut si rol de necropola atat pentru ctitor, cat si pentru urmasii familiei sale. Aici vor fi ingropati domnitorii Moldovei pana la vremea lui Alexandru cel Bun, precum si rudele familiilor domnitoare. Astfel, manastirea din Radauti a devenit prima necropola a Moldovei.

A fost si resedinta episcopala in timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432). Mai tarziu, in 1782, aceasta a fost mutata la Cernauti. De asemenea, in sec. XVII si inceputul sec. XVIII, aici a functionat o tipografie in care s-au tiparit multe carti bisericesti. In 1750, odata cu alegerea episcopului Iacob Putneanul ca mitropolit al Moldovei, tipografia a fost mutata la Iasi.

Sfantul lacas a fost in atentia domnitorilor si principilor moldoveni care au facut importante danii sau imbunatatiri. O lespede de piatra amplasata la 8 decembrie 1517 pe peretele nord-estic al altarului, langa proscomidiar, atesta faptul ca Bogdan al III-lea, in schimbul unei importante danii, solicita episcopilor radauteni sa se roage pentru mantuirea sufletului sau.

Biserica a fost restaurata in timpul lui Alexandru Lapusneanu care i-a adaugat un pridvor inchis in anul 1559 si a inlocuit ancadramentele unor ferestre. Pisania in limba slavona de langa usa sudica, spune: “Cu bunavointa Tatalui, ajutorul Fiului si savarsirea Sf. Duh s-a inceput si zidit acest pridvor bisericesc de evlaviosul si inchinatorul Treimii, Domnul Io Alexandru Voievod, Domnul Tarii Moldovei, in anul 7067 (1559) luna iunie 30, sub episcopul chir Eutimie” .

Sub dominatia austriaca, in 1783, Manastirea Bogdana din Radauti a fost desfiintata, Biserica “Sf. Nicolae” devenind biserica de mir, iar chiliile demolate sau transformate in grajduri pentru caii garnizoanei austriece. Nici cu ocazia reintrarii Bucovinei in componenta Regatului Romaniei (1918) Manastirea Bogdana nu a fost reinfiintata. Cu o casa parohiala construita in aceasta perioada (1876), Biserica “Sf. Nicolae” a ramas biserica de mir pana in ultimele decenii ale secolului XX cand a fost inchisa de regimul comunist. Abia la 6 decembrie 1992, Manastirea Bogdana a fost reinfiintata.

Manastirea Bogdana - arhitectura si pictura

Biserica “Sf. Nicolae” a Manastirii Bogdana este prima construcție religioasa de piatra din Moldova, pastrata in forma ei originala. Este inalta, fara turle si are ziduri groase de 1,40 m, sprijinite de 10 contraforturi. Acoperisul nu este cel original. Ca urmare a adaugarii pridvorului in vremea lui Alexandru Lapusneanu, pentru a cuprinde si pridvorul, acoperisul a fost marit.

Biserica are 11 ferestre: trei la pridvor, doua la pronaos, patru la naos si doua la altar. Toate au deschideri inguste la exterior si mult largite spre interior.

La mica distanta de biserica se afla turnul-clopotnita construit in anul 1781.  

Nu se stie cu exactitate cand a fost pictata biserica pentru prima oara. Un document din 1415 aminteste de unele picturi realizate in vremea lui Alexandru cel Bun. Pictura a fost completata sau refacuta in timpul lui Stefan cel Mare, in 1558, in perioada domniei lui Alexandru Lapusneanu, apoi in perioada 1745-1750 in timpul episcopului Iacob Putneanul. Din timpul lui Stefan cel Mare s-au pastrat, in altar, patru scene: “Cina cea de taina” , “Impartasirea Sf. Apostoli cu paine” , “Impartasirea Sf. Apostoli cu vin” si “Spalarea picioarelor” .

Pictura interioara a bisericii a fost refacuta din nou in anul 1880, in tempera, de pictorul bucovinean Epaminonda Bucevschi.

Tabloul votiv este pictat in naos, pe peretele de sud-vest. Se pare ca acesta ii reprezinta pe Bogdan I, primul ctitor, urmat de Alexandru cel Bun si Stefan cel Mare.

Manastirea Bogdana - necropola domneasca

Gandita de la inceput ca necropola domneasca, Biserica “Sf. Nicolae” a Manastirii Bogdana din Radauti este un adevarat panteon.

In naos se afla 7 morminte. Pe latura estica sunt inmormantati Bogdan I (1359-1365), Latcu (1365-1373) - fiul si urmasul lui Bogdan I, Bogdan - fratele lui Alexandru cel Bun si Bogdan - fiul lui Alexandru cel Bun, iar pe latura vestica domnitorul Stefan I (1394-1399) - nepotul lui Bogdan I, Costea (1328-1387) - tatal fratilor Petru I si Roman I si Petru I (1348-1391). Tot aici se afla si mormantul episcopului Leontie (Lavrentie).

Intre anii 1479-1482, Stefan cel Mare a acoperit mormintele a sase domnitori ai Moldovei cu lespezi frumos sculptate, decorate cu motivul obisnuit al impletiturilor, deosebite de la o lespede la alta, avand inscriptii in limba slavona.

Pe lespedea de mormant a intemeietorului Moldovei, aflata in coltul sud-estic al naosului, se poate descifra inscriptia: “Din mila lui Dumnezeu, Io Stefan Voievod, Domn al tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a infrumusetat acest mormant strabunicului sau, batranul Bogdan Voievod, in anul 6988 (1480) luna ianuarie 27. Aceste morminte le-a facut mistr Jan” .

In pronaos se afla 3 morminte: doamna Stana - sotia lui Bogdan al III-lea si mama lui Stefanita Voda, Anastasia - fiica lui Latcu si episcopul Ioanichie al Radautilor - primul episcop cunoscut al Radautilor, mort in 1504.

In pridvor, langa usa nordica, se afla un mormant pe a carui lespede scrie - in limba romana: “Sub aceasta piatra zac oasele raposatei Marii, giupaneasa logofatului Alexa Nicolescu de la Tara Romaneasca, care s-a pristavit aice la Radauti, la anul 1770, iulie 4 zile” .

In afara bisericii, langa peretele nordic al altarului, se află o lespede funerara cu inscriptia in limba romana: “Sub aceastra piatra odihneste robul lui Hristos Dumnezeu ieroschimonahul (Adrian) tata dupa trup preasfintitului mitropolit Iacov, inmormantat in anul 7256 (1748) luna iunie 11” . Zece ani mai tarziu, osemintele tatalui mitropolitului Iacob Putneanul au fost stramutate la Manastirea Putna, vechea lespede funerara ramanand la Radauti.

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 49 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI