MiniTransalpina din Apuseni și Fericetul lui Horea

TIPĂREȘTE

În această vară ne-am petrecut vacanța în zona Apusenilor, o premieră pentru noi, vacanță care s-a dovedit a fi superbă (vezi impresii), pitorescul peisajelor montane și frumusețea obiectivelor naturale asigurându-ne o încărcare maximă a bateriilor. În ultima zi integrală petrecută la Arieșeni, am plecat de la pensiunea Iara vezi impresii) direct spre cascada Pătrăhăițești și satul omonim (vezi impresii). Întrucât ne aflam abia la orele amiezii și cunoscând din imagini de pe Internet frumusețea satului Fericet am decis că este ocazia perfectă pentru a vedea și acele locuri.

Satul Fericet face parte din cele 14 unități administrative aparținătoare de comuna Horea (fostă Arada) din județul Alba. Situată în apropierea graniței cu județul Cluj, pe valea râului Arăzii și de-a lungul drumului numit Transursoaia (1R) comuna e acoperită în mare parte de păduri.

Dar cine este acest Horea? Un personaj care apare ca un meteorit pe scena istoriei, despre care nu s-a știut nimic înainte de izbucnirea răscoalei țărănești și al cărui nume a fost dat uitării după tragerea sa pe roată. Fiu al unor țărani săraci din Abac, satul Arada, s-a născut la 1730 pe Dealul Fericetului. Numele său era Vasile Nicola Ursu, ultimul nume provenind din asocierea cu fiara sălbatică (ursul) datorită forței fizice deosebite a tânărului, deci un nume totemic. El va căpăta și porecla de „Horea” întrucât era priceput în a cânta la fluier. Pădurile din zonă îi vor facilita învățarea meșteșugului cioplirii și sculptării lemnului. Era căsătorit și a avut doi fii.

Horea nu deținea decât o casă sărăcăcioasă din lemn de brad și își câștiga pâinea și din prelucrarea lemnului, fiind atestat drept conducător al echipei de dulgheri care a construit biserica din Cizer, aflată azi în Parcul Național Etnografic „Romulus Vuia” din Cluj Napoca (vezi impresii). Știutor de carte el îi va ajuta pe țăranii din zonă să își prezinte plângerile și nemulțumirile la nobili și autorități. Va călători de patru ori la Viena și se va întâlni cu împăratul Iosif al II-lea încercând să aducă îmbunătățiri în viața moților și oprirea abuzurilor autorităților fiscale.

În momentul izbucnirii răscoalei, la sfârșitul anului 1784, Horea este implicat alături de Cloșca și Crișan (vezi impresii) în conducerea acțiunilor de luptă. Ciocniri armate, cuceriri de conace, devastări și crime presară întreaga acțiune a țăranilor răsculați. Momentul se va încheia prin prinderea lui Horea și a celorlalți conducători și execuția într-un mod barbar. Drept represalii sute de familii de moți sunt strămutate în alte părți ale Imperiului, în Banat și Bucovina. Totuși, în august 1785 moții capătă o serie de drepturi și libertăți (dezlegarea de glie, libertatea pășunatului, dreptul la școală etc.)

În centrul localității Albac virăm pe DN 1R, un drum pitoresc, îngust, care face legătura cu județul Cluj, ieșind la Huedin; păstrând tradiția din ultimii ani șoseaua a fost numită Transursoaia (cnipt.primariacimpeni.ro/ ... c-trasnsursoaia), ea atingând altitudinea maximă de 1300 m. După circa 6 km întâlnim indicator către stânga, semn care alături de o poartă mare de lemn ne confirmă faptul că ne aflăm pe drumul cel bun. Un panou turistic este amplasat în apropierea drumului de acces, informându-ne că ne îndreptăm spre cuibul de vulturi al libertății în Europa secolului al XVIII-lea.

Pornim pe Mica Transalpină (DC 125), șoseaua care ne duce pe Dealul Fericetului; parcurgem circa 3,7 km pe un drum asfaltat recent (2017), îngust (doar o bandă și jumătate), în rampă. Se urcă circa 350 m în altitudine urmându-se curbe strânse și porțiuni drepte; șofatul pe această bucată de drum e palpitant, chiar incitant, deși apariția unui autovehicul din sens opus poate provoca probleme serioase. Avem noroc și nu se ivește nici un autoturism din sens opus, avem chiar timpul necesar de a opri de vreo două ori pentru panoramele deosebite.

Ajungem pe un mic platou la o înălțime apreciabilă (peste 1000 m) și parcăm autoturismul pe un spațiu pietruit din fața casei-muzeu. De la casa din apropiere se deplasează spre noi un om sprijinit într-o cârjă care ne întreabă dacă vrem să vizităm micul muzeu. La răspunsul nostru aprobator ne înmânează o cheie și ne spune că vizita e gratuită.

Ne îndreptăm spre casa memorială, o construcție mică, simplă, din bârne de lemn, acoperită cu șiță. Căsuța a fost reconstituită în stil tradițional local în apropierea locului în care s-a aflat construcția originală, acum dispărută. Locuința e compusă din două camere de dimensiuni diferite în care s-a organizat o mică expoziție muzeală cu ocazia Centenarului Unirii.

Prima încăpere ne introduce în universul etnografic al zonei prin piesele expuse. Pe o latură se află un pat și numeroase ștergare și piese de îmbrăcăminte, pe cealaltă parte fiind așezate obiecte casnice și din gospodărie. Am remarcat „lancea lui Horea” (o armă constituită dintr-un corp de lemn lung de câțiva metri și un vârf metalic ascuțit), măsurătoarea ciubărarilor, jugul vechi, tocul de lemn pentru cutea de ascuțit coasa și multe altele.

A doua cameră, mai spațioasă, ne prezintă prin imagini, hărți, articole de ziar, cărți și fotocopii aspecte ale Răscoalei lui Horea Cloșca și Crișan. Într-un colț e amplasat un război de țesut, pe pereți nelipsita icoană pe sticlă, ștergare și farfurii de ceramică. De la ferestrele căsuței avem o imagine superbă asupra văilor care înconjoară Dealul Fericetului.

Alte obiective. În fața casei-muzeu se află bustul lui Horea, realizat de sculptorul Romulus Ladea în 1967 și așezat în acest loc în cadrul unei ceremonii în 2008. La câteva zeci de metri distanță se află obeliscul ridicat în 1937 de către Cercul Cultural al Învățătorilor Albac chiar pe locul unde s-ar fi aflat casa natală a lui Horea. Peste drum de casa memorială se înalță falnic frasinul lui Horea de lângă care privim cu nesaț împrejurimile, în vale fiind satul Horea. Bătrânul arbore are o circumferință apreciabilă atestând câteva sute de ani de viață, poate chiar e plantat de mâna lui Horea.

Concluzii. Dacă ne gândim bine zona Câmpeni, Albac, Horea și Avram Iancu are legătură directă cu Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, precum și cu evenimentele din 1848-1849 în care a fost implicat Crăișorul Munților – Avram Iancu. În această vacanță petrecută în Apuseni și Țara Zarandului am reușit să vizitez multe locuri care au legătură cu acești revoluționari ai vremurilor de altădată. Vă recomand să mergeți la Fericet, pitorescul zonei vă va umple de fericire sufletul!

Alegeri inspirate!

---

VIZUALIZĂRI: 1256 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI