Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg

TIPĂREȘTE

Un titlu mai sugestiv ca acesta nici că mai găseam, oricât m-aş fi străduit să caut! Una am zis la plecarea în concediu şi alta am făcut la întoarcere, nici în mine nu mai am încredere!

La întoarcerea de la Râu de Mori nu am dorit să trecem prin Târgu Jiu, şi din Bumbeşti-Jiu am urmat indicatorul cu oraşul Novaci, virând la stânga, pe DJ 665. Drumul printre localităţile Olteniei de Sub Munte este plăcut, se circulă bine, nu sunt gropi, nu este aglomeraţie.

După ce am traversat comuna Muşeteşti, jumătatea mea îmi spune că i s-a făcut foame, se făcuse deja ora 14.00, şi n-aş fi refuzat nici eu ceva de mâncare. Cum prin zonă nu prea ştiam un local unde să putem mânca, am zis să ne oprim în Novaci, sau dacă nu eram hotărâţi, să oprim la Horezu.

Pe raza comunei Crasna, deşi începuse o ploaie torenţială, circulam cu viteză redusă, soţia mi-a arătat, undeva pe partea dreaptă, o clădire albă, impunătoare, se vedea că nu este construită de mult timp, oprim în dreptul acesteia, făcusem ochii mari, ştiţi cum se spune când vezi ceva nou, să iei o piatră în gură :)... ne aflam în faţa pensiunii Hanul Banului, din comuna Crasna, satul Aninişu din Vale, la 9 km. de Novaci.

Am stat încă 5 minute în maşină, până s-a mai domolit ploaia, apoi am intrat şi am întrebat dacă putem să mâncăm ceva, fiind poftiţi să luăm loc la masă, în restaurant. Din meniu eu am ales să mănânc ciorbă de găină de ţară iar soţia a cerut ciorbă de burtă, ambele excelente, servite în boluri mari. După ce am mâncat, am intrat în vorbă cu administratorul, un oltean de toată isprava, întrebându-l câte ceva despre pensiune.

Omul s-a oferit să ne prezinte locaţia, atât interiorul cât şi exteriorul, doar noi eram pe-acolo într-o zi de joi, m-am întors către soţioara mea, ne-am înţeles din priviri, după aproape 25 de ani de căsnicie nu mai e nevoie să ne întrebăm unul pe celălalt, o privire e de ajuns... rămânem aici o noapte, deşi odrasla noastră ne ameninţase că dacă nu venim acasă joi seara va suna la 112, semnalând dispariţia noastră, şi va solicita să fim daţi în urmărire la nivel naţional! :)

Cu promisiunea că o să-i aducem ceva bun, doar să nu facă vreo boacănă, am rămas la Hanul Banului, luând o cameră dublă matrimonială, fără mic dejun, ziua următoare urma să plecăm destul de devreme.

Pensiunea Hanul Banului are în componenţă două corpuri de clădire, cea în care se află restaurantul, unde am stat şi noi, cu 6 camere duble, şi o alta cu 12 camere, la 50 m distanţă, toate camerele fiind prevătute cu balcon şi aer condiţionat. În clădirea unde am stat noi, cele 6 camere de la etajul 1 au primit numele unor animale reprezentative pentru fauna din zona Munţilor Parâng: cerbul, ursul, vulturul, cocoşul de munte, veveriţa şi lupul, noi primind camera denumită ,,cerbul''.

Parcarea este destul de mare, cam pentru 10-12 maşini, iar în partea dreaptă se află terasa. În spatele pensiunii turiştii se pot relaxa în foişor, la un grătar, iar în spatele foişorului curge pârâul Negrişoara, pe malurile căruia pot fi văzuţi printre alte specii de arbori şi aninii, de fapt ce a mai rămas din pădurile de anini de altădată, de unde şi denumirea satului - Aninişu din Vale. Restaurantul este imens, datorită numărului mare de locuri, peste 200, aici se pot organiza diverse evenimente. În clădirea cu 12 camere nu am intrat, în schimb administratorul mi-a arătat piscina care se va deschide cât de curând, situată vizavi de pensiune, peste stradă.

Camera noastră ne-a încântat, curăţenie exemplară, pat mare, boieresc, măsuţă şi 2 scaune, tv lcd mare, aer condiţionat, balcon imens, cu vedere spre stradă. Nici baia nu ne-a dezamăgit, curăţenie lună, prosoape curate şi consumabile la dispoziţie.

Seara am coborât în restaurant, iar la recomandarea gazdelor am mâncat carne şi cârnaţi la garniţă, cu mămăliguţă şi salată de murături, însoţite bineînţeles de un vin bun.

Ploaia ne-a dat peste cap planurile, nu am mai mers nicăieri, dar dacă veniţi aici, pe lângă timpul petrecut la piscina care va fi deschisă cât de curând, puteţi vizita Mănăstirea Icoana, din satul Cărpiniş, aflată la o distanţă mică de pensiune, cam 2-3 km, oraşul Novaci, sau puţin mai departe Baia de Fier şi Polovragi. Seara, la un pahar cu vin, printre altele administratorul ne spunea că la Hanul Banului, pe lângă turiştii obişnuiţi se cazează mulţi vânători, atraşi de numeroasele specii care pot fi vânate pe domeniile de vânătoare din zona Munţilor Parâng.

Ne-a plăcut la Hanul Banului, este o locaţie selectă, amplasată într-o zonă pitorească a Olteniei de Sub Munte, pe care o recomand cu toată convingerea.

Vacanţe frumoase vă doresc!

---

VIZUALIZĂRI: 2174 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI