Turul insulei Zakynthos

TIPĂREȘTE

Placerile marii

Va ziceam ca-n insulele grecesti, mie-mi place sa lenevesc pe plaja, sa ma balacesc in apa marii pana “mi se face pielea de gaina” iar in caz de canicula, nu m-as supara daca langa sezlong, ar mai fi si-o sirena care sa apara din spuma marii si care sa-mi faca vant cu coada. Dar in afara de leneveala, in Elada, imi mai plac si tururile de insula. Mai ales cele cu vaporasul. Acest lucru mi s-a intamplat in Skiathos, Thassos, Lefkada si Zakynthos.

Mereu cand ma abat prin porturile unor insule grecesti, primul lucru pe care-l caut, e un afis care sa ma anunte, ca exista o excursie optionala de acest gen. De ce in port? Pentru ca acolo mereu preturile sunt mai mici decat la agentiile din oras sau la ghizii romani care te asteapta in insula. Preturile sunt cam asa (cu mici variatii) 15 euro in port, 20 de euro la agentiile turistice si 30 de euro la ghizii romani ce trec pe la vilele sau hotelurile dumneavoastra. Ba chiar, odata, in portul din Skiathos-city, am avut un noroc chior. Ma plimbam, “gura-casca” pe-acolo, cam pe la ora “10 fara un pic” si cineva, un tip care vindea bilete in port, ma-ntreaba:”Nu doriti cumva sa mergeti intr-o croaziera in jurul insulei? Mai sunt cateva locuri libere si vaporasul pleaca in 5 minute. Va costa numai 10 euro!”.

N-am mai stat mult pe ganduri si-am sarit in vaporas. Mi-am zis in sinea mea, c-am sa ma gandesc ceva mai tarziu, dac-am facut bine sau nu. Sau a doua zi. De-atunci, m-am invatat minte, sa merg “la plezneala” adica “la ocazie”, adica sa ma-nvart prin port si sa ma fac ca admir vapoarele si barcutele, ca si cum nimic altceva n-as avea de facut, exact cand vaporasele de croaziera stau sa plece si sa-ntreb daca nu mai au cumva vreun bilet “last minute” cu “reducere” sau chiar "negociabil".

Dintre excursiile optionale din Zakynthos, adica: 1. - Cea de o jumatate de zi pana la insula broastelor testoase pentru a admira, celebrele Caretta, (care, alaturi de Navagio si grotele albastre, sunt simbolurile insulei) si 2. - Cea din Kefalonia, cea mai spectaculoasa mi s-a parut a fi a treia, turul insulei Zakynthos. De ce? Pentru ca opririle sunt bine alese de catre organizatori si e pe departe cea mai animata, colorata si spectaculoasa excursie. In aceasta excursie, prima oprire e intr-un golf cu apa limpede si verde precum smaraldul. A doua e-n golful de azur ce adaposteste “motul de frisca” al excursiei, plaja Navagio, si a treia e un periplu pe la grotele albastre, cu o intrare intr-una din grote, ca bonus.

Rezervarea si biletul pentru un tur al insulei Zakynthos, il faci la orice agentie din insula sau in port, orasul Zante e impanzit cu panouri pentru “optionale”. Eu am luat biletul de la aceeasi agentie de la care am cumparat si “firmitura de Kefalonie”, si am primit un pliant cu toate “optionalele” in limba romana. Chiar si la taverne, in Grecia, meniul e scris in mai multe limbi, printre care si-n romaneste. De fapt, Grecia (alaturi de Bulgaria) e tara cea mai vizitata de catre romani.

Nu departe de acea agentie din centrul orasului Zante, unde ziceam ca lucreaza si o romanca, mai sunt si alte agentii. La urmatoarea, ma opresc ca sa privesc un poster, si ca de obicei, nu exista ca cineva din agentie sa nu apara si sa te intrebe politicos: “Where are you from? ”, “From Romania”. “Aaaa, Romania? Wait a minute, please!”... si tanara mi-aduce un pliant in romaneste. Spre deosebire de alte tari, mai ales unele din vestul Europei, unde, ca roman, esti privit cam dubios, in insulele grecesti primesti un pliant in limba tarii tale. La urmatoarea agentie, sunt intrebat acelasi lucru. Raspund la fel si ma plang, in limba lui Shakespeare, ca preturile la “rent-a-car”, sunt cam mari in Zakynthos (60-65 euro/zi in august). “Oooo, va aranjez eu o masina cu numai 40 de euro/zi” imi raspunde un tanar! "... tot din Romania. Pai, cum sa nu-ti faci concediul in Grecia, cand aici ai de toate: mare, soare, ospitalitate, mancare buna si esti prim (v) it cu drag. “Clientul nostru, stapanul nostru”. De ce oare a ajuns Grecia, o tara mica si saraca, in topul turistic european, alaturi de Franta, Italia si Spania? ” Pentru ca, printre altele, a respectat acest slogan, aceast "ABC", sau Biblie a turismului.

Pornim dimineata cu un “triple decker acvatic”, modern, cu bar, ce-si asteapta cuminte, turistii in port. Acestia vin cu microbuze sau autocare din mai multe parti ale insulei: Laganas, Argassi, Tsilivi, Kalamaki sau Zante, navete ce urmeaza sa-i si “returneze”, la sfarsitul calatoriei, inapoi, pe la casele lor. Pe vaporas ai si ghid, care te informeaza in limba engleza, poloneza, ceha, rusa dar uneori si-n romaneste, despre ceea ce vezi. Cred ca ghizii sunt alesi in functie de structura, pe nationalitati, a turistilor din acea zi.

Prima oprire o facem intr-un golf cu apa limpede, verde si putin adanca. E-o halta pentru balaceala. Nu e singurul mini-golf de acest fel. El s-a format probabil prin actiunea valurilor marii, ce-au sapat adanc in peretii verticali si alburii de calcar inalti de 200 de metri. Lumea coboara la balaceala pe-o lunga scara de metal. Se formeaza ambuteiaje. N-ai voie sa sari direct din vaporas. O salupa sanitara supravegheaza toata operatiunea. Am senzatia ca turistii nu sunt la primul lor tur de insula, pentru ca au tot ceea ce le trebuie pentru baie: slapi, slipuri sau ochelari si tub de imersie pentru scuba.

Intru in discutie cu o frantuzoaica ce s-antors din apa. Eu n-am intrat, pentru ca m-am balacit destul in apa calda de la Tsilivi. O-ntreb cum e apa. “Comme ci, comme ca”, imi raspunde ea, "Acolo unde bate soarele, apa e buna, e calda dar acolo unde nu bate, e cam rece". Cum, apa e rece in august? Nu se poate! De doua ori am fost in Zakynthos si n-am vazut un nor. Dar, se stie, ca Marea Ionica e ceva mai rece, chiar si-n august, decat marea Egee. Asadar, “balaciosi” din toate tarile, uniti-va si luati aminte! Eu cel putin, mereu, cand am fost in Skiathos, Skopelos, Thassos, Paros, Halkidiki sau Cipru, am constatat, inca din iunie, ca apa e calda, numai buna de balaceala.

Despre Navagio, am mai scris, n-as vrea sa mai repet ce-am scris. - vezi impresii.

Navagio este un triumf al Naturii. Daca din cele 7 minuni ale lumii antice, n-a mai ramas decat una, piramida lui Keops, eu as incadra Navagio intr-un clasament al minunilor lumii moderne. Si chiar daca dupa ani si ani, n-ar mai ramane pe Pamant nimic altceva, decat aceasta minune, caci omul actual are talentul de-a distruge cam tot ce e frumos si natural, urmasii nostri, vor mai avea totusi o amintire a minunatiilor de alta data a planetei lor. Dar astazi, totul e intr-o permaneta miscare. O minune dispare si alta reapare.

Plaja Navagio, e ascunsa intre pereti inalti de calcar de 300 de metri. Pereti verticali din care vanturile si valurile vremii, pot desprinde unele bucati de roca. La putin timp dupa ce-am pus si eu piciorul pe nisipul acestei minuni a naturii, un mic perete neimportant al falezei Navagio, s-a prabusit. E vorba de peretele “din stanga”, cel aflat sub esplanada de belvedere de langa sosaua aflata la mare inaltime. Cateva barci s-au rasturnat. O turista din Cehia a fost ranita si a fost trasferata la un spital. Alţi sase oameni, printre care doi copii, au fost tratati pentru rani minore, au precizat oficiali din Zakynthos. Grabiti-va asadar! Cand peretele vertical din dreapta, inalt de doar 200 de metri, ce desparte plaja Navagio de alt golf, vecin, se va prabusi, Navagio va disparea. In zilele toride, cand soarele e chiar deasupra ta, stai, sau in apa calda si lenevesti la mal, sau langa peretii verticali, unde e umbra. Daca se surpa unul din pereti si cade peste tine, n-ai nici o sansa. Asadar, un sfat. Pe plaja din Navagio, stati de-acuma incolo cat mai aproape de apa sau de epava! (youtube)

Ce mai e nou pe Navagio?

Ultima data cand am fost, in urma cu 5 ani, era in luna iunie, lume era mai putina pe plaja, doar vreo 200 de oameni. Acum, in august, era nebunie curata, era cea mai mare concentratie de om pe metru patrat de plaja, un babilon international. Plaja era un loc in care trei lucruri aveau mare cautare: apa, un loc la umbra si chelnerita care servea bauturi reci “la cearceaf” sau la “nisip”. Beach-barul era prima noutate. Epava pictata cu zeci de grafiti, gen “Mimi loves Dodo” sau “Make trips not war” si devenita inestetica, era a doua. Sarmana fata de la bar, era suprasolicitata, ducea cate trei comezi deodata, trecea agila peste cearceafuri, dar uneori se bloca, nemaigasindu-si clientul.

Dar si asa, Navagio ramane Navagio si parerea mea e ca daca te-ai dus pana-n Zakynthos si n-ai vazut Navagio, te-ai dus cam degeaba. Orice muritor, cand aude de Zakynthos, se intereseaza sau lauda plaja Navagio. Pe mine cel putin, ori de cate ori ajung pe plaja golfului Navagio, ma cuprinde o liniste adanca si senina, (indiferent cati oameni sunt in jurul meu) si ceva parca imi sopteste ca, ajungand in acest loc, viata are un sens si ca n-am trait-o degeaba. Navagio imi apare, mereu noua, tanara, proaspata, luminoasa, vie si incantatoare. Stiu, bine-nteles, dinainte, cum arata fiecare fir de nisp al ei, dar, mereu cand pun piciorul pe ea, mi se pare altfel, mi se pare ca-l pun pentru prima data, bucuria revederii, sterge amintirea trecutului. As putea sa merg acolo de 100 de ori si tot nu m-as satura.

Acest lucru mi se intampla si la noi in tara, cand vizitez unele locuri, precum Cheile Bicazului sau lacul Sfanta Ana, in zilele cu soare. Chiar daca le-am mai vizitat, n-am plictisitoarea senzatie de “deja vu”. Curiozitatea, dorinta de nou, de peisaje noi ce le-nlocuiesc pe cele vechi, e bine inradacinata in om. In cazul meu, acest fenomen nu prea functioneaza. De Navagio te-ndragosteti ca de-o femeie, in stil “coup de foudre”, la prima vedere. E-o dragoste tot atat de mare, precum e si prima ta iubire, e iubirea cea pura si nevinovata din tinerete. Diferenta e doar ca, doamna Navagio nu te insala niciodata.

Pelerinajul turistico-naval pe la “Blue caves” e-un specatacol aparte dar poate nu tot atat de frumos ca si Navagio sau macar ca cel al mini-golfurilor de smarald pline de "inotatori" din intreaga lume. Daca pe plaja Navagio, vara e aglomeratie mare, e-o adevarata plaja a “sardelelor umane” pe-acolo, in golful de smarald, veti vedea pe o suprafata mica, structura etnica a intregului mapamond si cea mai mare aglomeratie de inotator pe metru cub de apa. Grotele albastre sunt insa tacute.

E-o liniste stranie, parca de piatra in tinutul milenar al batranului munte Olimp,

E-o liniste mai adanca decat cea din tara fara margini a atotstapanului zeu Timp!

In grotele albastre in care vaporasul intra, peretii alburii reflecta albastrul marii si totul, marea si rocile pesterii, parca si aerul, devin dintr-o data, albastre. Galagia vaporaselor si salupelor de pe mare, dispare, si, dintr-o data, se face o liniste adanca, suntem ca intr-un templu alcatuit din apa si piatra. Pe vaporas se face liniste. Ne e si teama sa deranjam linistea. Calcam pe varful picioarelor. Privim si-atat. Mai auzi doar click-urile aparatelor foto. Sunt peste 140 de grote in Zakynthos, una mai frumoasa decat cealalta, unele inca neexplorate, dar la un moment dat, paradoxal, pana si “frumosul” devine un lucru normal, banal, plictisitor chiar. E posibil asa ceva?

Nu! E imposibil! In Grecia te cufunzi intr-o mare plina cu atat de multe frumuseti naturale, incat n-ai mai vrea sa iesi la suprafata niciodata.

---

VIZUALIZĂRI: 8315 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI